Petio Petkov, colegul nostru și colaboratorul Europei Libere începând din anii 1990, semnatar al relatărilor din Bulgaria și spatiul balcanic și de peste 15 ani titular al ediției de marți a rubricii săptămânale „Jurnal de corespondent”, a fost înfrânt de boală.
Suntem alături de familia sa și deplângem plecarea lui dintre noi.
Tonic, cu un dezvoltat simț al umorului, cu o privire critică pătrunzătoare asupra realităților politice, Petio ne va lipsi nouă, colegilor lui, și probabil și celor care îi ascultau relatările.
Odihnească-se în pace!
În 2019, cu ocazia redeschiderii redacției pentru Bulgaria a postului de radio Europa Liberă, Petio Petkov discuta cu corespondenta RFE/RL Anna West despre impactul Europei Libere în 1989, anul căderii comunismului în Europa de Est.
În 1989, Petio era la București, de cinci ani deja corespondentul agenției de știri bulgare BTA (dacă cineva, ascultându-l toți acești ani, s-a întrebat cum de vorbea perfect românește, acesta este răspunsul).
„Îmi amintesc că ascultam Europa Liberă, emisiunile redacției pentru Bulgaria, la sfârșitul anilor 1960 împreună cu colegii mei, ca student la colegiul tehnic M.Lomonosov din Gorna Oreahovița, un oraș din nordul Bulgariei. Aveam un radio tranzistor de fabricație sovietică VEF cu unde scurte foart bun și am putut evita chiar și bruiajul local. În vara lui 1968, am ascultat și am auzit despre Primăvara de la Praga și despre invazia trupelor Pactului de la Varșovia.
În același an, am devenit student la Academia Economică București, iar părinții mei se temeau că trupele sovietice vor intra și în România ca răspuns la refuzul României de a trimite trupe în Cehoslovacia.
La acea vreme, România, din punct de vedere bulgar, era o țară socialistă pro-occidentală cu multe filme și programe americane la TV, Beatles și Rolling Stones la radio și propagandă sovietică practic inexistentă.
Revenit în România în 1984, corespondent al agenției de știri BTA, m-am trezit într-o țară total diferită – un fel de Coreea de Nord, comparativ cu regimului relativ tolerant al dictatorului bulgar [Todor] Jivkov. Era o lipsă totală de informații, propagandă acerbă și Securitatea [poliția secretă] peste tot.
În acele condiții, Radio Europa Liberă a fost pentru mine o sursă valoroasă de informații despre România, pe care nu numai eu, ci toți colegii mei – corespondenți din Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și chiar URSS – au folosit-o în munca lor. Îmi amintesc de interviurile unor dizidenți români precum Doina Cornea și Ana Blandiana și de comentariile zilnice ale lui Neculai Constantin Munteanu, Mircea Carp și mulți alții. Radio Europa Liberă a avut un rol foarte important în revolta anticomunistă românească, furnizând informații adevărate despre evenimentele din Timișoara și din multe alte orașe”.
În 2019, Petio Petkov transmitea această corespondență specială, de la Sofia, despre împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului în Bulgaria:
„Spre deosebire de alte țări est-europene, în Bulgaria, într-un mod paradoxal, înșiși comuniștii sub presiunea lui Gorbaciov au inițiat tranziția spre democrație, ceea ce – după cum constată analistul Gheorghi Lozanov, explică o parte din problemele cu care se confrută și acum țara.
Bulgarii au înțeles pe pielea lor că sfârșitul unui regim totalitar nu aduce într-un mod automat democtrația. Așa zisa masă rotundă cu participarea comuniștilor și a primilor activiști ai opoziției, printre care au existat și colaboratori ai Securității, a blocat formarea unui consens anticomunist. Fără un proces de lustrație reală, activiștii și securiștii au profitat de pozițiile pe care le-au avut în administrația de stat pentru a devenii noii capitaliști.
Profesorul Lozanov a constatat că nici acum comunismul nu a dispărut pe deplin în Bulgaria, pentru că o parte din avuția națională continuă să fie repartizată în culise sau prin metode violente, iar o parte a noilor lideri nu sunt legitimați prin abilități și cunoștiințe.
În alte țări central-europene, precum Cehia, Ungaria sau Polonia, intelectualii au învins tancurile, iar partidele comuniste au fost eliminate din start de la procesul de adoptare a deciziilor.
În România, tranziția a pornit ca o revoluție anticomunistă.
În Bulgaria, negarea comunismului, cu unele excepții, nu a avut la bază o rezistență intelectuală. Drept urmare, căderea dictatorului Todor Jivkov a fost un rezultat al perestroicii gorbacioviste. Primul prim-ministru necomunist și lider al UFD, Filip Dimitrov, a constatat că, în pofida greutăților, căderea dictatorului comunist a dat un puternic impuls schimbărilor democratice. Complotul de la vârfurile partidului comunist a devenit începutul dispariției comunismului. Bulgaria a evoluat foarte repede, după ce a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.
Actualul prim-ministru Boiko Borisov a declarat că cei 30 de ani ai tranziției sunt perioada cea mai bună din istoria țării, iar președintele Rumen Radev a avertizat în mesajul său că drumul spre democrație și economie de piață necesită eforturi zilnice.”
Acesta a fost Petio Petkov, de la Sofia, pentru Radio Europa Liberă! O voce care o să ne lipsească tuturor.
