Activistul Mihai Bagas, care a lucrat câteva săptămâni ca vicedirector al regiei Autosalubritate din Chișinău, a pierdut slujba, autoritățile municipale sugerând că nu a trecut de perioada de probă de o lună care i s-a acordat. Cunoscut pentru mai multe inițiative sonore, dar și pentru activități politice practicate în trecut, Bagas a spus însă astăzi la o conferință de presă că și-a dat demisia din cauza unor presiuni pe care le-ar fi exercitat asupra sa ceea ce el a numit „mafia gunoaielor din capitală”.
Întreprinderea municipală Regia Autosalubritate care colectează şi transportă deşeurile menajere în capitală riscă să ajungă în prag de faliment, spune Mihail Bagas care a demisionat zilele trecute din funcţia de vicedirector al întreprinderii, invocând presiuni din partea unor persoane pe care el îi atribuie unei mafii a gunoaielor. Vorbind la o conferinţă de presă despre problemele cu care se confruntă Autosalubritatea, Bagas a sugerat că agenţii economici care prestează servicii similare lăsa întreprinderea municipală fără clienţi.
Regia Autosalubritate este în regim de autogestiune, nu este finanțată din bugetul municipal, adică activează la fel ca un agent economic, doar că fiind fondată de Consiliul Municipal Chişinău nu poate decide independent asupra tarifelor aplicate la serviciile pe care le prestează. Mihail Bagas spune că întreprinderea nu este competitivă inclusiv pentru că privații care prestează servicii similare își pot permite tarife mai mici. Totodată el spune că privaţii ar fi obţinut pe căi frauduloase autorizaţie pentru transportarea deşeurilor la gunoiștea din Boșcana unde achită pentru depozitarea gunoiului o taxă de două ori mai mică decât cea achitată de Autosalubritate la gunoiştea de la Ţânţăreni.
„Mai mulţi clienţi mari, cum ar fi centre comerciale, supermarketuri, întreprinderi, au început să migreze de la Autosalubritate la privaţi care oferă servicii mai ieftine. În fiecare lună, Autosalubritatea pierde clienţi cheie care reprezintă locomotiva în stingerea datoriilor pe care întreprinderea le acumulează inclusiv de la persoane fizice. Chiar săptămâna trecută încă o suburbie a refuzat serviciile Autosalubritate. Asta ar însemna că întreprinderea peste ceva timp va ajunge în prag de faliment.”
Suma datoriilor față de Autosalubritate se ridică la 24 de milioane de lei, dintre care 12 milioane sunt datorii curente, a precizat Bagas.
Mai mulţi clienţi mari au început să migreze de la Autosalubritate la privaţi...M.Bagas
Expertul Iulian Rusu de la Institutul de Politici şi Reforme Europene a analizat anul trecut serviciile de gestionare a deşeurilor solide în municipiul Chişinău. El spune că nu doar concurența neloială cu companii private pune în dificultate întreprinderea municipală. În condiții de autogestiune, întreprinderea activează în baza propriilor venituri pe care însă nu şi le poate programa deoarece tarifele sunt aprobate prin decizii politice adoptate de Consiliul Municipal.
„Pe lângă aceasta Autosalubritate are o problemă istorică legată de predispunerea clienţilor de a semna contracte de prestări servicii de evacuare a deşeurilor. Multe întreprinderi evită să semne astfel de contracte. Asta-i stabileşte o sarcină destul de anevoioasă pentru întreprindere să identifice aceşti beneficiari, să dispună de baza necesară de contracte, care ulterior să fie executate prin plata serviciilor. Tarifele prestate de Autosalubritate sunt diferenţiate pentru consumatorii casnici şi întreprinderi. Pentru întreprinderi, costurile sunt mult mai mari, ceea ce explică această reticenţă a unor întreprinderi să semneze contracte.”
Expertul spune că întreprinderea şi-ar putea creşte rentabilitatea dacă nu s-ar limita doar la preluarea şi evacuarea deşeurilor, dar ar folosi o parte dintre ele, cele care pot fi procesate, cum ar fi plasticul, sticla, metalul, hârtie, şi ar putea genera venituri suplimentare pentru Autosalubritate:
„Pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de două elemente esenţiale care la moment sunt absente. Unul este trierea nemijlocită cu colectarea lor separată de către Autosalubritatea, iar trierea o fac nemijlocit consumatorii casnici lucru care din păcate la noi nu se întâmplă. Noi avem câteva tomberoane, ele nu acoperă tot municipiul, care oferă cetăţenilor posibilitatea să facă această triere însă ea este bazată pe buna credinţă a cetăţenilor, nu este bazată pe obligaţie şi să genereze în schimb consecinţe de ordin pecuniar, cum ar fi spre exemplu o amendă. Al doilea aspect ţine de prezenţa întreprinderilor care ar putea să preia aceste deşeuri deja triate şi pre-pregătite pentru procesare ca ulterior să le proceseze şi să genereze materie primă sau chiar produse finite care ulterior să fie reintroduse în circuitul economic. Aşa fel de activităţi au loc sporadic şi nu există o abordare de sistem.”
Gestionarea ineficientă a deşeurilor nu este o problemă doar în municipiul Chişinău, ci în toată republica, spune expertul. Deocamdată însă nu există o abordare temeinică din partea autorităţilor pentru a asigura servicii eficiente de gestionare a gunoaielor. Iniţiativele de reciclare şi procesare a deşeurilor vin mai cu seamă din partea entuziaștilor şi sunt sporadice astfel nu pot atenua prea mult impactul asupra mediului.
