La Berlin, a apărut ultimul număr al revistei semestriale a Societăţii Germano-Române, intitulată „Deutsche-Rumänische Hefte” („Caiete Germano-Române”).
Pe lîngă mai multe articole dedicate unor teme româneşti, istorice şi de actualitate, în numărul curent pot fi citite şi două însemnări redactate în urma unor vizite în Republica Moldova. (Despre un alt număr al revistei, a se vedea prezentarea: „O publicaţie semestrială germană despre „cacofonia arhitecturală” din Chişinău”, RFE, 3.1. 2018).
În primul articol, intitulat „Vestul estului şi estul vestului?”, profesorul german Ulrich Sarcinelli sintetizează impresiile culese din Moldova în timpul unui turneu de conferinţe.
Sarcinelli a fost invitat să vorbească despre importanţa reformei lui Martin Luther, în urmă cu 500 de ani, la Universităţile Ion Creangă din Chişinău, Alecu Russo din Bălţi şi Taras Şevcenko din Tiraspol.
Textul profesorului german seamănă, pe alocuri, cu un raport, deşi din el nu lipsesc nici impresii subiective şi nici descrieri empatice. Reţinem din articolul lui Sarcinelli o observaţie care, se pare, că l-a impresionat cel mai mult. Privind seara, blocurile din Chişinău, profesorul a observat numărul foarte mare de locuinţe în întuneric. A aflat că această situaţie este o consecinţă a plecărilor masive la muncă, în străinătate.
Locatarii - pentru care în ţara lor nu există posibilităţi de a lucra – şi-au păstrat apartamentele, dar acestea sînt goale.
Cel de-al doilea articol despre Moldova este semnat de geograful şi foto-documentaristul berlinez, Christof Kaiser. Sub forma unui proces-verbal, Kaiser rezumă punctele de oprire pe un traseu parcurs de un grup de vizitatori, care la iniţiativa Societăţii Germano-Române, a fost în Moldova. (Despre impresiile sale personale vom discuta cu Christof Kaiser după ce se va întoarce din Macedonia de Nord, unde se află în aceste zile. În decembrie 2006, foto-documentaristul Christof Kaiser a acordat Europei libere un amplu interviu în care a vorbit despre starea deplorabilă a monumentelor istorice din Transilvania, despre deformarea istoriei prin intermediul arhitecturii post-comuniste, ciudate, şi despre slăvirea în spaţiul public a unor personalităţi politice îndoielnice.)
Pe lîngă un substanţial articol despre Festivalul George Enescu, semnat de Markus Bauer (cf. „Cântarea Moldovei”, RFE, 8.7. 2009), în Caietele Germano-Române se mai poate citi şi o trecere în revistă a etapelor de reconsiderare critică a dictaturii militare a lui Ion Antonescu.
În sinteza istorică, semnată de Mariana Hausleitner, autoarea ajunge la concluzia că după dispariţia lui Corneliu Vadim Tudor, se poate observa o diminuare a propagandei negaţioniste şi o prudenţă crescîndă a revizioniştilor post-comunişti.
Revista mai cuprinde şi cîteva recenzii. Este vorba despre cărţi traduse sau scrise-n limba germană, toate inspirate din spaţiul lingvistic românesc.
Pe alocuri, aceste recenzii suferă de o lipsă pronunţată de spirit critic. De pildă, în prezentarea volumului de povestiri al lui Cătălin Dorian Florescu (Der Nabel der Welt / Buricul pământului).
Florescu este autorul mai multor romane de colportaj, supraapreciate de critica literară germană, afundată într-o corectitudine politică prost înţeleasă. La asta se adaugă şi o lipsă cronică de curaj, potenţat de un oportunism care preferă exclusivismul exotic-senzaţionalist.
