„Nu mai sunt bani pentru angajări în sectorul public!”, a anunțat la sfârșitul anului trecut guvernarea PAS, și a propus moratoriu pentru întreg anul 2022, când cheltuielile cu cei care deja au fost angajați vor crește oricum față de 2021 cu 1,5 miliarde de lei.
Suporterii Maiei Sandu și a guvernării sale vor spune că e bine, că nu se risipesc banii statului. Criticii – de pildă primarul capitalei, Ion Ceban – spun însă că e vorba de un calcul greșit al guvernării și mai ales de faptul că ea ar fi ridicat cu prea mare grabă și prea mult, deja, salariile funcționarilor publici, de la judecători până la deputați. Cum stau lucrurile cu adevărat a încercat să afle la Chișinău Liliana Barbăroșie.
Două precizări pe care le făcea prim-ministra, Natalia Gavrilița, în ședința de executiv în care s-a luat decizia erau că moratoriul nu se referă și la funcțiile deja scoase la concurs, și, în rândul doi, că guvernul său nu instituie, ci prelungește de fapt un moratoriu încă din 2018.
Stabilit de guvernul democrat al lui Pavel Filip, acel moratoriu urmase o amplă restructurare, din 2017, a aparatului guvernamental, care, însă, nefiind precedată și de o analiză funcțională, ar fi mărit, în loc să reducă, numărul de angajați plătiți de stat, diminuând, însă, de exemplu numărul de ministere, dar și din eficiența aparatului guvernamental în general, cum spun observatorii.
Ceea ce își propune actualul cabinet e să efectueze, cu sprijin internațional calificat, această analiză a funcțiilor necesare în instituțiile publice, doar că are nevoie să mențină interdicția la noi angajări până în momentul în care va avea analiza pe masă, ne-a spus azi purtătoarea de cuvânt guvernamentală, Anastasia Taburceanu:
„Analiza a început deja, deci nu este ceva ce abia acum lansăm, dar este un proces destul de lung. Și această analiză ne va permite să vedem o imagine mult mai clară a funcțiilor care trebuie păstrate și care trebuie restructurate,” spune Anastasia Taburceanu, sugerând totodată că, la început, guvernul lua în calcul o renunțare la moratoriu, dar a fost împiedicat de probleme moștenite de la vechile guvernări:
„Am avut acel premiul național, care costă în jur de un miliard și ceva anual... dacă acest premiu național nu ar fi trebuit să fie achitat de către acest guvern în 2021 pentru o datorie din 2020, cu acești bani s-ar fi putut debloca multe poziții din moratoriu, dar a fost o obligațiune a guvernului de a plăti acest premiu… ”
Gestul guvernului de a prelungi, pentru al patrulea an consecutiv, un moratoriu pe angajările publice gândit inițial pentru un singur an, este privit totuși ca puțin obișnuit pentru un stat și niște autorități care se ciocnesc cu deficite mari de angajați într-o serie lungă de instituții publice. În președinție, bunăoară, lipsa de personal e de 30 la sută. În Ministerul Afacerilor Interne e de 32%. Iar în unele agenții fiecare a doua funcție ar fi vacantă, potrivit datelor oficiale, confirmate la Europa Liberă și de purtătoarea de cuvânt guvernamentală.
Când angajările sunt absolut necesare, ne-a explicat pe de altă parte Anastasia Taburceanu, se operează cu derogări de la acest moratoriu: „În cazul reorganizărilor care au avut loc acum în ministere, de exemplu, dacă instituția primește niște sarcini noi, ceea ce ar însemna și niște funcții noi, se permit angajări printr-un mecanism de deblocare a moratoriului - pentru aceasta instituția expediază un demers la Ministerul Finanțelor, cu argumentația respectivă.”
dacă dumnealui are nevoie să facă angajări, le poate face
Iată, însă, cum răspunde purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei criticilor răspicate la adresa guvernării pentru menținerea interdicției ce au sunat recent din partea primarului capitalei, Ion Ceban: „În cazul autorităților publice locale, moratoriul e cu statut de recomandare, adică dacă instituțiile la nivel local au nevoie de anumite angajări, atunci ele le pot face. Respectiv, dacă dumnealui are nevoie să facă angajări, le poate face.”
Un motiv pe care îl pomenesc, pe de altă parte, observatorii atunci când încearcă să descifreze raționamentele din spatele deciziei de menținere pe încă un an a interdicției asupra noilor angajări e și cel că executivul ar vrea să descurajeze astfel crearea de noi funcții, secundare și total inutile, lucru care, așa cum spun acești analiști, s-ar întâmpla adesea în perioade ca cea de acum, de schimb de putere, și mai ales în state ca R. Moldova, lipsite de expertiză și cu instituții dominate de corupție.
