Oficiul pentru Protecția Constituției din landul federal Hesa (LfV) a depus o plângere penală împotriva unor persoane necunoscute care au furnizat presei un raport clasificat al serviciului de informaţii interne. Raportul urma să fie declasificat abia peste 120 de ani.
Scandalul raportului secret a izbucnit după ce canalul 2 al televiziunii publice germane (ZDF) şi platforma „Întreabă statul” („Frag den Staat”) au dat publicităţii documentul secret, întocmit în legătură cu organizaţia teroristă de dreapta, cunoscută sub numele de Subterana Naţional-Socialistă (Nationalsozialistischer Untergrund, prescurtat: NSU – cf. „O celulă teroristă acţionează în Germania”).
Faptul că plângerea penală nu a fost depusă împotriva televiziunii şi autorilor platformei amintite este o confirmare indirectă pentru autenticitatea documentului. Investigaţiile poliţieneşti au şi fost declanşate, urmărind să stabilească cine a deturnat materialul. Cei care au publicat dosarul NSU au copiat filele originale şi au anonimizat anumite date confidenţiale personale. Asta şi cu scopul de a proteja identitatea lucrătorului sau lucrătoarei serviciului care a contribuit la dezvăluirea informaţiilor cuprinse în cele 173 de pagini ale dosarului, întocmit între 2012 şi 2014.
Potrivit grupului de investigaţii jurnalistice „Exif”, dosarul este o nouă dovadă pentru „activitatea dezastruosă a serviciilor secrete germane”. Documentele nu oferă răspunsuri relevante despre seria acţiunilor teroriste în cursul cărora, între anii 2000 şi 2007, din motive rasiste, au fost ucise zece persoane de către Beate Zschäpe, Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos. Ultimii doi sau sinucis în 2011 pentru a scăpa de arestare. Zschäpe a fost arestată şi condamnată, în 2018, la închisoare pe viaţă (cf. „Închisoare pe viaţă pentru complicitate la crime rasiste”).
Serviciul de informaţii avea informatori infiltraţi în scena extremistă de dreapta, dar nu a intervenit pentru a stopa anumite acţiuni. Totodată au fost distruse o serie de documente care ar fi putut contribui la elucidarea cazurilor în care erau implicate persoane care deţineau arme şi explozibil. Astfel, persoanele din reţeaua care a întreţinut contacte cu cei trei terorişti nu a fost investigată de către autorităţi.
Din analiza materialului, dat publicităţii de platforma de investigaţii „Exif”, rezultă că Oficiului pentru Protecţia Constituţiei din landul Hessa îi lipseşte abilitatea profesională de a prelucra anumite informaţii. Din cauza acestui deficit, serviciul nu a fost în stare să-şi formeze o imagine de ansamblu care i-ar fi permis să recunoască pericolul real al terorismului de dreapta şi să înţeleagă contribuţia reţelelor de sprijin.
Analiza sugerează că seria de atentate ar fi putut fi zădărnicită, dacă în cadrul serviciului nu ar fi dominat neglijenţa, o indiferenţă şi delăsare condamnabile, combinate cu o flagrantă lipsă de profesionalism.
