Linkuri accesibilitate

Deținuții vor putea lucra în afara închisorilor, cu brățări electronice

O imagine de arhivă a Penitenciarului nr. 17, publicată de Ministerul Justiției.
O imagine de arhivă a Penitenciarului nr. 17, publicată de Ministerul Justiției.

Deținuții din R. Moldova ar putea munci în afara penitenciarilor, sub monitorizare electronică, iar angajatorii vor primi subvenții. Măsura e prevăzută într-un proiect de lege adoptat în prima lectură de Parlament pe 30 aprilie, care urmărește creșterea gradului de ocupare în rândul condamnaților.

Prezentând proiectul în plenul Legislativului, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, a argumentat că munca îi poate ajuta pe deținuți să se resocializare și să învețe o meserie nouă. Inițiativa a fost susținută de 72 de deputați din cei 89 prezenți.

Potrivit proiectului, antreprenorii care vor angaja deținuți sau vor deschide locuri de muncă în penitenciare vor putea beneficia de subvenții de la stat. Valoarea acestora va fi stabilită ulterior de Guvern.

În prezent, companiile pot închiria spații pentru desfășurarea unor activități economice în instituțiile penitenciare pe o perioadă de un an. Noua lege propune extinderea termenului la minimum trei ani și până la cel mult zece ani. Contractele de muncă vor fi încheiate de instituția penitenciară și deținut.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, prezintă în plenul Parlamentului proiectul de lege privind munca în afara penitenciarilor a deținuților, 30 aprilie 2026
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, prezintă în plenul Parlamentului proiectul de lege privind munca în afara penitenciarilor a deținuților, 30 aprilie 2026

Cine va putea lucra în afara penitenciarului

Pentru a merge la lucru, deținuții care au executat cel puțin 1/3 din pedeapsă și sunt caracterizați pozitiv, inclusiv de psiholog, vor putea părăsi penitenciarul fără escortă, dar vor fi monitorizați prin brățările electronice. Pentru fiecare caz, directorul penitenciarului va aproba orarul și itinerarul deplasărilor. Încălcarea acestor condiții de către condamnat poate duce la retragerea dreptului de a lucra în afara instituției.

Persoanele aflate în arest sau condamnate la detenție pe viață vor putea lucra doar în penitenciar sau ateliere special amenajate.

Pentru munca prestată, deținuții vor primi o remunerație cuprinsă între 20% și 50% din salariul minim pe economie. Angajatorii vor transfera către penitenciar mijloacele pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale, precum și 20% din valoarea totală a remunerației, bani care vor fi utilizați pentru modernizarea infrastructurii industriale din sistemul penitenciar.

Salariul va fi virat într-un cont special și condamnații vor putea folosi o parte din bani în timpul detenției, iar restul va fi disponibil după eliberare. În premieră, perioada în care deținutul muncește va fi luată în calcul la stabilirea pensiei.

De ce este necesară măsura

Potrivit lui Eduard Serbenco, statul cheltuie zilnic 401 de lei pentru întreținerea unui deținut. În prezent, în penitenciarele din R. Moldova se află aproximativ 6.000 de persoane, iar ponderea deținuților care muncesc a fost, în ultimul deceniu, de până la 18% din numărul total.

Autoritățile își propun ca, până la sfârșitul anului 2027, ponderea deținuților angajați să ajungă la 25%, iar până la finele anului 2030 – la 40 la sută.

În nota informativă a proiectului se menționează că „excesul de timp liber este un teren fertil pentru proliferarea subculturii criminale și intensificarea violenței între deținuți”. Totodată, Comitetul european pentru prevenirea torturii a recomandat încă din 2022 autorităților moldovene să asigure ca deținuții să petreacă cel puțin opt ore pe zi în afara celulelor și să aibă acces la muncă, educație și sport.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG