Linkuri accesibilitate

Ina Coşeru: „Noi trebuie să avem un sector dezvoltat de gestionare a deșeurilor”


Fumul produs de o uzină de incinerare a deșeurilor, într-o suburbie a Moscovei.

Interviu cu președinta Centrului Național de Mediu.

Legea care permite incinerarea deşeurilor, votată luna trecută într-o şedinţă extraordinară a Parlamentului, continuă să stârnească controverse. Reprezentanţi ai partidelor de opoziţie şi ai societăţii civile au cerut din nou preşedintelui ţării, Igor Dodon, să nu promulge legea pe motiv că nu ar fi fost suficient consultată public şi că ar fi nocivă pentru mediu. Marţi, după o nouă rundă de audieri publice, președinta Comisiei parlamentare de mediu, Violeta Ivanov, a spus că legea trebuie reîntoarsă în Parlament pentru a desfășura noi dezbateri. Este incinerarea o soluţie şi de ce e întâmpinată cu atâta rezistenţă? Discutăm cu Ina Coşeru, președinta Centrului Național de Mediu.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:15 0:00
Link direct

Ina Coșeru
Ina Coșeru

Europa Liberă: Legea care permite incinerarea deşeurilor, votată luna trecută în Parlament, continuă să fie în centrul unor polemici. Marți, după o rundă de audieri publice, reprezentați ai opoziției parlamentare, dar și unii experți ecologiști au cerut din nou președintelui Igor Dodon să nu promulge această lege, pentru că, spun ei, nu ar fi fost suficient consultată și că ar reprezenta un pericol pentru mediu. Dvs. sunteți pro-incinerare. Vreau să vă întreb la început: de ce totuși aceste modificări la lege par să întâmpine rezistență, inclusiv în rândul ecologiștilor?

Ina Coșeru: „În primul rând, vreau să spun că acele audieri care au avut loc ieri în Parlament nici nu trebuiau să fie, pentru că legea deja se află la președinte, la promulgare, și este târziu să organizăm aceste audieri. Audierile au avut loc în luna iulie, înainte de a fi votată legea în Parlament la începutul lunii august și, respectiv, a fost invitată comisia sau mai bine zis comisia, de fapt, a și organizat aceste audieri – Comisia de mediu și dezvoltare regională a Parlamentului Republicii Moldova –, unde toți membrii trebuiau să participe și să se expună asupra includerii art. 17 privind incinerarea deșeurilor în Legea deșeurilor.

Faptul că dna președintă Ivanov nu a venit atunci, pentru că nu a vrut să vină, este problema dumneaei. Respectiv nu trebuie să spunem că legea nu a fost consultată și că audierile nu au avut loc și acum trebuie să facem audieri contrar Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, atunci când legea deja este la promulgare. Și dacă ne referim la incinerarea deșeurilor, da, ieri, într-adevăr, o parte din participanții la audieri se expuneau împotriva acestui articol - art. 17 privind incinerarea deșeurilor - și mai puțină lume care nu a fost invitată de președinta comisiei susținea acest articol.

Acum, Europa pune accent pe co-incinerarea deșeurilor, ceea ce înseamnă valorificarea energetică a deșeurilor...


De ce îl susțin eu? Pentru că în țările Uniunii Europene acele deșeuri care nu pot fi reciclate și ele reprezintă 30% din deșeurile menajere solide care sunt generate de oameni și care nu pot fi reciclate – încă o dată mă repet – sunt co-incinerate. Acum, Europa pune accent pe co-incinerarea deșeurilor, ceea ce înseamnă valorificarea energetică a deșeurilor, deci nu ardem pur și simplu în incineratoare deșeurile, dar le valorificăm energetic, producem energie în urma procesului de ardere a deșeurilor.

Și ieri reprezentanții Academiei de Științe asta și confirmau, precum că în Republica Moldova 70% de deșeuri pot fi reciclate, iar celelalte 30% nu au soluții deocamdată, așa cum nu există soluții în Uniunea Europeană decât să fie arse aceste deșeuri. Aici putem să ne referim la un spectru de deșeuri cum ar fi textile și diverse forme de ambalaje murdare – pamperși, absorbante ș.a.m.d. – și sunt diverse substanțe chimice lichide, solide care se folosesc în diverse procese industriale ori în procesele de epurare a apelor uzate.

Efectiv avem un spectru de deșeuri pe care la momentul actual trebuie să-l ardem, ca să nu îngropăm aceste deșeuri continuu în mediul natural. Actualmente, R. Moldova îngroapă 100% de deșeuri și acesta era exemplul meu, exemplu pe care l-am adus din Germania. Când vorbesc despre Germania, unele persoane îmi spun că acest exemplu este neprofesionist.


Eu consider că anume exemplul acesta trebuie să-l invocăm atunci când vorbim cu persoane care nu înțeleg realitatea R. Moldova. Deci, exact așa cum s-a spus ieri că 70% de deșeuri noi putem să le reciclăm, lucrul acesta îl face Germania acum și 30% le reciclează și doar 3% le duc la groapa de gunoi. Noi ducem 100%. Pentru acest lucru, Germania a angajat 270 de mii de persoane în sectorul de management al deșeurilor, a deschis 11 mii de companii care lucrează pentru a recicla deșeurile și în acest sector se învârtesc miliarde de euro. Ca să înțelegem cât de profitabil este acest sector, noi nu doar vom scăpa de deșeurile pe care le îngropăm în mediul natural, care, repet, este o sursă majoră de poluare a apelor și solurilor, dar, totodată, vom crea foarte multe locuri de muncă în R. Moldova.”


Europa Liberă: Dna Coșeru, pentru că totuși nu există soluții ideale, care ar fi părțile bune și părțile proaste ale procesului de incinerare?

Ina Coșeru: „Persoanele care ieri se expuneau împotriva incinerării invocau faptul că tehnologiile care se vor aduce din Uniunea Europeană în R. Moldova vor fi învechite și nu vom avea filtre corespunzătoare care ar purta emisiile degajate în atmosferă în urma incinerării. Acest lucru nu este corect, pentru că noi putem să cerem acele tehnologii și să cumpărăm acele tehnologii, doar noi putem să decidem ce tehnologii să ne vină în R. Moldova și în Legea aerului atmosferic, care se elaborează în prezent, în Legea emisiilor industriale, care iarăși se elaborează acum de către ministerul de resort, noi putem să includem toate aceste normative. Deci, toate tehnologiile pe care o să le aducem în R. Moldova să fie conform legii, să captăm toate emisiile, pentru că se vorbește multe despre emisii de dioxine și furani, care sunt substanțe cancerigene în urma incinerării. Da, ele într-adevăr se elimină în atmosferă atunci când noi începem să încălzim instalația de incinerare a deșeurilor cu deșeuri menajere solide, care sunt compresate în baloturi energetice și aruncate în instalație.

Deșeurile nu se aruncă în instalație la 0 grade, deci pentru a încălzi instalația, deșeurile se aruncă de la 900 de grade în sus când instalația deja funcționează. Și atunci, dacă respectăm procesul, noi nu avem în urma arderii deșeurilor emisii de dioxine și furani în atmosferă. În țările Uniunii Europene, la incineratoare sunt instalate echipamente foarte sofisticate care monitorizează la secundă toate emisiile care sunt degajate în atmosferă în urma arderii și toate aceste date sunt monitorizate de structurile de mediu, cum ar fi la noi să fie monitorizate de Agenția de Mediu, care trebuie să efectueze monitoringul asupra calității mediului în R. Moldova, să fie iarăși monitorizate la secundă, pentru că aceste date se transferă organelor competente în țările Uniunii Europene.

Nu trebuie să speculăm...


Asta ieri am auzit în ședință, precum că în țările Uniunii Europene lucrul acesta se întâmplă doar de câteva ori pe an și iarăși lucrul acesta a fost vorbit de reprezentanții Academiei de Științe. Mie îmi pare foarte rău să aud lucruri atât de neprofesioniste și că noi, R. Moldova, nu vom avea bani să monitorizăm nici de câteva ori pe zi și lucrul acesta se va face o dată pe an. Tehnologia presupune că noi monitorizăm la secundă, transmitem la secundă toate datele organelor competente și în cazul în care sunt depășiri instalația se închide automat. Deci, nu trebuie să speculăm.”

Europa Liberă: Dna Coșeru, în condițiile în care avem exemplul și Bulgariei, care la începutul lunii s-a confruntat, s-a descoperit o schemă frauduloasă de import al deșeurilor din Italia, de exemplu, și a folosirii acestor deșeuri în ardere pentru obținerea combustibilului și a energiei electrice, în condițiile în care avem un minister care este și al mediului, nu este Ministerul Mediului, avem o Inspecție pentru protecția muncii nefuncțională și o agenție de mediu care tot se face nevăzută, putem asigura transparența procesului, dar în același timp și asigurarea respectării acestor norme despre care ne vorbiți?


Ina Coșeru: „Da, o întrebare foarte bună. Într-adevăr este o moștenire a guvernării precedente. Reforma pe care noi am făcut-o în anii precedenți, atunci când în 2017 am unit Ministerul Mediului cu al Agriculturii și am distrus, practic, domeniul mediului, slăbind foarte mult sectorul de protecție a mediului și nefinalizând reforma tuturor structurilor descentralizate sau subordonate Ministerului Mediului, cum ar fi și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția de Mediu care urma să fie creată în cadrul Acordului de Asociere sau ca o obligațiune în cadrul Acordului de Asociere, care, am zis eu, are o responsabilitate și un rol foarte mare în guvernul R. Moldova de a monitoriza calitatea mediului în țara noastră și de a ajuta Inspectoratul pentru Protecția Mediului să execute controlul asupra implementării legislației mediului, punând amenzi acolo unde este cazul.

Or, dacă noi nu avem Agenție de Mediu funcțională, noi nu putem să facem acest lucru și dacă noi nu avem Agenție de Mediu funcțională de la începutul acestui an, noi nu avem laborator acreditat, pentru că nu știu din ce cauză guvernarea precedentă nu a făcut acest lucru și a pierdut aproape un an de zile, lăsându-ne fără laborator și fără posibilitatea de a amenda acele persoane juridice și fizice care un an de zile au poluat mediul înconjurător și noi nu putem face nimic, din cauză că nu avem laborator și nu avem probe. Deci, întrebarea este foarte corectă. Doar că, bine, acum ministerul de resort face tot posibilul ca să acrediteze acest laborator.


Eu sper că până la sfârșitul acestui an noi vom întreprinde toți pașii necesari ca laboratorul să funcționeze, ca Agenția de Mediu să fie fortificată, să mai fie angajați oameni care trebuie să lucreze acolo, pentru că avem locuri pentru încă 50 de angajați. Actualmente, în Agenția de Mediu activează 90 de persoane, dar agenția trebuie să fie formată din 140 de persoane care să fie gardienii protecției mediului în R. Moldova și dacă legislația va fi elaborată corect, conform tuturor rigorilor, directivelor Uniunii Europene în domeniul protecției aerului atmosferic, legile la care m-am referit anterior, dacă se va finaliza reforma, și pe lucrul acesta se pune un accent foarte mare, noi, CNM-ul, vom monitoriza și noi ceea ce se întâmplă și în cazul în care vor fi derapări o să vorbim tare și răspicat acolo unde este nevoie pentru a urgenta acest proces și, bineînțeles, ieri s-a vorbit în comisie despre faptul că la noi se vor aduce deșeuri de peste hotare și noi le vom incinera.

La momentul actual este scris în Legea deșeurilor că este interzis importul deșeurilor...


Eu cred că noi avem suficiente deșeuri ale noastre să le incinerăm fără importare, pentru că asta se include în legislație. Noi interzicem și la momentul actual este scris în Legea deșeurilor că este interzis importul deșeurilor de peste hotare. Noi doar trebuie să respectăm acest lucru și ministerul, și societatea civilă, și oamenii per ansamblu. Noi trebuie să protejăm mediul nostru și nu trebuie să facem ceea ce, de exemplu, a propus președinta comisiei ieri: „Haideți să exportăm deșeurile noastre, posibil că avem puține deșeuri”, noi nici nu știm câte deșeuri avem pentru incinerare, pentru că noi niciodată nu am dus statistica, câte deșeuri am generat și câte deșeuri avem îngropate. Așa, bine, n-o să avem patru milioane de tone de deșeuri pe an, dar vă garantez că noi niciodată nu am calculat volumele.”

Europa Liberă: În lipsa unei calculări ale statisticii, în lipsa unor asemenea măsurători, atunci când se face o investiție pentru un asemenea incinerator se presupune că ar trebui să funcționeze aproximativ 25 de ani. Acești 25 de ani aceste incineratoare ar fi trebuit să fie hrănite cu deșeuri. Dacă e să vorbim la figurat, nu ar stagna aceasta la o reținere a procesului de trecere la procesul de reciclare? De exemplu, să creștem cifrele de reciclare în schimbul incinerării deșeurilor?


Ina Coșeru: „Da, o întrebare foarte bună. Și ieri o persoană de la Existential Rebellion, de fapt, a vorbit despre acest lucru că în multe țări ale UE care nu sunt dezvoltate, cum nu este Germania, de exemplu, care duce la groapa de gunoi doar 3% din deșeuri s-au axat pe incinerarea deșeurilor, pentru că asta este mai comod, mai repede scapi de ele și diminuezi indicatorii de reciclare a deșeurilor. Legea noastră este scrisă, cum spunea și dna Ivanov ieri, este scrisă foarte bine, este foarte bună. Ea pune accent pe reciclare și noi trebuie să creăm infrastructură pentru colectarea separată și pentru reciclarea deșeurilor și dezvoltarea celor 11 mii de companii despre care am vorbit eu în Germania.

Noi nu vom avea 11 mii, Germania are 60 de milioane de oameni, noi avem doar două, așa zic eu, așa simt eu că avem în R. Moldova și nu cred în cifrele pe care ni le spune statul. Noi trebuie să avem mai puține companii, dar noi nu trebuie să avem o companie care există la un moment dat sau două, noi trebuie să avem un sector dezvoltat de gestionare a deșeurilor, trebuie să creăm agenți economici care să ne permită să reciclăm cât mai mult, să colectăm separat. Oamenii trebuie să colecteze separat din toată R. Moldova. Asta înseamnă că nu doar în Chișinău.

Bine, Chișinăul generează, să presupunem, aproape o jumătate din deșeurile din R. Moldova, care la fel nu are sistem de colectare separată, oamenii nu sunt educați, noi trebuie să-i educăm, trebuie să colectăm separat, trebuie să dezvoltăm acest sector economic care va recicla și, totodată, trebuie să nu uităm de celelalte 900 de localități, pentru că noi trebuie toată lumea să o includem în acest circuit. Respectiv, legea pune accent pe reciclare, nu pune accent pe incinerare; incinerarea este ultima soluție – îngroparea și incinerarea deșeurilor, la care noi trebuie să recurgem.


La momentul actual în R. Moldova există un agent economic care ne-ar permite ca și exercițiu de pilot să vedem câte deșeuri am putea noi arde anual și scăpa, treptat, de deșeurile pe care le generăm zi de zi și să dezgropăm gropile noastre, cele trei mii de gropi de deșeuri pe care le avem sau locuri de depozitare a deșeurilor, pentru că ele sunt în mare parte stihinice, ilegale și să ardem și aceste deșeuri care stau în aer liber. Deci, noi putem să vedem câte deșeuri am putea să ardem, nu trebuie să construim din start incineratoare, ca să nu avem investiții inutile pentru următorii 25 de ani, cum ați spus.

Dar baloturile energetice deja stau la linia de sortare a Chișinăului și noi putem să-i producem în fiecare zi, să-i ducem la agentul economic și să vedem cum lucrul acesta funcționează. Într-un an de zile cred că o să ne dăm foarte bine seama care sunt volumele, avem nevoie de incinerator sau ardem acolo unde pe moment putem să ardem și să găsim răspunsuri la toate întrebările acestea. În rest, eu încurajez lumea să colecteze separat și să recicleze deșeurile. Asta-i adevărat!”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG