Site-ul revistei 22 înregistrează declarația de îngrijorare a ambasadorului Statelor Unite la București cu privire la modificarea Codurilor penale. Excelența sa dl Hans Klemm a afirmat că colaborarea cu România s-ar putea restrânge dacă se menține prevederea propusă de a interzice înregistrările video ca probe în instanță. Nu este singurul aspect care poate aduce atingere independenței justiției din România, din perspectiva diplomatului american. Articolul din 22 enumeră câteva dintre cele mai importante: „abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, redefinirea grupului infracțional organizat astfel încât acesta nu poate fi definit ca un grup format ocazional pentru comiterea unei infracţiuni ce nu are continuitate sau o structură determinată”; redefinirea infracțiunii de mită, astfel încât să fie foarte greu de dovedit în instanță; audierea unei persoane nu poate depăși mai mult de şase ore din 24; nu mai pot fi folosite ca probe nici înregistrările convorbirilor; denunțătorul obține reducerea pedepsei doar dacă denunțul se face în cel mult șase luni de la comiterea faptei ș.a. Adoptarea acestor modificări ar închide automat un mare număr de dosare de corupție aflate în diverse stadii.
Andrei Cornea comentează, de asemenea în 22, decizia luată la Bruxelles: acordarea fondurilor europene se va face în funcție de respectarea statului de drept. Partea proastă e că „măsura nu va intra în vigoare decât în bugetul viitor al UE și că până atunci negocierile generale pentru definitivarea bugetului vor fi lungi, dure și cu rezultate incerte. Așa că Dragnea și ai lui pot deocamdată să trăiască liniștiți”. În România, notează Andrei Cornea, erodarea statului de drept are loc zi de zi. Oamenilor li se spune pe toate canalele că s-au făcut abuzuri în condamnarea unor demnitari corupți, numai că nu s-a adus deocamdată nicio dovadă valabilă juridic cum că ar fi așa. „Deja sentințe importante în procese la Înalta Curte sunt amânate pentru tot felul de pretexte. Evident, judecătorii încep să fie intimidați, iar perspectiva unei pensii imense și liniștite, dacă nu îl condamnă pe vreun om important, devine tot mai atrăgătoare”.
Mai mulți comentatori discută în jurul anunțului făcut de președintele american Donald Trump că Statele Unite se retrag din acordul nuclear cu Iranul. Decizia se adaugă altor poziții exprimate de Trump și pe care analiștii le-au tradus drept „divorț de Europa”. În acest condiții, scrie Dorin Popescu pe contributors.ro, influența Franței și a Germaniei vor crește considerabil, fără să poată asigura totuși coeziunea pe continent, serios amenințată odată cu retragerea americanilor din ecuație. „Pentru România, riscul unei poziționări greșite în textura acestor plăci tectonice este uriaș”. Dincolo de unele animozități transatlantice, „Este evident că SUA, Franța, Germania și Marea Britanie configurează creativ și tragic, alături de Rusia și China, o nouă ordine globală”, scrie Dorin Popescu.
G4Media publică analiza lui Adrian Novac pe aceași subiect, în care, citând surse analitice occidentale, este enunțată și teoria că retragerea americană din tratatul nuclear cu Iranul ar avea un scop ascuns: dărâmarea actualului regim de la Teheran.
