Maria Oală (numele de fată Proca) din satul Sofia, raionul Drochia, era căsătorită de două luni când a fost deportată în Siberia, pe 13 iunie 1941, împreună cu familia soțului său, deoarece socrul era un om înstărit și membru al Partidului Național-Creștin din România. Tânăra se trăgea dintr-o familie numeroasă, de 11 suflete, dintre care nimeni nu mai fusese ridicat în acea noapte. În primii ani de deportare, aproape toți membrii familiei Oală au murit din cauza gerurilor cumplite, a foametei, bolilor și a condițiilor grele de trai, inclusiv soțul Mariei.
Familia Ghieș
Maria Oală a ajuns într-un cătun din regiunea Tomsk, unde l-a cunoscut pe Vasile Ghieș, care provenea dintr-o familie de deportați, la fel, în iunie 1941, din satul Chirileni, raionul Sângerei.
Vasile și Maria Ghieș s-au întâlnit și s-au căsătorit în Siberia. Fotografii din 1948 și 1950
Maria și Vasile Ghieș și-au făcut o casă și au avut trei copii, în timpul deportării.
Vasile și Maria Ghieș, lângă casa pe care și-au ridicat-o în Siberia. 1956. Regiunea Tomsk, raionul Pudino, satul Leașkino
Copilărie în Siberia. Iarna anului 1956. Familia Ghieș, în fața casei lor din bârne: Vasile, Maria și fiii lor: Teodor, Victor și Grigore, născuți în locul de deportare
Paștele în Siberia. 6 mai 1956. Familia Ghieș, la masă: Vasile, Maria și copiii lor
Locuitorii satului Leașkino, în fața cârmuirii colhozului, cu toții supuși represiunilor politice, originari din Moldova, Ucraina și Țările Baltice. Iulie 1951
În 1956, Maria cu feciorii s-au întors în Moldova. Tatăl i-a urmat abia peste un an. Datorită faptului că au avut un vecin fotograf, frații Ghieșu au păstrat aceste amintiri din copilăria lor din Siberia.
Prima și singura fântână din satul Leașkino
Cinematograf mobil, în satul Leașkino. 1956
Scrisoare trimisă de Vasile Ghieș din Siberia familiei sale care a revenit deja acasă, în Moldova. Februarie 1957
Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Sibiu (România) și lucrez în presa din R. Moldova din anul 2007. Am început ca reporteră la o agenție de presă, am scris pentru un site de știri, am fost editoare la ziar și am filmat reportaje și documentare TV. La Europa Liberă Moldova sunt din 2014, iar acum sunt editoare-șefă.
Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.