„Am analizat și mi-am dat seama că ar fi o greșeală din partea statului ca permisele de conducere să fie retrase deja pentru o depășire de viteză de 31 km/h”, explică Skudra. Dacă se întâmplă pe o stradă mică din oraș, sunt de acord că este necesară o sancțiune foarte dură. Dar ce înseamnă 30 km/h în plus pe o autostradă, de exemplu, dacă vrei să depășești? Uneori, faci asta ca să depășești în siguranță și apoi să revii pe banda ta. Sau, de exemplu, în Riga există un semn pentru limita vitezei de 70 km/h. Să fim sinceri, acolo se circulă cu 80. Apoi, urmează un semn cu 50 km/h. Și dacă nu vezi acel semn de 50, din diverse motive - îți pierzi permisul? M-am gândit că ar fi nedrept.”
„În trei zile am adunat 10.000 de semnături”
În Letonia există un serviciu numit ManaBalss (în letonă - „Vocea mea”). Prin intermediul acestuia, cetățenii letoni își pot promova propriile legi sau pot bloca acele inițiative ale autorităților care nu le plac. Modris Skudra și-a lansat pe ManaBalss inițiativa de retragere a amendamentelor ce înăspreau prevederile Codului rutier și aceasta a fost susținută de mii de oameni.
„Mă tot uitam la ManaBalss în speranța că cineva va începe să colecteze semnături, dar nu s-a întâmplat, spune Skudra. Așa că, într-o seară, m-am așezat la calculator și am lansat această inițiativă. Ei [administratorii site-ului] au modificat textul ca să-i dea o formă juridică. Dar, în principiu, ceea ce am scris a rămas la fel. La început, nici nu credeam că va trece. Dar, în trei zile și jumătate, am adunat 10.000 de semnături. Mă întrebam ce se va întâmpla în continuare. După strângerea semnăturilor, un bărbat m-a sunat și mi-a spus că a dat numărul meu de telefon unui deputat din Seimas (n.r. - parlamentul leton). Practic, după o jumătate de oră, m-a sunat domnul Yudins. El conduce comisia juridică și mi-a propus să particip la o ședință - de la distanță, sau la fața locului. Am ales să vin și să văd Seimas-ul.”
Ca urmare, Comisia juridică din Seimas a fost de acord cu argumentele lui Skudra și nu a susținut propunerile Ministerului de Interne, acestea fiind retrase. Altfel spus, chestiunea nici măcar nu a ajuns la vot în Parlament.
„Și eu, și prietenii mei și, în general, toți locuitorii Letoniei ar fi putut fi afectați de toate acestea”, spune Skudra. Nu am avut nicio emoție personală, nu a fost o mare surpriză. A existat doar un sentiment interior plăcut că am făcut ceva bun atât pentru mine, cât și pentru cei dragi mie, pentru oameni, pentru națiune.”
Peste 70 de legi în 12 ani
Datorită inițiativelor cetățenilor letoni de pe ManaBalss, statul a început să finanțeze monitorizarea glicemiei la copiii diabetici, operațiile de reconstrucție mamară pentru pacientele cu cancer și serviciile spitalicești la domiciliu. Au fost reduse taxele pe fructe proaspete, pomușoare și legume. A devenit posibilă colectarea și reciclarea diferitelor tipuri de ambalaje contra cost. Din 2011, peste 75 de inițiative cetățenești au fost transformate în legi. Prin intermediul ManaBalss, locuitorii țării au schimbat chiar și procedura de alegere a președintelui.
„Votul pentru președinte era secret, spune Imants Breidaks, șeful platformei ManaBalss.lv. În Letonia, președintele este ales de Parlament, avem o republică parlamentară. După ce votează pentru președinte, parlamentarii merg la jurnaliști și spun: eu am votat așa, partidul nostru a votat așa. Iar când vin rezultatele votului, acestea nu corespund [cu ceea ce au spus]. Așa că oamenii au văzut: este ilogic, cineva minte. Au început revendicările civice: votul pentru președinte ar trebui să fie public. Și da, semnăturile au fost colectate timp de mai mulți ani, foarte mult timp. Desigur, nu a fost ușor să se facă presiuni asupra parlamentului pentru a schimba Constituția. Dar, în cele din urmă, au fost de acord.”
„Există mai multe inițiative în domeniul sănătății și sunt unele, datorită cărora, oamenii nu mai mor, la propriu, pentru că aceste inițiative au fost aprobate, spune Didzis Melkis, managerul pentru relații publice la ManaBalss.lv. Și mai este o inițiativă pe care vreau să o remarc: când o femeie obișnuită, fără cunoștințe juridice, a obținut o schimbare foarte importantă, astfel încât taxele pe care le plătim în plus să fie rambursate automat. Acest lucru l-a realizat o femeie de rând, o profesoară.”
„Dacă ne uităm la aceste 70 de legi în 12 ani, impactul nostru asupra bugetului de stat se măsoară deja în zeci și sute de milioane de euro”, afirmă Imants Breidaks.
Legea privind protecția animalelor
La adăpostul din apropierea orașului Riga ajung mulți câini care au suferit din cauza legilor imperfecte referitoare la animalele de companie. De exemplu, starea actuală a lucrurilor permite proprietarilor să țină câinii în lanț toată viața lor. Iar cruzimea față de animale este de obicei pedepsită cu amenzi sau muncă de corecție.
„Problema câinilor legați cu lanț a devenit foarte actuală în ultima vreme. Am început să scoatem din ce în ce mai des acești câini nefericiți din lanțuri și ne-am dat seama că trebuie să facem ceva pentru a pune capăt la toate acestea, spune Elena Rumeanțeva, reprezentanta Asociației pentru drepturile animalelor B.&T. Cel mai groaznic este atunci când un cățeluș e pus în lanț, iar zgarda nu este lărgită odată cu vârsta, și crește în gâtul câinelui. Apoi cineva ne scrie că există un câine care nu se poate mișca pentru că i-a crescut zgarda în gât. Iar uneori, pur și simplu, i se pune un lanț și lanțul crește în gât. Abuzurile împotriva animalelor trebuie să înceteze. Câinele este prietenul omului. Un câine cu lanț - ce poate să protejeze: o casă, o magazie, o mașină? Un câine în lanț nu se poate proteja nici măcar pe el însuși dacă se întâmplă ceva. Există sisteme de alarmă, există o mulțime de alte modalități de a-ți proteja proprietatea în zilele noastre.”
În 2019, Elena a fost invitată la o emisiune TV dedicată îngrijirii și protecției animalelor de companie „Ķepa uz sirds” („Lăbuța pe inimă”), într-un episod despre violența față de animale. La emisiune au participat președintele de atunci al Letoniei, Egils Levits, și câinele cu trei labe al Elenei, Badis, iar filmările au avut loc la palatul prezidențial.
„L-am găsit la Latgale într-o stare groaznică, cu o labă pe jumătate tăiată și putredă, spune Elena despre câine. L-am adus la Riga, l-am operat, i-am amputat piciorul pentru nu mai putea fi salvat. Și acest cățel a rămas la mine. I-am oferit un adăpost temporar, l-am tratat, l-am învățat să meargă, să alerge, să sară și să se bucure de viață. Și apoi, bineînțeles, nu am putut să-l dau, a rămas cu mine. Este primul câine care a fost la palatul prezidențial.”
După emisiunea la care au participat Elena, președintele și câinele Badis, activiștii pentru drepturile animalelor au propus pe ManaBalss înăsprirea pedepselor pentru cruzimea față de animale - introducerea pedepsei cu închisoarea și a interdicției de a ține câinii în lanțuri. Parlamentul analizează deja aceste amendamente, care ar putea să fie adoptate în curând.
„Va fi stipulat în lege că nu se poate ține un câine în lanț, adică trebuie să existe o alternativă: fie o volieră, fie un fel de loc îngrădit”, precizează Elena Rumeanțeva.
Parlamentul s-a grăbit să spună: „Nu, nu se va întâmpla așa ceva”. Cum a apărut ManaBalss?
ManaBalss a apărut în Letonia în 2011 și nu a fost lansată de vreo instituție de stat, ci de doi localnici - antreprenorul Kristof Blaus și expertul în marketing Janis Erts. După criza economică de la sfârșitul anilor 2000, mulți cetățeni letoni erau convinși că politicienii nu conduc țara așa cum trebuie.
„În 2009, au avut loc demonstrații și proteste în Riga Veche, în fața Parlamentului - cu pietre aruncate în geamuri și tot tot tacâmul, își amintește Imants Breidaks. Este ceva neobișnuit pentru noi, căci nu procedăm, de regulă, astfel. Dar protestele violente au arătat că tensiunile erau foarte, foarte mari. Și pe acest val s-a născut ideea că trebuie să schimbăm unele lucruri. Prima idee, care a dat naștere mai târziu platformei de inițiative civice ManaBalss, a fost că ar trebui să facem referendumuri online. Starea de spirit a societății era pe muchie de cuțit, dar Parlamentul s-a grăbit să spună: „Nu, asta nu se va întâmpla”. Însă discuțiile au continuat luni de zile și s-a ajuns la un anumit compromis. OK, putem deschide o ferestruică prin care oamenii să poată lansa ei înșiși idei pentru noi proiecte de legi.”
„În Letonia, am nimerit, accidental, exact în țintă. Pentru că avem o legislație foarte bună privind declarațiile colective, explică Didzis Melkis. Parlamentul a lăsat toată inițiativa pe seama oamenilor și le spune: dacă vă faceți „temele”, dacă strângeți semnături pentru idei de calitate, le vom examina cu multă seriozitate.”
„Și această practică a căpătat o apreciere foarte mare din partea societății, pentru că, într-adevăr, pentru mulți oameni este ceva foarte comod, a declarat deputatul în Seimas, Andrejs Yudins. Cineva citește știri pe rețele de socializare, iar alții găsesc aici inițiative, propuneri pe care le pot susține. Și, în plus, Parlamentul le ia în serios. Prin urmare, este o platformă cu foarte multă autoritate. Toată lumea înțelege că este ceva serios, că nu este ceva de genul: am vorbit și am uitat.”
„Știu despre ManaBalss de când a apărut și îl folosesc destul de activ, spune Modris Skudra, care a obținut anularea înăspririi pedepselor pentru depășirea vitezei. Adică, o dată pe lună intru și votez pentru ceea ce cred că este corect. Sincer să fiu, nu m-am uitat prin arhivă, dar sunt multe inițiative pentru care am votat, iar apoi am văzut că acestea au ajuns în Seimas și au fost aprobate. Probabil că ar fi bine ca fiecare țară să aibă o astfel de platformă. Le-ar da oamenilor o șansă să ajungă până la guvern și în birourile înalților funcționari.”
Articol tradus și adaptat de Radu Benea.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
