Linkuri accesibilitate

Devine Moldova o țară de destinație a traficului de persoane?


Până nu demult, când se vorbea despre amploarea traficului de ființe umane, R. Moldova figura în lista statelor de „tranzit” pentru traficanți, prin care aceștia își trimiteau victimele spre o țară europeană. După ce autoritățile moldovene au simplificat legislația privind angajarea în câmpul muncii a persoanelor străine și a redus lista statelor a căror cetățeni pot călători fără viză pe teritoriul R. Moldova, țara a ajuns pe lista așa numitelor state de destinație, fiind vorba de exploatarea prin muncă a persoanelor, în special din țările asiatice, spune procurorul șef din cadrul secției anti-trafic a Procuraturii Generale, Sergiu Russu:

Devine Moldova o țară de destinație a traficului de persoane?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:44 0:00
Link direct

„Considerăm că în perioada următoare, având în vedere și unele aspecte ce țin de faptul că R. Moldova se confruntă cu o criză de forță de muncă în domeniul agriculturii, deservirii sau construcțiilor, considerăm că tendința de a deveni țară de destinație pentru cetățeni din alte țări precum sunt Asia centrală sau orientul mijlociu va deveni o realitate, iar această provocare urmează a fi analizată atent și efectiv trebuie să ne pregătim să dăm un răspuns în termeni foarte scurți.”

Procurorul Sergiu Russu mai constată că dacă până nu demult se credea că femeile ajung preponderent victime ale traficului, în prezent bărbații sunt cei care dețin întâietatea în statistici. Și pandemia de coronavirus a avut un impact asupra schemelor de trafic, așa încât este dificil să se măsoare fenomenul în întreaga lui amploare. Indiferent de eforturile pe care le depun autoritățile și apărătorii drepturilor omului, an de an numărul persoanelor care ajung în capcana traficanților de ființe umane este în constantă creștere, explică procurorul Sergiu Russu. De ce? Pentru că infractorii își „modernizează” instrumentele prin care ademenesc victimele. Dacă în urmă cu zece ani traficanții erau nevoiți să vină în R. Moldova pentru a racola persoane, acum o fac la distanță, online, pe banii victimei:

„Accesul victimelor sau prezumatelor victime la tehnologiile informaționale au determinat oportunitatea traficanților să-i contacteze la direct și peste hotare. Ulterior, sistemele de plată și procurarea biletelor electronice au facilitat posibilitatea de a recruta și transporta victimele. Recrutare de transportat victimele respective și deja pe teritoriul statelor de destinație este foarte ușor de controlat victimele iarăși cu ajutorul tuturor aplicațiilor care sunt la momentul actual disponibile. Deci, tehnologiile, în prezent, pe lângă faptul că facilitează, reușesc și să ascundă, adică procesul de depistare a infracțiunilor a devenit mai complicat, mai cu seamă când, de exemplu, poți să te prezinți în lumea digitală sub orice nume, sub orice fotografie și nimeni nu te găsește și încă poți să-ți distorsionezi și IP adresa, dacă tare îți trebuie.

Datele cu care operează autoritățile arată că anual peste 300 de persoane sunt identificate ca fiind victime ale traficului de ființe umane. În realitate însă cifrele ar fi de 20 de ori mai mari. Cum a influențat pandemia lucrurile? La prima vedere, în anul 2020 s-au înregistrat mai puține victime. Însă constatarea nu este una îmbucurătoare pentru că arată doar faptul că autoritățile nu au reușit să intervină prompt din cauza restricțiilor impuse de pandemie, deci, vorbim despre o falsă scădere a numărului de victime. Dimpotrivă, sărăcia și lipsa locurilor de muncă îi determină pe mulți și multe să caute venituri în afara țării și să cadă, astfel, în plasa traficanților, constată directoarea centrului de asistență și protecție, Rodica Moraru-Chilimar. O altă îngrijorare a apărătorilor drepturilor omului se referă la copii.

În pandemie, a crescut numărul copiilor care au trecut prin abuzuri sexuale...

„Pandemia a identificat foarte multe probleme de sistem. A arătat punctele slabe. La noi în centru, în pandemie, a crescut numărul copiilor care au trecut prin abuzuri sexuale. Cum se explică acest lucru? Copilul este limitat în a ieși undeva și abuzatorul este în preajma copilului în permanență. Cu regret, a crescut simțitor numărul copiilor abuzați. De cele mai multe ori, nu sunt persoane terțe abuzatorii, sunt persoane care sunt în apropierea copilului.”

Datele statistice arată că o treime dintre victimele traficului de ființe umane sunt minori. Faptul că pandemia de COVID-19 i-a forțat pe mulți să navigheze în mediul online fără supravegherea maturilor și petrec mai multe ore pe internet îi face pe aceștia și mai vulnerabili în fața traficanților. Iată de ce, autoritățile se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri în care victime ajung să fie minorii.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG