Linkuri accesibilitate

Depresia postnatală - un fenomen mult mai răspândit decât se crede


Una din opt mame se confruntă cu depresia postnatală, o tulburare care se manifestă printr-un buchet de simptome, printre care tristețe, oboseală, insomnie, crize de plâns și sentimente nemotivate de vină. Așa e definit acest fenomen în rapoartele citate de Organizația Mondială a Sănătății. Sunt cifre calculate la nivel mondial, în Republica Moldova nu avem astfel de date. Jurnalista Polina Cupcea s-a pomenit parte a acestei statistici. Ea este o tânără mamă, care împreună cu soțul Nicolae Cușchevici o educă pe fiica lor – Mara.

Lume din jur: depresia postnatală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:23 0:00

După douăsprezece ore de travaliu, Polina a născut în noaptea de 1 iunie 2018. Mara, un copil dorit, cu ochi albaștri și-un nas mic-mic, cât un nasture. Iată cum își amintește nașterea Polina Cupcea:

„A început să mă întrebe: Cum te cheamă? Polina Cupcea. Câți ani ai? 30. Tu știi ce se întâmplă azi cu tine? Da, naaasc! După care numai am auzit: Cupcea, asta e fata ta! Aaaa, și mi-au arătat-o. Țin minte foarte vag că mi-au arătat-o și eu țin minte că am întrebat: cât are, cât cântărește? E tot normal cu dânsa? Da. Peste iar o perioadă de timp, poate era cinci minute, poate era zece minute, habar n-am, eu iar mă trezeam. Și făceam: unde e copilul meu? E aici, tot normal, liniștește-te.”

Însă multe provocări ce țin de creșterea unui copil erau neașteptate pentru Nicolae Cușchevici:

„Probabil unul dintre cele mai grele lucruri a fost lipsa de somn, de fapt. Și la un moment dat, pur și simplu ajungi să vrei să ucizi pe cineva doar să-ți dea pace să dormi.”

Cât despre Polina, ea își făcea griji că nu poate să-și alăpteze fiica așa cum și-a dorit-o:

„Deci, jur, eu în două săptămâni de la 1 iunie, dormeam 2-3 ore pe noapte. Era chestia asta hormonală foarte… Era o stare, se începuseră fricile. Probabil, se începuse depresia post-natală. (...) Și nu e doar alăptatul. S-a început o tristețe și-o frică. (...) Era frica asta mare că eu nu știam. Îți vine o experiență nouă, pe care tu nu știi cum să o gestionezi și mi-era atât de frică. Mă simțeam atât de vulnerabilă, atât de neputincioasă.”

Imediat după naștere, majoritatea mamelor simt tristețe. Specialiștii numesc fenomenul „baby blues”. Dar acest sentiment trece repede, într-o săptămână, două. În cazul Polinei însă, asta s-a transformat în depresie postnatală. O explicație a acestui fenomen o oferă Lucia Carp, medic psihiatru și șefa unui centru comunitar de sănătate mintală:

„Este o perioadă foarte grea pentru femeie. Mai ales atunci când ea nu cunoaște nimic despre aceste lucruri, mai ales când a născut prima dată, dar simptomele depresiei sunt chinuitoare. Starea de indispoziție, starea de izolare, de vinovăție pe care o simte, incapacitatea de a face față, de a învăța acele abilități de care are nevoie pentru a îngriji copilul, toate acestea fac viața foarte dificilă.”

În 2016, Ministerul Sănătății a aprobat Protocolul Clinic Național pe Depresie, un document esențial, care explică cum se diagnostichează și cum se tratează depresia. Potrivit acestui document, pacienții care se adresează la medicul de familie trebuie să treacă screeningul la depresie. Asta înseamnă să completezi un chestionar de nouă întrebări la care poți răspunde în câteva minute. În funcție de rezultat, medicul de familie poate îndrepta pacienta la un specialist de sănătate mintală.

Dacă trece prin stări ușoare de depresie postnatală, va fi avea sprijin psihologic, iar stările severe ar putea fi tratate medicamentos. Polina n-a trecut acest screening și niciun medic nu i-a vorbit despre depresie. Tânăra mamă a ales să treacă peste reținerile sale și să caute singură ajutorul unui psiholog din sectorul privat. Specialistul îi oferă sprijin ca să facă față îngrijorărilor și fricilor nemotivate.

„Și am stat foarte mult și-am analizat și am zis că pentru confortul meu și viitorul meu eu chiar am nevoie. Nouă cumva ne este rușine de chestia asta, știi. Nu-nu-nu. Eu cred că oricare conflict, oricare chichiță pe care o ai, dacă ai posibilitatea, ar fi minunat [să mergi la psiholog]...”

Persoanele care au nevoie de asistență psihologică o pot primi gratuit în cele 40 de centre comunitare, care își desfășoară activitatea în toate raioanele și municipiile din țară. Beneficiarii au acces la psihiatri, psihologi, asistenți sociali, asistente psihiatrice care oferă servicii confidențiale, aproape de casă și fără plată.

Servicii cu atât mai importante, cu cât provocările legate de sănătatea mintală încă sunt stigmatizate, mulți alegând să sufere în tăcere. Aflați întreaga poveste a Polinei aici.

XS
SM
MD
LG