Linkuri accesibilitate

De unde iau bani guvernanții de la Chișinău pentru mărirea salariilor?


Lei la păstrare într-un borcan

Viorel Gârbu: guvernul nu va executa legea bugetului și va canaliza fondurile disponibile doar pentru salarii şi pensii şi proiecte electorale.

În pragul campaniei electorale, în Republica Moldova partidul de guvernământ a anunţat o amplă reformă salarială. Aşa cum au explicat democraţii, reforma în mare ar trebui să însemne salarii substanţial mai mari, în unele cazuri duble chiar pentru cel mai prost plătiţi bugetari, dar să nu-i afecteze deloc pe angajaţii plătiţi bine de la buget. Dar întrebarea de bază pe care şi-au pus-o odată cu anunţul guvernării economiştii şi opoziţia (care trebuie spus nu contestă nicidecum necesitatea reformei) de unde bani? Rămâne deocamdată fără răspuns fiindcă niciun document de reformă nu a fost deocamdată făcut public.

De unde iau bani guvernanții de la Chișinău pentru mărirea salariilor?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:22 0:00
Link direct


Că lefurile de la stat în R. Moldova sunt inechitabile nu este o noutate. Statisticile din 2017 ale Ministerului de Finanţe arată că cel mai mare salariu primit de un bugetar e de 27 de mii de lei, faţă de 1 mie şi 200 de lei, cât primeşte cel mai prost plătit salariat.

Angajaţi cu retribuţii mai mici sau care abia de depăşesc suma de 2 mii de lei (în jur de 100 de euro) sunt cam jumătate din totalul de 200 de mii de salariaţi din sectorul public.

Aşa că o reformă care să ţintească în reducerea acestor discrepanţe şi inechităţi, dar mai ales să oprească declinul din ce în ce mai mare a gradului de ocupare în sectorul public, nu poate fi privită decât cu ochi buni într-un stat ca R. Moldova.

Care ar fi, însă, incertitudinile?

La sfârşitul anului trecut, când prezentase bugetul pentru 2018, guvernul nu a ascuns că a rezervat resurse – atunci s-au anunţat 3 miliarde jumătate de lei – pentru proiecte de infrastructură şi măriri de prestaţii. Nu a fost clar atunci doar cât anume va merge la măriri de salarii. Explicând zilele trecute dimensiunile reformei, ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, a pomenit cifra de 1 miliard şi 300 de mii.

Întrebarea este dacă guvernul va dispune efectiv de aceşti bani până la sfârşitul unui an cu un deficit bugetar de 5 miliarde de lei, la care se adaugă 1 miliard de lei ratat din finanţarea Comisiei Europene, dar şi grandioase proiecte de infrastructură pornite, cum ar fi Arena Chişinău, Drumuri bune pentru Moldova sau Prima Casă?

Deocamdată, singura garanţie că planurile guvernării au acoperire financiară e de natură retorică. Însuşi Vlad Plahotniuc, liderul democrat care a anunţat reforma, a invocat creşterea economică.

Departe de a-l crede, economiştii, printre ei expertul Institutului Economie de Piaţă, Viorel Gârbu, spun că bani care să acopere toate planurile enunţate până acum de democraţi nu există, iar guvernul, cel mai probabil, va cheltui doar pe proiectele electorale ale partidului său, acoperindu-se cu stoparea altor cheltuieli prevăzute în legea bugetului de stat:

Aceste reforme sunt destul de radicale şi, regretabil, nu sunt discutate, ca să fie prezentate calcule şi cifre...

„Creşterea economică generează o situaţie mai bună în anul curent – 4-5%, dar nu atât cât să fie de ajuns pentru o majorare de salarii de 20 de procente. Efectiv, doar aici, la salarii, deja va fi insuficienţă de fonduri. Dar guvernul a mai schimbat la pensii, a mai intervenit la partea de venituri, respectiv, aceste reforme sunt destul de radicale şi, regretabil, nu sunt discutate, ca să fie prezentate calcule şi cifre, astfel încât să ne dăm seama dacă sunt reale sau e strict electorale.

Aşa sau altfel, eu mă aştept la probleme la executarea bugetului deja începând cu anul acesta: guvernul va alege priorităţile, va plăti salariile şi pensiile şi va merge înainte cu proiectele electorale – drumurile, Prima casa etc. – dar alte cheltuieli le va transfera pe anul viitor, adică nu va executa legea bugetului. În 2019 problemele se vor amplifica.”

Într-un recent interviu, directoarea Băncii Mondiale pentru R. Moldova, Anna Akahalkatsi, adăuga o altă îngrijorare mare legată de anul bugetar 2019 - impactul pachetului de legi cu privire la reforma fiscală şi amnistia de capital, o controversată iniţiativă anterioară a partidului dominant al guvernării. Banca Mondială a ajuns la concluzia că reducerea de la 23% la 18% a contribuţiei de asigurări sociale achitate de angajator „va diminua” câştigurile fiscale ce ar fi urmat să fie obţinute ca rezultat al reformei de pensii. Banca Mondială a cerut autorităţilor, prin vocea reprezentantei sale de la Chişinău, să renunţe la controversatul pachet legislativ.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG