Într-un articol de opinie pentru agenția de știri IPN, Victor Pelin scrie că șefa statului nu ar trebui să ezite în privința declanșării procedurilor ce conduc în mod iminent, fie la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, fie la asumarea responsabilității pentru guvernare de către PSRM, alături de Partidul Șor. „Maia Sandu își începe mandatul prezidențial în condițiile când are atribuții de simplu moderator în procesul de găsire a soluției pentru ieșirea din criza guvernamentală, suprapusă pe un șir de alte crize”, afirmă autorul. În opinia sa, întârzierea numirii de către șefa statului a candidaturii pentru funcția de prim-ministru nu are vreo justificare din punct de vedere al intenției anunțate de declanșare cât mai urgentă a alegerilor parlamentare anticipate.
Impactul evenimentelor din 6 ianuarie în America asupra statelor lumii deocamdată e greu de estimat, dar va exista cu siguranță. Asta pentru că SUA sunt un simbol al democrației la nivel mondial. Este opinia lui Ion Tăbârță, expert în domeniul relațiilor internaționale, citat de IPN. Expertul spune că deja a remarcat atacuri și aluzii ranchiunoase, ironice ale altor state, concurenți direcți ai SUA, care nu sunt societăți democratice, la adresa SUA. „Acest act din 6 ianuarie va da prilej, va servi drept motiv pentru anumite societăți care nu sunt democrații să lovească în SUA, în democrația americană”, afirmă Tăbârță. Tot la acest subiect s-a pronunțat politologul Dionis Cenușă, care consideră că există premise structurale ca cele întâmplate la 6 ianuarie la Capitoliul din SUA să se repete. „Avem o lovitură de stat eșuată și o tentativă de insurecție, care va fi crucială pentru viitorul carierei politice a lui Donald Trump, președintele în exercițiu al SUA. Ceea ce se întâmplă în SUA dictează cumva tonul democrației la nivel global. Asaltul Capitoliului a transmis semnale alarmante pentru celelalte democrații”, a menționat Dionis Cenușă. Iar Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, consideră că în urma schimbărilor din Statele Unite ale Americii, se va intensifica un dialog aspru cu Federația Rusă. Totodată, el crede că detaliile schimbărilor din SUA denotă un interes „cu experiență” pentru regiunea noastră. „[…] ar putea avea loc noi modalități de luptă geopolitică, în regiunea în care se află Moldova”, consideră Ostalep.
Exprimarea intenției de a construi un parteneriat strategic între R. Moldova și Ucraina este un lucru salutabil, dar ce facem cu problemele concrete dintre cele două state care rămân nesoluționate de zeci de ani, se întreabă diplomatul și profesorul universitar, Victor Borșevici, citat de portalul Noi.md. Borșevici a salutat bunele intenții exprimate de președinții celor două state în cadrul vizitei Maiei Sandu la Kiev, dar a precizat că se aștepta la stabilirea unor pași concreți pentru rezolvarea problemelor, principala fiind problema Nistrului. Nu s-a ajuns la un numitor comun în această chestiune critică, afirmă el.
Relațiile dintre R. Moldova și Ucraina intră într-o nouă etapă, iar faptul că liderii de la Chișinău și Kiev au folosit în premieră sintagma de „parteneriat strategic” are o semnificație deosebită. De această părere este editorialistul Nicolae Negru, citat de Deschide.md. Totodată, directorul Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan, susține pentru același portal că documentele semnate azi în capitala Ucrainei sunt extrem de ambițioase și importante, iar implementarea acestora va demonstra Uniunii Europene și SUA că cele două state sunt parteneri credibili.
Portalul Mold-Street.com scrie despre faptul că construcția unui segment din drumul național Chișinău – Ungheni – Sculeni a durat șase ani, adică de 2-3 ori mai mult decât s-a planificat. În material se precizează că lucrările au întârziat din varii motive: de la bariere administrative, caiet de sarcini cu erori la litigii în instanțe. Se mai subliniază că acest proiect a fost finanțat de Banca Mondială.
