Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Internaţional

444 de zile: Criza ostaticilor americani din Iran, retrospectivă

Acum 40 de ani, pe 4 noiembrie 1979, adepți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini, majoritatea studenți, au luat cu asalt Ambasada SUA la Teheran și au sechestrat zeci de cetățeni americani. Așa a început criza americano-iraniană, care a provocat ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, continuând și astăzi să influențeze politica din regiune.

Pe fondul revoluției islamice din Iran, studenții islamiști au fost susținuți de mulțimea supărată, partizanii revoluției islamice preluând fără dificultate controlul asupra ambasadei americane. Studenții au declarat că acțiunea lor este un gest de protest față de hotărârea autorităților americane de a-i permite accesul în Statele Unite fostului lider al țării, Șah Mohammad Reza Pahlavi, din considerente umanitare - pentru tratarea cancerului.

Regimul Khomeini a propus SUA un schimb de ostateci, cerând extrădarea fostului şah. În consecință, Pahlavi s-a refugiat în Egipt, unde a murit de boală. Criza ostaticilor americani a durat însă 444 de zile, cei 52 de diplomați și angajați ai ambasadei SUA fiind eliberați abia în 1981.

Conflictul diplomatic a provocat daune grave președinției lui Jimmy Carter, iar relațiile dintre SUA și Iran nu au fost refăcute nici până în prezent.
Studenții islamiști încercau să convingă opinia publică de faptul că ostaticii o duc cât se poate de bine. Fotografia unui pușcaș marin capturat a fost prezentată la o conferință de presă organizată la Teheran, pe 9 noiembrie 1979. Nimeni din exterior însă nu era lăsat să pătrundă în ambasadă pentru a lua legătura cu cei captivi. Astfel, în realitate, ostatecii erau supuși unei mari presiuni psihologice, bătuți și umiliți, astfel încât doi dintre ei au încercat chiar să se sinucidă.
5 Studenții islamiști încercau să convingă opinia publică de faptul că ostaticii o duc cât se poate de bine. Fotografia unui pușcaș marin capturat a fost prezentată la o conferință de presă organizată la Teheran, pe 9 noiembrie 1979. Nimeni din exterior însă nu era lăsat să pătrundă în ambasadă pentru a lua legătura cu cei captivi. Astfel, în realitate, ostatecii erau supuși unei mari presiuni psihologice, bătuți și umiliți, astfel încât doi dintre ei au încercat chiar să se sinucidă.
10 noiembrie 1979. O studentă iraniană patrulează ambasada, în timp ce mii de manifestanți pichetează sediul diplomatic, scandând slogane anti-americane. Ulterior, studenții care i-au luat ostateci pe cetățenii americani au spus că nu intenționau să se rețină în ambasadă mai mult de câteva ore. Planurile s-au schimbat însă atunci când acțiunile lor au fost aprobate de ayatollahul Khomeini.
6 10 noiembrie 1979. O studentă iraniană patrulează ambasada, în timp ce mii de manifestanți pichetează sediul diplomatic, scandând slogane anti-americane. Ulterior, studenții care i-au luat ostateci pe cetățenii americani au spus că nu intenționau să se rețină în ambasadă mai mult de câteva ore. Planurile s-au schimbat însă atunci când acțiunile lor au fost aprobate de ayatollahul Khomeini.
Trei ostatici, eliberați pe 19 noiembrie 1979, se îndreaptă spre aeroport, după ce au susținut o conferință de presă. De la stânga la dreapta: Kathy Gross, 22 de ani, din Cambridge Spring, Pennsylvania; pușcaș marin, sergent Ladell Maples, 23 de ani, din Earle, Arkansas; pușcaș marin, sergent William Quarles, 23 de ani, din Washington, D.C.
7 Trei ostatici, eliberați pe 19 noiembrie 1979, se îndreaptă spre aeroport, după ce au susținut o conferință de presă. De la stânga la dreapta: Kathy Gross, 22 de ani, din Cambridge Spring, Pennsylvania; pușcaș marin, sergent Ladell Maples, 23 de ani, din Earle, Arkansas; pușcaș marin, sergent William Quarles, 23 de ani, din Washington, D.C.
Pe 21 noiembrie 1979, alți 13 ostatici au fost eliberați și aduși ulterior la baza Forțelor Aeriene americane din Wiesbaden, vestul Germaniei, unde au apărut în fața jurnaliștilor. Lloyd Rollins (în picioare pe podium) a dat citire unei declarații a celor care i-au ținut ostatici. În aceasta spunea că șahul „în perioada domniei sale a comis multe atrocități (...), dar presa americană nu a informat publicul despre ceea ce se întâmpla cu adevărat”. Declarația a fost urmată de o altă adresare în care ostatecii eliberați le-au solicitat jurnaliștilor să înțeleagă că acționează în interesul cetățenilor americani rămași în Teheran. 
8 Pe 21 noiembrie 1979, alți 13 ostatici au fost eliberați și aduși ulterior la baza Forțelor Aeriene americane din Wiesbaden, vestul Germaniei, unde au apărut în fața jurnaliștilor. Lloyd Rollins (în picioare pe podium) a dat citire unei declarații a celor care i-au ținut ostatici. În aceasta spunea că șahul „în perioada domniei sale a comis multe atrocități (...), dar presa americană nu a informat publicul despre ceea ce se întâmpla cu adevărat”. Declarația a fost urmată de o altă adresare în care ostatecii eliberați le-au solicitat jurnaliștilor să înțeleagă că acționează în interesul cetățenilor americani rămași în Teheran. 

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG