Linkuri accesibilitate

Despre migrație, remitențe și bunăstare (Video)


La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei: Ana Spânu, Boris Cremene și Marina Pânzaru.

Republica Moldova va pierde, până în anul 2050, 44% din populație, ceea ce constituie aproape jumătate din trăitori, înregistrând la acest capitol cea mai drastică descreștere din Europa, arată un studiu care se bazează pe cercetări ale mai multor instituții internaționale. Experții sunt de părere că exodul moldovenilor va putea fi oprit în momentul în care în țară va exista o guvernare capabilă să ofere cetățenilor un trai decent. Între timp, cei aflați peste hotare au transferat acasă cu zeci de milioane de dolari mai mult în 2018 față de 2017. Estimările specialiștilor arată că transferurile bănești ale migranților moldoveni constituie aproximativ 20% din Produsul Intern Brut. Despre migrație, remitențe și bunăstare vorbim la acest sfârșit de săptămână.

***

Un miliard și aproape 256 de milioane de dolari americani. Aceasta este suma trimisă anul trecut în țară de către moldovenii plecați peste hotare, cu 65 de milioane mai mult decât în 2017, informează Banca Națională a Moldovei. Potrivit Biroului Național de Statistică, transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. Populația rurală, în comparație cu cea urbană, este dependentă într-o proporție mai mare de transferurile din afara țării.

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:34:06 0:00
Link direct

Europa Liberă a căutat să afle părerea celor rămași acasă despre aceste remitențe. Nicu Gușan a adunat mai multe opinii ale trecătorilor întâlniți pe străzile din Chișinău.

– „În situația în care ne aflăm banii ceia sunt importanți, fiindcă aici noi nu ne descurcăm cu a noastră finanțare, chiar și salariile, și îndeobște.”

Europa Liberă: Dar pe ce cheltuiesc de obicei oamenii, iată, când primesc un ajutor?

– „Își mai achită niște datorii pe care le au și nu-s în stare din pensii, din salarii ca să le achite. Și poate ce mai rămâne pentru mâncare. În primul rând, vrem să nu avem datorii și achităm lumina, gazul ș.a.m.d.”

– „Cursul e bun. Leul față de euro sau de dolar, dar dacă nu-s euro și nu-s dolari, n-ai făcut nimic, doar cu banii ăștia de aici îi greu.”

Europa Liberă: Și cum se descurcă cei care nu au pe nimeni peste hotare?

– „Avem datorii, avem datorii, plătim câte oleacă la stat, adică înapoi. De îmbrăcăminte și încălțăminte nici vorbă nu poate să fie, numai mâncarea și facturile – lumina, căldura, apa, toate cheltuielile...”

– „Cei care sunt peste hotare mai trimit aici, deoarece situația asta care s-a creat îi pune pe copiii ceia, pe rudele celea, pe amicii ceia să mai aibă un pic de responsabilitate, să zicem, ca să susțină părinții, copiii, cu speranța că poate în viitor vom avea ceva.”

Europa Liberă: Dar cum se descurcă cei care nu au pe nimeni peste hotare?

– „Eu n-aș spune cuvântul „se descurcă”, dar sunt chinuiți de conducătorii care nu simt nici o responsabilitate omenească și nici un fel de credință n-au în ei.”

– „Eu n-am peste hotare pe nimeni.”

– „Lucrează. Dacă lucrează au bani, dacă nu lucrează nu au bani. Eu mă descurc, slavă Domnului.”

– „Eu nu am pe nimeni peste graniță.”

Europa Liberă: Cum se descurcă cei care, iată, nu primesc bani de peste hotare?

– „Trăim cu pensia. Iaca se laudă alde Filip că au mărit pensia, dar prețurile... La cartofi erau 4 lei, acum îs 11; ceapa era 4, acum îi 11. Eu de acum doi ani de zile nu plătesc pe căldură și pe apă, numai lumina plătesc, că nici de mâncare nu-mi ajunge. Ce conducere avem, așa și trăim.”

Europa Liberă: Mai trimit moldovenii de peste hotare bani acasă?

– „Trimit...”

Europa Liberă: Mai mult, mai puțin?

– „Mai puțin. Mulți s-au mutat cu familiile deja și n-au nevoie să mai trimită aici. Alții deja și-au făcut tot ce le trebuia – construcții, case... Mulți deja n-au atâția bani acolo ca să trimită; deja mulți s-au naturalizat într-o oarecare măsură acolo.”

– „De ce să trimită, dacă ei au plecat cu tot cu familii și trăiesc acolo? Și copiii... Cine a rămas? Pensionarii. Acei care trăiesc din pensie se descurcă greu de tot.”

Europa Liberă: Și cei care n-au pe nimeni peste hotare, cum se descurcă?

– „Nu-mi imaginez cum se descurcă, cinstit vă spun. Îi strigător la cer pentru oamenii care nu au pe nimeni. Îi strigător la cer! Eu nu știu cum se descurcă și cum există...”

– „Vreau să vă spun că ar trebui să trimită, că-i sărăcie și nevoie la noi în țară.”

– „D-apoi cum fără ei? Nu supraviețuim!”

Europa Liberă: La ce îi folosesc cei care sunt aici, acasă?

– „Pentru supraviețuire; care mai pune și într-o parte ca să cumpere un imobil, un apartament, pentru strictul necesar.”

Europa Liberă: Dar cei care n-au pe nimeni peste hotare, cum se descurcă?

– „Pleacă, pleacă ei înșiși.”

* * *

Revenirea în țară rămâne pe o tendință pozitivă, dar este mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate. Este și cazul Anei Spânu, o moldoveancă, care de două decenii își câștigă bucata de pâine muncind peste hotare. Mai întâi în Grecia, apoi în Italia.

Ana Spânu
Ana Spânu

Ana Spânu: „Fiecare din noi pleacă din diferite motive. Dacă să luăm cu 20 de ani în urmă când am plecat și eu, mulți dintre noi plecau pentru că nu aveau o casă, nu aveau cu ce să învețe copiii; plecau pentru că nu rezistau la sărăcie și la nedreptate. Acum însă situația e mai tristă, pentru că pleacă tineretul și pleacă majoritatea cu familii, nu au locuri de muncă, nu au salarii mari, prețurile sunt foarte mari în comparație cu țările din Europa. Eu îi înțeleg.

În Moldova e foarte greu, puțin statul se implică pentru a-i aranja la lucru. Iată și eu am lucrat 18 ani în Grecia și m-am întors acasă,

La noi, în Moldova, legea este făcută cam pe dos, nu pentru oameni, ci împotriva oamenilor...

am deschis o afacere, am activat doi ani și am închis-o. Am intrat în datorii și am plecat, deja acum sunt în Italia, ca să-mi întorc datoriile. Legea la noi, în Moldova, este făcută cam pe dos, legea e făcută nu pentru oameni, ci împotriva oamenilor. Ca să activezi la noi, în Moldova, este neapărat nevoie ca tu să încalci ceva. Dacă nu știi să minți, nu poți să mergi înainte, înțelegeți, dna Valentina? Și-i adevărat acest lucru, îi adevărat, pentru că legile sunt făcute doar pentru ei. Cineva îmi zicea: „Mai bine rămâneai în Grecia”. Am zis că 18 ani am lucrat în Grecia, dar în fiecare zi, dar chiar în fiecare zi, mă gândeam cum să vin acasă.”

Europa Liberă: Statisticile arată că ar fi peste un milion de moldoveni în străinătate. Ar putea cineva dintre ei să se grăbească să revină acasă? Iată, tu ai vorbit despre exemplul tău, împreună cu familia v-ați întors.

Ana Spânu: „Eu cred că ar veni. Și noi ne-am întors, fiindcă eu niciodată nu m-am gândit să trăiesc peste hotare, niciodată nu mi-a trecut acest gând prin cap. Permanent mă gândeam cum să fac și ce să fac ca să revin acasă. Dacă noi toți ne-am gândi să facem un lucru acasă, eu cred că am reuși. Da, m-am descurajat la momentul respectiv, pentru că mi-am închis afacerea, dar încerc altceva și totuși acasă mă opresc. E dureros și la tine acasă când nimeni nu te ia în seamă și noi în ce hal am ajuns acum că nici votul nostru nu s-a socotit, știți exemplul Chișinăului. Da, e dureros, dar haideți să ne unim și să facem o schimbare. Aș vrea foarte mult să ne întoarcem toți acasă. Țara noastră totuși e frumoasă.”

Europa Liberă: Cât de mult au ajutat acești bani pe care îi trimit moldovenii de peste hotare pentru familiile lor, pentru cei apropiați să depășească anumite probleme din familie?

Ana Spânu: „Chiar au făcut foarte mult și pentru părinți, și au ridicat cât de cât casele mai frumoase, doar se vede, Moldova e frumoasă. Dar problema e că noi am întrecut puțin măsura. Dacă noi am avea mai multă credință în Dumnezeu, am înțelege că pentru fericire e destul doar să ai o casă mică, un lucru care să-ți placă, o familie frumoasă cu copii la masă, o livadă înflorită și

Eu nu știu cât aș da pentru ca parlamentarii să înțeleagă că lumea are nevoie de salarii mai mari ca să nu plece...

câteva flori în grădină și mai mult nu-ți mai trebuie nimic. Cei care au plecat peste hotare nu se gândesc la asta, nu se pot opri, eu așa am înțeles, că ei își fac case mari, le construiesc, le ridică și apoi de nevoie trebuie să stea peste hotare ca să le termine.

Noi deja vrem mult, prea mult vrem. Eu fac o comparație între casele lor din Italia și casele noastre și nu știu, parcă am impresia că în Europa trăiesc cu mult mai simplu ca noi. Trebuie să ne adunăm toți acasă și să cerem salarii mai mari. Eu nu știu cât aș da pentru ca parlamentarii să înțeleagă că lumea are nevoie de salarii mai mari ca să nu plece. E greu, pentru că lumea nu are bani, dar chiar și să te gândești doar la bani tot nu este corect.”

Ana Spânu
Ana Spânu

Europa Liberă: Ce ar fi făcut acei săraci-săraci, care nu ar fi avut copii peste hotare ca să le trimită acești bani?

Ana Spânu: „Ar fi trăit așa cum trăiam și noi înainte cu părinții noștri, toți mâncam la o masă și eram fericiți. De ce noi trebuie să ne gândim numai la bani? Cineva a spus că nu e trist să nu ai bani, e trist să ai doar bani. Ar trebui să construim case mai mici, să construim garduri mai joase și să nu cheltuim mulți bani, că noi mulți bani cheltuim așa, îi aruncăm în vânt, că banii care au fost trimiși de peste hotare nu s-au investit acolo chiar exact unde era necesar. S-au făcut nunți, cumetrii, au cheltuit foarte mulți bani.

Dacă noi am fi mai economi, eram de mult întorși acasă și aveam

Dacă tu nu ai o lege și o statornicie la tine în țară, clar că îți iei geanta și plec...

să cerem salarii mai mari de la parlamentari ca să ne facem o viață mai frumoasă, pentru că oricum viața nu depinde doar de noi, ci de legi depinde, căci dacă tu nu ai o lege și o statornicie la tine în țară, clar că îți iei geanta și pleci. Dar cum să facem ca să ne adunăm toți acasă, să cerem salarii și să stăm la noi acasă?”

Europa Liberă: Ana Spânu unde va vota, acolo, în Italia?

Ana Spânu: „Nu, ei voi veni neapărat acasă, să votez acasă. Deja mi-am prenotat biletul.”

Europa Liberă: De ce e mai important să votezi în Moldova?

Ana Spânu: „Pentru că, stând aici în Italia, am văzut că aici s-a format un haos. Deja a fost luată hotărârea că nu se mai poate de

Este important să votăm acasă, cu toate că și în Moldova se fac falsificări foarte mari...

votat cu pașapoarte expirate, secții de votare au deschis puține. Părerea mea e că este important să votăm acasă, cu toate că și în Moldova se fac falsificări foarte mari, dar eu sper că votul meu acolo va fi mai important.”

Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri din 24 februarie?

Ana Spânu: „Sincer să vă spun, este ultima mea speranță. Cred că acum va fi schimbarea. Dacă nici anul acesta în Parlament nu se vor schimba și nu vor face legile pentru oameni, chiar n-o să mai cred pe nimeni absolut niciodată și nici n-o să mai merg la vot.”

Europa Liberă: Dar în general cum ar trebui să fie această relație între cetățean și politician?

Ana Spânu: „Of, dna Valentina, politicienii ar trebui să meargă permanent în toți acești patru ani să vadă problemele cetățenilor, trebuie să se gândească și la cei de la țară, pentru că întotdeauna omul de la sat a fost obijduit de toți absolut, de toți a fost obijduit. Parlamentarii noi îi alegem pentru a ne apăra interesele și pentru a face dreptate, da? Ce se întâmplă când ei ajung în Parlament? Nu ne fac dreptate nouă, dar se gândesc la ei și asta toată lumea știe deja, nu e de un an-doi, se întind foarte mulți ani de când parlamentarii nu se gândesc la oameni.”

Europa Liberă: Dar mai există această posibilitate ca politicianul să-și schimbe atitudinea față de cetățean și să pună grijile omului simplu mai prioritare decât interesele partidului și cele personale?

Ana Spânu: „Eu am o speranță acum și-i ultima. Dacă nimeresc în Parlament oamenii cinstiți și oamenii care se gândesc la noi, schimbări vor fi, dar atâta timp cât noi îi alegem pe cei neonești și cei care se gândesc doar la ei și cum să fure miliardele, schimbări la noi nu vor fi.”

Europa Liberă: De ce este importantă prezența la vot?

Ana Spânu: „Dacă noi n-o să ieșim la vot, în locul nostru va vota orișicine. Eu sunt sigură că vor fi și falsificări, de aceea fiecare trebuie să meargă să răspundă de votul lui și să voteze dreptatea. Dacă noi n-o să votăm acum dreptatea, altă șansă nu avem. Este important acum, dna Valentina, să investim cel mai mult în educație și în cultură, pentru că, vedeți, nici nu știm cine suntem. Și profesorii trebuie să aibă un salariu foarte mare, pentru că educația e cel mai important pentru a face o țară frumoasă și prosperă. De la educație pornește totul și de la cultură.”

***

Istoria lui Boris Cremene, actorul moldovean, care a vizitat și a lucrat pe cinci continente, este de-a dreptul impresionantă. A ajuns în Brazilia, apoi a lucrat în Irlanda, după care în China. A făcut naveta la New York, Paris și Londra. De ceva timp a avut o ședere mai lungă la Madrid și la Lisabona. L-am întrebat cum i-a cunoscut el pe moldovenii din afară.

Boris Cremene
Boris Cremene

Boris Cremene: „Moldovenii nu au o identitate clară, deci nu au o formă, cum au nemții, cum au georgienii, cum au italienii, sunt tare eclectici. Sunt moldoveni care s-au realizat foarte bine, au făcut din țara unde au venit și-au făcut o profesie, o casă nouă, o patrie nouă; sunt moldoveni care muncesc pe bani puțini, cu mentalitate de sclav, sunt vasalii copiilor; sunt moldoveni care mai trăiesc în URSS, existând deja 20-25 de ani în străinătate. Dar în general vreau să vă spun o observație a mea.

Pe mine m-a dat peste cap reacția diasporei, care constituia țara pentru mine, reacția diasporei la campania asta electorală. Fiecare al doilea care a venit să-și facă dantura acasă și a mai

Politica este o meserie și nu poate s-o facă orișicine...

țipat prin Piață la proteste pretinde să vină să reprezinte diaspora în Parlament. Asta m-a dat peste cap total. Trebuie să ai o pregătire anumită. Dacă ai scris o poezie și ai adunat o mie de like-uri pe Internet, nu înseamnă că ai adunat o mie de oameni care te ascultă pe viu. Like-ul se dă ușor. Să aduni oamenii, să calci glodurile satelor... Politica este o meserie și nu poate s-o facă orișicine.”

Europa Liberă: Pentru cei din diasporă e clar ce vor ei ca să decidă acest scrutin din 24 februarie?

Boris Cremene: „Diaspora este croită în bucățele și fragmentată de clasa politică de acasă. Aici am pierdut diaspora prin asta, pentru că, de fapt, oamenii au fugit de acasă pe un motiv: corupție, lipsa unei legi pentru fiecare. Și acum diferite grupări se formează și fac compromisuri cu clasa politică de acasă, care în fond i-a alungat de acasă.”

Europa Liberă: În general, iată în aceste patru luni de ședere în Spania și în Portugalia, ce percepție lasă să se vadă moldovenii, că trăiesc cu dorul de casă, vor să revină în Republica Moldova?

Boris Cremene: „Dna Valentina, pe fiecare din noi ne leagă bunici, părinți, frați, morminte. Este o rădăcină biologică care ne leagă de locul unde ne-am născut și cu vârsta rădăcina asta devine mult mai activă; fiecare are visul acesta să revină acasă. Acasă și pereții te ajută, dar am întâlnit oameni care și-au format un cadru clar: aici e patria mea, gata! În Spania, în Portugalia am întâlnit oameni prosperi, am întâlnit medici care profesează medicina, profesori la licee, la universități, deci sunt oameni care s-au integrat total în țările în care au venit și sunt oameni nostalgici, care trăiesc cu trecutul.”

Europa Liberă: Observația actorului Boris Cremene că moldovenii din străinătate muncesc pe bani puțini, dar trimit acasă remitențe care constituie o sumă destul de măricică.

Boris Cremene: „Se ajunge la sume de miliarde, deși cred că clasa asta care trimite bani acasă devine din ce în ce mai mică, pentru că foarte mulți moldoveni și-au integrat familia, și-au adus și părinții în străinătate. Deci, dacă altădată munceau și-și

Acum, moldovenii s-au deșteptat, au început să aducă familiile unde stau ei...

cumpărau apartamente, își făceau case pe care le țineau așa, fără să locuiască nimeni acolo, deci erau niște investiții în van; acum, moldovenii s-au deșteptat, au început să aducă familiile unde stau ei. Dar bineînțeles că foarte mulți sunt vasalii copiilor, stau în străinătate, trăiesc pe bani puțini, trăiesc la limita sărăciei și banii îi trimit copiilor acasă.”

Europa Liberă: Dacă nu ar exista aceste remitențe, Republica Moldova ar putea să răsufle ușor social-economic?

Boris Cremene: „Eu cred că Republica Moldova este o entitate statală fără economie. Importanta sursă financiară este din diasporă și alta este ajutoarele Băncii Mondiale sau ajutoarele europene.”

Europa Liberă: Dar dacă s-ar opri aceste remitențe, ce s-ar întâmpla în Moldova?

Boris Cremene: „Ne-am prăbuși imediat, n-am mai avea niciun ban să plătim pensii, salarii... 30 de ani ne bălăcim în țepe, în guverne care dau țepe, deci vin la guvernare și dau țepe cetățeanului. Nu se mai poate face nimic absolut și nu se justifică chestia asta. Cum poți să ai un Parlament sau o justiție cu vile de lux și nimeni, domnule, nu poate justifica nici cumpăratul unei mașini prin leafa pe care o primește, dar toți stau în lux. Cum poți explica faptul că clasa politică trăiește în lux și restul trăiesc sărac? Evident, furtul! Este o calitate națională, probabil.”

Boris Cremene
Boris Cremene

Europa Liberă: Dar chiar și așa, dacă acolo, peste hotare, nu se câștigă atât de ușor banii și pâinea nu are un gust mereu dulce, mulți moldoveni încă mai sunt cu gândul să-și facă valiza și să plece peste hotare. Ce viitor are Republica Moldova, dacă rămâne depopulată?

Boris Cremene: „Satele sunt depopulate, deci în sate, practic, trăiesc bine doi-trei oameni. Nu contează câți săraci au mai rămas în sat, vor trăi mai departe la fel de bine. Așa este și Republica Moldova. Este o gașcă la guvernare, la putere, care, indiferent, ei vor trăi bine, pentru ei îi destul, restul, clar că e... Am citit acum o statistică și m-am crucit: 104 oameni în fiecare zi pleacă din Moldova, dar nu e rău fără bine, pentru că există limita, este peretele unde mai departe nu se poate merge și de acolo va fi refluxul.

Eu cred că lumea se va întoarce, la un moment dat lumea se va deștepta. Și pe urmă nu uitați, există mișcarea asta unionistă, care este unica salvare, Unirea cu România este unica salvare și Parlamentul care va veni, dacă va fi un Parlament cu discernământ, un Parlament adevărat, vor pregăti acest proces de reunificare, până se va ajunge la o formulă de reunificare totală.”

Europa Liberă: Care sunt valorile pe care ar trebui și pun accent cetățenii Republica Moldova oriunde se află, fie că au rămas acasă, fie că sunt în străinătate?

Boris Cremene: „Știți care e sportul cel mai promovat în Republica Moldova? K-1, lupta fără reguli. Deci ar trebui să creăm reguli, ar trebui să creăm valori simple, ar trebui să reîntoarcem încrederea în cetățean. Moldovenii întotdeauna au pus accent pe valorile materiale. Asta este, să fie frigiderul plin. Și sunt foarte

Valorile moldovenilor trebuie schimbate prin educație. Trebuie să construim o țară cu un sistem de legi care funcționează ...

individualiști – să fiu eu bine, să fie copilul meu bine, noi să fim bine, iar restul nu ne interesează. De ce pe traseul, de exemplu, Chișinău-Soroca o să vedeți sticle de plastic și pungi aruncate? Pentru că acolo nu-i „la el”. La moldovean, „la el” este la el acasă. De asta avem apartamente de lux și în scările blocurilor - dezastru. Valorile moldovenilor trebuie schimbate prin educație. Trebuie să construim o țară cu un sistem de legi care funcționează.”

Europa Liberă: Omul de artă și politica, cum l-ai văzut acolo, peste hotare, în aceste două țări și unde li se intersectează interesele în Republica Moldova?

Boris Cremene: „De exemplu, aici politicul susține clasa de creație sau clasa artistică, pentru că clasa artistică este o oglindă și fiecare politician are nevoie de oglindă la un moment dat. La

La noi politicul lucrează într-o mână cu artisticu... Concerte și orez. Atât!...

noi, din păcate, nu au prea rămas sau au rămas foarte puțini artiști. Cei ce au rămas, au rămas trubaduri de curte mai degrabă. Deci, la noi politicul lucrează într-o mână cu artisticul. Or la noi campania electorală este că sunt concerte. Atât! Concerte și orez.”

Europa Liberă: Și atunci se pierde încrederea din partea votantului că nu ar mai exista anumite modele în societate, că moralitatea unde e?

Boris Cremene: „Moralitatea-i la pământ, nu mai există. Valența moralității a fost distrusă de clasa politică, la noi nu s-a dat un vot pentru clasa politică actuală, care au făcut din Moldova – cum să vă spun? – un țarc pentru ei.”

Europa Liberă: Dar ce rol are intelectualitate astăzi în societatea moldavă?

Boris Cremene: „Intelectualitatea a devenit o clasă foarte compromisă, ea nu mai există. Oameni care au făcut o carieră artistică extraordinară, care și material stau bine s-au compromis la sfârșit de carieră. Și mă întreb: de ce un om care de fapt are tot ce-i trebuie în viață trebuie să facă greșelile acestea la sfârșit? E ceva putred acolo, evident.”

Europa Liberă: Deci, repere morale există în societate astăzi?

Boris Cremene: „Nu, nu, pentru că reperul moral trebuie să fie clasa artistică, teatrul și politicul. Politicul este totalmente compromis. Trebuie să existe ceva care îți dă calapodul unui erou, unui fel de a fi. În ziua de azi noi nu-l mai avem. Literatura nu-l produce, teatrul nu-l produce, arta nu-l produce; învățătura este la pământ și cred că ar trebui să fie puse în capul mesei cultura și învățământul, să avem o populație educată, că altfel, nu știu, altfel e jale, după mine.”

Europa Liberă: Dacă actorul Boris Cremene ar trebui să aleagă să rămână în străinătate sau să rămână în Republica Moldova? După această ședere de câteva luni în afară, ar fi greu de luat această decizie?

Boris Cremene: „Eu sunt un om deja cu vaccinurile făcute și pentru mine nu-i o problemă să rămân în străinătate, dar eu sunt legat de cordonul acesta ombilical, sunt legat de acasă, sunt legat de țara mea, ca și fiecare cetățean. Vă amintiți, și Ion Rațiu, s-a întors, fiind milionar s-a întors să moară acasă? Deci, acesta este cred că visul fiecăruia din noi, dar, din păcate, Republica Moldova s-a clanizat, s-au făcut clanuri unde nu mai ai loc; ai plecat, ai lăsat locul liber, imediat ți l-au ocupat și, practic, te întorci fără niciun sens.”

În ajun de alegeri...
În ajun de alegeri...

Europa Liberă: Cum va arăta Republica Moldova după 24 februarie? Cum ai vrea să arate?

Boris Cremene: „Cum aș vrea? Aș vrea să vină un Parlament sănătos, aș vrea să vină un Parlament lucid, cu discernământ. Mă uit la campania asta electorală cât de murdară este și-mi dau seama că în fond pe listele electorale au rămas cam aceiași oameni. Adică nu cred că va veni o clasă politică total nouă. Vor veni câțiva oameni noi în politică, dar în rest cred că nu se va schimba nimic esențial.”

Europa Liberă: Moldovenii de acolo, din străinătate, se arată a fi dornici de a participa la aceste alegeri parlamentare?

Boris Cremene: „Bineînțeles, din spirit civic mulți vor merge la vot. Pe de altă parte, foarte mulți care vor să voteze, vor să schimbe ceva, în străinătate nu au acest instrument la îndemână. Or, clasa politică actuală le-a tăiat dreptul. Aha, au zis: „Dacă ai pașaport expirat, nu mai ai voie să votezi”. Ce are pașaportul expirat cu cetățenia? Or, dacă ți-a expirat pașaportul, nu ți-a expirat și cetățenia. Tu ai dreptul să exerciți acest vot. De asta foarte mulți nu vor merge din nepăsare, dar foarte mulți nu vor merge la votare din cauză că nu pot.”

Europa Liberă: În scrutinul prezidențial, unii au făcut mii de kilometri ca să ajungă la o secție de votare, ca să participe la acest exercițiu responsabil.

Boris Cremene: „Da, dna Valentina, dar faci asta o dată, n-o faci de două ori, nu calci în aceeași apă de două ori, faci o dată asta și dacă vezi că nu funcționează, atunci nu mai mergi, îți vezi de treabă. Îți vezi de patria mică.”

Europa Liberă: Nu mergi o dată la vot, ca după asta patru ani să aștepți?

Boris Cremene: „Republica Moldova e intrată pe un câmp minat

Unica soluție este să avem o clasă politică deschisă la minte...

încât nu mai contează. Deci, unica soluție este să avem o clasă politică deschisă la minte, să înțeleagă, pentru că așa nu mai merge. Trebuie să facem pași deștepți. Trăim într-un secol când hotarele se deschid, nu se închid.”

***

Cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare de pe 24 februarie, am stat de vorbă între alte teme și despre depopularea Moldovei cu o fostă jurnalistă emigrată de câțiva ani în Portugalia, Marina Pânzaru.

Marina Pânzaru
Marina Pânzaru

Marina Pânzaru: „Moldova rămâne depopulată dintr-un simplu motiv: oamenii pleacă și nu se mai întorc, chiar dacă pleacă cu gândul să revină, peste ani de muncă în afara țării, oricum rămân peste hotare. Ei își iau copiii și pleacă definitiv. Probabil văd un alt tip de viață și văd condiții normale de trai, văd un viitor mai sigur pentru copiii lor. Acum văd de fapt și o altă tendință – pleacă foarte mulți tineri, despre care nu aș spune că se puteau plânge de lipsa banilor, a unui loc de muncă sau a unor perspective. Ei pleacă fiind nemulțumiți anume de situația din țară, de nivelul ridicat de corupție, de situația în care s-au pomenit, practic, toate domeniile. Aceștia își încearcă puterile în afara țării și, chiar dacă nici peste hotare pot să spun că nu totul

Mă bucur pentru tinerii care mai sunt deciși să rămână în Moldova și să asigure viitorul acestei țări...

este roz și nu este deloc ușor, ei sunt gata să treacă peste greutăți, pentru că observă avantaje mai multe în aceste state, sunt mai încrezuți, probabil, în viitorul lor și al copiilor lor. Cel puțin pot să spun acest lucru despre familiile tinere pe care eu le cunosc și care au părăsit Moldova sau intenționează să o facă.

Totodată, eu mă bucur pentru tinerii care mai sunt deciși să rămână în Moldova și să asigure viitorul acestei țări. Am mulți colegi, cunoscuți, prieteni, care muncesc în diferite domenii și își fac foarte bine lucrul. Eu sper foarte mult să continue și mai departe, iar statul totuși să le ofere condiții necesare pentru un trai decent și salarii pe care le merită, pentru că în alte condiții, chiar dacă ei nu vor pleca, atunci la sigur copiii lor vor părăsi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Această tranziție interminabilă se pare că își pune amprenta pe viitorul tinerilor, îndeosebi generației tinere, dar totuși o dată la patru ani se face schimbarea, atunci când cetățeanul este așteptat la urna de vot. Ce miză au aceste alegeri parlamentare din 24 februarie și cum văd moldovenii din străinătate acest scrutin?

Marina Pânzaru: „Cetățenii moldoveni, de exemplu, din Portugalia mi-au spus hotărât că sunt gata să meargă să voteze,

Chiar dacă sunt departe de casă, oamenii sunt hotărâți să meargă la secțiile de votare deschise aici...

pentru că îi citez pe ei: „Credem că noi suntem acei care facem viitorul”. Și pot să spun că nu mi-au spus-o unu, doi, trei oameni pe care i-am cunoscut, dar chiar mai mulți. Chiar dacă sunt departe de casă, oamenii sunt hotărâți să meargă la secțiile de votare deschise aici. Unii spun că o fac pentru părinții care au rămas în Moldova, alții spun că o fac pentru copiii lor, pentru că doresc o țară liberă, unde sunt respectate drepturile omului.”

Europa Liberă: Și ce vor decide aceste alegeri?

Marina Pânzaru: „Oamenii zic că nu vor să-i lase pur și simplu pe alții să voteze în locul lor. De fiecare dată aceștia merg la alegeri și își fac datoria de cetățeni, indiferent dacă sunt în țară sau peste hotarele ei. Așa mi-au spus: le pasă, îi doare și speră. Mulți din ei mi-au spus că nu sunt siguri că votul lor va decide ceva, că va urma o schimbare spre bine, dar vor să fie cu conștiința curată și sufletul împăcat că au reușit să facă măcar ceva pentru Moldova.

Recunosc, există și o parte din cetățeni care mi-au spus că nu vor merge la votare. Unii din cauza actelor expirate, alții din lipsa de interes pentru aceste alegeri. Cetățenii nu mai au încredere pur și simplu în nimeni, ei sunt de părere că alegerile oricum vor fi fraudate.”

Europa Liberă: Dacă îmi amintesc, scrutinul prezidențial din 2016 a arătat că unii cetățeni au făcut mii de kilometri doar ca să ajungă la o secție de votare, să-și exercite dreptul la vot. Putem vorbi despre o mobilizare și pentru acest scrutin parlamentar?

Marina Pânzaru: „Da, sunt cetățeni care sunt gata, de exemplu, în Portugalia să meargă în alte orașe din Portugalia, să meargă să voteze; sunt gata să ia autobuzul, mașina și să iasă la vot, dar

În țară este pur și simplu bătaie de joc, iar bătrânii mor de foame și de jale și trebuie să se facă ceva, inclusiv prin votul lor...

sunt și din cei care sunt convinși că vor merge pe 24 februarie acasă, în Republica Moldova, pentru a-și exercita votul. Pe ei se pare că nu-i oprește distanța. Din cele ce mi-au spus, le-a ajuns cuțitul la os, pentru că, după spusele lor, în țară este pur și simplu bătaie de joc, iar bătrânii mor de foame și de jale și trebuie să se facă ceva, inclusiv prin votul lor.”

Europa Liberă: Sărăcia din Republica Moldova a fost atenuată, pentru că foarte mulți din cei aflați peste hotare au trimis remitențe și datele statistice arată că numărul acestor transferuri este în creștere. Ce s-ar face Republica Moldova dacă nu ar beneficia de acești bani care vin de peste hotare?

Marina Pânzaru: „Probabil că unele familii s-ar descurca foarte și foarte greu fără acest venit suplimentar de peste hotare. O bună parte din oameni pleacă tocmai din cauză că nu au un loc de muncă bine plătit sau nu au în general un loc de muncă. Unii pleacă pentru a câștiga ceva bani și a investi în vreo afacere în Republica Moldova sau pentru a-și cumpăra o casă, o mașină, alții în schimb muncesc ani la rând pur și simplu pentru a susține cumva financiar familia de la distanță.

Cetățenii moldoveni sunt foarte harnici. Din ceea ce văd, de exemplu, aici, în Portugalia, oamenii lucrează foarte bine, angajatorii îi respectă foarte mult pe cetățenii noștri, pentru că pentru cetățenii moldoveni sunt importanți acești bani și ei țin la familiile lor și înțeleg că acesta este tot cu ce își pot ei ajuta la momentul actual familiile.”

Europa Liberă: Guvernările cam toate care s-au perindat la putere au avut îndemnul acesta: „Moldoveni, veniți acasă!”. Ce i-ar mai motiva pe cei din străinătate să revină acasă sau de ce nu se grăbesc să facă acest lucru?

Marina Pânzaru
Marina Pânzaru

Marina Pânzaru: „Nu se grăbesc să vină acasă din cauza sistemului putred, de indiferență, dacă vorbim de social, politic ș.a.m.d. Oamenii văd cum se trăiește peste hotarele țării. Din câte am mai spus, nu este deloc ușor nici aici, dar văd că peste hotare sunt respectați, lucrul pe care îl fac este plătit, ca să zic așa, problemele care le apar le pot rezolva cu ușurință sau poate nu există la un nivel atât de înalt o asemenea corupție, oriunde ar merge ei se simt respectați și, respectiv, când ajung acasă și dau nas în nas cu situația care este, oamenii se pun pe gânduri și pun așa, ca pe o balanță, nu înțeleg ce să facă – să rămână sau să plece. Și, respectiv, văzând că situația în afara țării, ca să zic așa, este mai favorabilă, evident că decid în favoarea plecării peste hotarele țării, nu-i mai reține nimic în țară.”

Europa Liberă: Dacă acest milion de moldoveni, așa cum spun statisticile că se află peste hotare, ar fi rămas în Republica Moldova, ar fi influențat rezultatele alegerilor parlamentare, schimbarea situației? Ce s-ar fi întâmplat dacă lumea asta nu pleca?

Marina Pânzaru: „Poate și lucrurile erau să stea cu totul altfel, poate și datorită faptului că oamenii au ieșit în afara țării, au văzut care este situația în alte state europene, au văzut ce înseamnă justiție adevărată, sistem medical ș.a.m.d., poate asta le-a mai deschis ochii și ei, fiind în afara țării, văd un pic altfel lucrurile.”

Europa Liberă: Marina Pânzaru a știut când pleacă din Republica Moldova. Cunoaște și când ar putea să revină pentru totdeauna?

Marina Pânzaru: „Iată o altă întrebare la care la fel nu am un răspuns, pentru că plecam la fel cu gândul de a reveni, dar uite că

Deocamdată sunt împăcată cu mine aici, în Portugalia, mă simt bine aici. În același timp, inima și sufletul sunt în Republica Moldova...

au trecut aproape doi ani și deocamdată nu mă gândesc să revin în Republica Moldova. Nu știu este bine, este rău, dar deocamdată sunt împăcată cu mine aici, în Portugalia, mă simt bine aici. În același timp, inima și sufletul sunt în Republica Moldova, îmi sunt multe persoane dragi acolo, prieteni, colegi la care țin; la țara mea țin foarte mult. De aceea cu toată inima mea sunt cu gândul la Republica Moldova și sper foarte mult că lucrurile se vor schimba, indiferent dacă mă voi întoarce în țară sau nu, eu sper ca lucrurile să meargă foarte bine.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG