Linkuri accesibilitate

„Deoligarhizarea” şi cotidianul


Într-o stație de autobuz la Costiujeni, Chisinau, februarie 2019

Vrem primenire pe palierul cotidianului, al simplilor muritori, în zona în care ne mişcăm zilnic.

Noua putere demontează structurile vechii puteri. Zice-se că e o mare „deoligarhizare”, pleacă unii judecători şi funcţionari şi vin alţii, iar noua putere declară mereu că mizează pe profesionalism. Adică asistăm acum la invazia profesioniştilor în structurile statului. Măi să fie! Abia aştept să văd ce vor face profesioniştii. Zic asta pentru că pe toţi nu-i poţi schimba şi pentru că profesioniştii vor trebui să muncească alături de cei care au lucrat şi pe vremea lui Plahotniuc.

„Deoligarhizarea” şi cotidianul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:09 0:00
Link direct

Fireşte, „deoligarhizarea” e cel mai important lucru. Nu pot exista îndoieli. Vreau să spun însă că pe mine, un simplu muritor, mă interesează primenirea cotidianului în care mă mişc. Ieri, de pildă, mă aflam la staţia terminus a troleibuzului nr.1, la Botanica, într-un loc în care, ori de cîte ori mă aflu, înghit fumul înecăcios-negru degajat de microbuze şi tir-uri. E foarte aiurea locul acela. Şi vreau să spun că pentru mine maşinile care împroaşcă metodic fum negru-otrăvitor vor fi mai importante decît schimbarea unor cinovnici cu alţi cinovnici. Dacă noua putere nu e în stare să ne ferească de produsele alimentare dubioase, dacă vor mai exista pepeni verzi care te trimit la policlinică, mă tem că deoligarhizarea nu va avea efectul scontat.

Deoligarhizarea se produce undeva sus, acolo unde noi, simplii muritori, nu avem acces. Vrem primenire pe palierul cotidianului, al simplilor muritori, în zona în care ne mişcăm zilnic. Dacă aici va rămîne totul cum a fost, dacă aici interesele unor mahări vor rămîne intacte, deoligarhizarea va fi doar un beneficiu al clasei conducătoare. Am impresia că toţi vrem mai mult, nu?

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG