Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Președintele Igor Dodon propune locuri garantate în Parlamentul Republicii Moldova reprezentanților aleși ai regiunii transnistrene, în cadrul reformei electorale preconizate de autorități. Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski respinge categoric posibilitatea participării transnistrenilor la viaţa politică din Moldova. Şi… ambasadoarea britanică la Chişinău a fost convocată la ministerul moldovean de externe pentru a da explicații suplimentare asupra recentei vizite la Londra a lui Vadim Krasnoselski.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Responsabila de finanțe a regiunii transnistrene, Irina Molokanova, a promis că restanțele salariale ale bugetarilor pentru luna mai for fi achitate până la finele lunii iunie. Bugetarii își primesc cu întârziere salariile din cauza discrepanțelor foarte mari care există la încasarea veniturilor în bugetul regiunii, a explicat Molokanova, adăugând că în ce privește pensiile, nu există restanțe, acestea fiind achitate integral și la timp.
Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat, marți, în lectură finală, bugetul regiunii transnistrene pentru anul curent. Deficitul bugetului se apropie de 50%, însă administrația susține că ar fi găsit sursele necesare de venituri pentru achitarea integrală a pensiilor, salariilor și îndemnizațiilor sociale. Documentul a fost aprobat cu o întârziere de jumătate de an. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a declarat că la adoptarea bugetului s-a ținut cont și de opinia „colegilor din Federaţia Rusă”, iar responsabila de finanțe, Irina Molokanova, a spus că banii necesari pentru acoperirea deficitului vor fi luați „din împrumuturi externe”.
Liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski a convocat, vineri, consiliul de securitate pentru a pune în discuție „chestiuni actuale de pe agenda socială și economică, precum și situația creată în procesul de negocieri” între Tiraspol și Chișinău, a anunțat serviciul său de presă. O atenție deosebită s-a atras chestiunii privind libera circulație a persoanelor. Comunicatul nu face și alte precizări.
În ajun, Vadim Krasnoselski a respins ideea că transnistrenii ar putea participa la viitoarele alegeri generale din R.Moldova, organizate în baza sistemului electoral mixt, care le-ar rezerva un anumit număr de locuri în Parlamentul de la Chișinău. Krasnoselski a declarat pentru publicația rusă Nezavisimaya Gazeta că potrivit legislaţiei locale, care este similară cu cea din Federaţia Rusă, transnistrenii nu pot participa la alegerile din alte state, inclusiv din Republica Moldova. Într-un interviu pentru moscovită Izvestia, liderul administrației de la Tiraspol a repetat însă că nu vede decât o singură soluție pentru reglementarea conflictului transnistrean și anume recunoașterea internațională a Transnistriei.
La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.
Regiunea transnistreană se pregătește să marcheze cu fast, pe 29 iunie, aniversarea a 25-a de la începutul operațiunii militare rusești de menținere a păcii la Nistru. Despre mersul pregătirilor a fost vorba la întrevederea de joi, la Tiraspol, a ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametșin, cu Vadim Krasnoselski. La festivități sunt așteptați politicieni din Federația Rusă și, potrivit lui Kranoselski, ar putea să participe și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Președinția de la Chișinău nu a confirmat însă, deocamdată, această informație.
Începând cu 23 iunie, trenul Chișinău-Odesa va circula mai des. Cursa feroviară, care trece și prin Tiraspol sâmbătă și duminică, acum va circula și vineri. Noul orar, a anunțat Calea Ferată a Moldovei, va fi valabil până pe 8 septembrie, dar va putea fi extins dacă vor fi suficienți pasageri.
Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Așadar, președintele Igor Dodon a precizat, marți, într-un interviu televizat, cele patru condiții pentru ca el și Partidul Socialiștilor să susțină, în a doua lectură, proiectul de lege privind trecerea la sistemul electoral mixt, pe care l-a propus împreună cu Partidul Democrat de guvernământ de la Chișinău. Sistemul mixt, amintim, presupune ca jumătate din mandate să revină reprezentanților partidelor politice, așa ca în prezent, iar jumătate să fie deputați aleși pe circumscripții uninominale – un sistem care, de altfel, există în regiunea transnistreană. Igor Dodon a insistat pe menținerea actualului prag de 6% pentru intrarea în Parlament. Totodată, alegerile trebuie să fie, în opinia sa, într-un singur tur, ceea ce înseamnă că în circumscripțiile unde deputații sunt aleși direct, câștigă candidatul cu cele mai multe voturi. Pentru regiunea transnistreană, a continuat Igor Dodon, „trebuie să fie oferite, în mod obligatoriu, fotolii de deputați” care să nu fie „fotolii goale, ci oameni reali din regiune”, relatează Agora. Ultima condiție este mărirea numărului de circumscripții pentru moldovenii din diaspora, mai ales cei din Rusia. Am încercat să aflăm ce cred locuitori ai regiunii transnistrene despre propunerea președintelui Igor Dodon de a se oferi reprezentanților aleși ai regiunii locuri în Parlamentul moldovean:
„Cred că este o inițiativă ce nu ar trebui respinsă, pentru că este vorba despre oameni din Transnistria ce ar putea să promoveze interesele regiunii. Este cea mai eficientă modalitate de soluționare a problemei noastre, căci toate aceste negocieri în formatul 5+2 n-au adus nici un rezultat palpabil, nimic concret. Am auzit că în Moldova centrul puterii este Parlamentul, nu președintele, de acea merită să încercăm, n-avem nimic de pierdut.”
„N-avem nevoie de așa ceva, pentru că toate aceste acțiuni se întreprind nu pentru a stabili relații între Transnistria și Moldova, ci pentru a le deteriora. Sub pretextul că totu-i pașnic, ei vor să invite reprezentanții noștri pentru că apoi să se infiltreze în sistemul nostru. E spre folosul lor, nu al nostru. Eu n-aș recomanda să facem asta.”
„Transnistria se consideră independentă, deși e nerecunoscută. Cred că lumea n-o să vrea ca Moldova să se amestece în afacerile transnistrene. După războiul din 1992, când poporul a luptat și a murit ca Transnistria să fie un stat separat, și ca Moldova nu aibă nici o legătură cu noi, lumea așa și continuă să considere.”
„Nu, reiese că Transnistria devine, în mod automat, parte a Moldovei. Dacă vom avea locuri în Parlament, vom fi un fel de autonomie a Moldovei. Și atunci, la ce bun a mai luptat poporul în 1992?”
„Cred că ar trebui (să avem locuri în Parlamentul Moldovei). Altfel, cine o să ne apere în Moldova? Trebuie ca cineva să explice cum vrem și cum trebuie să trăim. De aceea, eu cred că trebuie.”
„Nu știu, cred că n-avem nevoie. Reiese că vom fi într-o confederație, dacă vom participa la viața lor. Asta e deja un stat comun. Dar noi vrem separat, așa cum e acum, vrem statul nostru, sau împreună cu Rusia.”
„Nu ne trebuie, pentru că la noi și așa totu-i bine.”
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă: Despre propunerea președintelui Igor Dodon de a oferi locuri în Parlamentul Republicii Moldova pentru reprezentanții aleşi ai regiunii transnistrene, propunere respinsă ferm de liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, am discutat cu politologul din stânga Nistrului, stabilit la Chișinău, jurnalistul Ernest Vardanean:
Ernest Vardanean: „Dacă sincer, m-a mirat reacția domnului Krasnoselski la această propunere sau condiție pronunțată de Igor Dodon. În primul rând, președintele Republicii Moldova nu a spus nimic principial nou despre regiunea transnistreană. Adică, a reiterat, ca și președinții care au fost înaintea lui că Transnistria, regiunea transnistreană este o parte componentă a Republicii Moldova, respectiv, cetățenii acestei regiuni, care în mare majoritate sunt cetățeni ai Republicii Moldova, au drepturi depline să participe în alegerile din întreg teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, ideea sau condiția lui Igor Dodon în privința alocării unei anumite cote în viitorul parlament schimbat al Republicii Moldova ține sau face parte din această idee de bază. Doar că problema este dublă, aș spune eu. Prima parte a problemei constă în faptul că noi vedem extrapolarea sau suprapunerea problemelor pur interne ale Republicii Moldova și anume bătălia aceasta între forțele care doresc un sistem electoral mixt și cele care doresc păstrarea sistemului actual. Și a doua problemă este, evident, problema externă, care ține și de problema transnistreană propriu-zisă, și de relațiile moldo-ruse de care depinde în foarte mare măsură și rezolvarea conflictului transnistrean. Noi trebuie să privim această condiţie şi acest răspuns din partea Tiraspolului anume în acest context.”
Europa Liberă: Ținând cont de răspunsul negativ, tranșant al Tiraspolului față de inițiativa președintelui Igor Dodon, nu s-ar putea presupune că astfel de inițiative, nefiind discutate, public cel puțin, în prealabil, între Chișinău și Tiraspol, ar discredita, de fapt, eforturile guvernării de la Chișinău de a reglementa chestiunea transnistreană, procesul de negocieri?
Ernest Vardanean: „Eu vreau să reamintesc că în anul 2003, în noiembrie, când procesul de reglementare pe baza Memorandumului Kozak era în toi, era pe ultima sută de metri, atunci, deja în ultimul moment, Igor Smirnov (liderul de atunci de la Tiraspol – n.r.) a spus că da, este un consens foarte, foarte complicat pentru noi, dar noi trebuie să fim de acord și noi trebuie să semnăm acest document. Noi știm ce a fost în continuare după asta, dar Smirnov a spus ceea ce a spus. Iar domnul Krasnoselski, la moment, nu poate să spună altceva, decât ceea ce a spus că, iată, noi nu avem nevoie de Moldova… Apropo, el a spus, să zicem, o prostie mare. El a spus că în Transnistria sunt în vigoare legile Federației Ruse și nu acestea permit participarea transnistrenilor ș.a.m.d. Este ceva straniu ceea ce a spus dumnealui, pentru că în primul rând, în Transnistria, funcționează bine-mersi, totuși, legile transnistrene. Deși ele nu sunt recunoscute la nivel internațional și nu au nimic în comun cu spațiul constituțional al Republicii Moldova, însă ele totuși funcționează. Și ele, apropo, nu au nimic nici cu Federația Rusă. Au fost mai multe încercări ale administrației transnistrene, și ale domnului Smirnov, și ale domnului Șevciuk, de a face așa-numita armonizare a legislației transnistrene cu cea a Federației Ruse, dar aceste procese au eșuat, pentru că sunt foarte, foarte mari diferențe între legislația regiunii transnistrene și a Federației Ruse. Respectiv, declarația domnului Krasnoselski era una pur declarativă, mă scuzați pentru această tautologie, pentru că nu putea să fie altfel. El, la moment, nu poate să spună, chiar dacă el știe că va fi o reglementare până la urmă, el nu poate să spună, pentru că deocamdată nici Chișinăul, nici Tiraspolul nu au, să spunem, garanții stipulate, oficiale, din partea Federației Ruse în privința unei reglementări politice sustenabile.”
Europa Liberă: Opinia politologului Ernest Vardanean.
***
Europa Liberă: Planurile guvernării moldovene privind modificarea sistemului electoral au fost criticate aspru de partenerii săi occidentali. Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a declarat, miercuri, la Bruxelles, într-o conferinţă la care a participat şi premierul Pavel Filip, că „opinia Comisiei de la Veneția” privind preconizata schimbare a sistemului electoral în R. Moldova trebuie „urmată în totalitate, în literă și spirit”. Hahn a mai declarat că împărtășește opinia Comisiei și anume că „trecerea la sistemul electoral mixt este o schimbare fundamentală care ar putea reprezenta un risc pentru democrație si domnia legii în contextul politic actual din R. Moldova” şi că toate instituțiile europene, care au aprobat ajutorul macrofinanciar pentru R. Moldova de 100 de milioane de euro, vor analiza cu atenție, înainte de eliberarea fiecărei tranșe, starea „democrației și domniei legii” în R. Moldova. În ciuda acestor avertismente, Partidul Democrat de guvernământ de la Chişinău, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, şi partidul socialiştilor condus în trecut de președintele Igor Dodon au spus că vor merge înainte cu reforma şi că vor ţine cont numai de recomandările tehnice ale Comisiei de la Veneţia. Preconizata schimbare este privită de forțele de opoziție și de mai mulți experți drept o încercare a democraților de a se menține la putere, în condițiile în care formaţiunea, conform mai multor sondaje, ar putea să nu treacă, anul viitor, în noul Parlament. Ce se poate întâmpla dacă autorii inițiativei, democrații și socialiștii, nu vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Cum s-ar putea organiza alegeri în regiunea transnistreană, de vreme ce Tiraspolul respinge o asemenea idee? Colega mea Valentina Ursu l-a întrebat pe fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure:
Alexei Tulbure: „Autorii inițiativei trebuie să-și dea bine seama că ei sunt reprezentanții Republicii Moldova. Republica Moldova are anumite angajamente internaționale.
Dacă tu nu respecți recomandările Comisiei de la Veneția înseamnă că tu îți încalci propriile angajamente și împingi țara în afara spațiului democratic. Deci, noi ieșim din spațiul valorilor europene în cazul în care nu acceptăm această recomandare.
Ea nu are caracter obligatoriu, da, asta este adevărat, dar sunt situații în care o recomandare este mai obligatorie decât un ordin militar. Și în cazul acesta așa este.”
Europa Liberă: Argumentul lor este că au consens larg în Parlament. Din moment ce Republica Moldova este un stat parlamentar, ar fi suficient acest consens care s-a găsit în Legislativ.
Alexei Tulbure: „Astea sunt niște sofisme folosite, un joc de cuvinte. În „Ghidul de bune practici”, elaborat de Comisia de la Veneția în materie de organizare și petrecere a alegerilor este spus foarte clar: în societate trebuie să fie atins un consens cât mai larg, nu în Parlament. Mai ales că acest Parlament nu mai reflectă votul alegătorilor. Majoritatea existentă în Parlament a fost creată prin manipulări de tot felul, prin șantaj și așa mai departe.
Or, noi n-avem consens în societate. Acum noi vedem foarte clar, societatea este scindată. Eu cred că majoritatea societății este împotriva acestei schimbări.”
Europa Liberă: Dar dacă este votată legea în Parlament, oricum se vor conforma toți actorii politici, inclusiv cetățenii cu drept de vot.
Alexei Tulbure: „Ce poate să se întâmple dacă votează această majoritate, legitimitatea căreia, democratic, este foarte joasă? Mai multe lucruri: opoziția poate să nu participe la aceste alegeri. Eu aș fi vrut ca opoziția care contează, bineînțeles, și aici mă refer, în primul rând, la Platforma DA, la PAS, Partidul Comuniștilor, poate Partidul Nostru, dacă mai contează în sensul electoral, să elaboreze o poziție consolidată: de a nu participa la niște alegeri care nu sunt pe deplin democratice, ori regulile de joc au fost schimbate. Una la mână.
Doi la mână: e o chestie care este acceptată general, că legitimitatea democratică a alegerilor este determinată de dimensiunile de observare a alegerilor care vin din OSCE, din Consiliul Europei, din structurile internaționale. Aceste misiuni pot să nu recunoască caracterul democratic și deschis al acestor alegeri. Adică, consecințele pot să fie foarte grave. Nu mai vorbesc de faptul că noi putem să nu mai obținem asistență financiară din exterior.”
Europa Liberă: Euro-parlamentarul Sigfried Mureșan așa și a anunțat, chiar pentru Europa Liberă a declarat, că dacă nu se ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția de la A la Z, cele 100 milioane de euro care trebuie să vină în Republica Moldova vor fi stopate.
Alexei Tulbure: „Ceea ce a spus Sigfried Mureșanu a fost confirmat astăzi printr-o declarație comună a Consiliului, Comisiei și Parlamentului European prin care a fost condiționată disbursarea acestor 100 de milioane.
Acolo este foarte clar stipulat că asistența financiară va fi acordată în cazul în care vor fi respectate anumite condiții – păstrarea caracterului pluripartit al sistemului politic, transparența în luarea de decizii și, nu în ultimul rând, s-a subliniat foarte clar, acceptarea recomandărilor care vor veni din partea Comisiei de la Veneția.”
Europa Liberă: Iar cei de la guvernare sugerează că dacă această asistență macro-financiară nu va veni din partea Uniunii Europene, ar însemna că Occidentul pune Republica Moldova în brațele Rusiei.
Alexei Tulbure: „Sunt niște speculații geo-politice. Ei trebuie să cunoască: ca să obții finanțare din partea unor structuri sau state democratice, trebuie să fii stat democratic. Democrațiile se susțin reciproc, democrațiile nu susțin regimurile autoritare.
Ei n-au decât să respecte normele democratice, standardele europene și atunci nu va fi opoziția atât de dură în interior și nu vor fi probleme cu asistența internațională. Or, tu încalci orice procedură democratică, mergi în direcția opusei celei declarate; noi suntem stat cu Acordul semnat de asociere, dar ne comportăm ca un Uzbekistan sau ca niște regimuri dictatoriale din Africa. Și noi vrem continuarea asistenței. Asta este ridicol.”
Europa Liberă: Dar dacă și se votează în Parlament această modificare a legislației electorale, vă este clar cum vor fi create circumscripțiile, cum vor veni să voteze cei din stânga Nistrului, teritoriu necontrolat de autoritățile statului, ce se întâmplă cu votul din diasporă? Pentru că a rămas puțin timp până ca lumea să înțeleagă totuși ce se urmărește în realitate prin această reformă electorală.
Alexei Tulbure: „Proiectul înaintat al sistemului mixt nu este explicit în ceea ce ține de votarea în diasporă, în Transnistria și în ceea ce ține de formarea acestor circumscripții.
Deci, sunt foarte multe întrebări. Noi nu în zadar am pledat pentru un sistem proporțional 20 și ceva de ani în urmă. Toate aceste probleme s-au studiat atunci și opțiunile au fost în favoarea acestui sistem, pentru că în condițiile existenței acestui sistem separatist, al scindării teritoriale, el este optim.
Acum, autorii acestui proiect n-au depășit problemele care au existat și există și eu cred că încercarea de a implementa acest proiect va duce la haos și la foarte mari probleme.”
Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al fostului ambasador al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Ministerul de externe de la Chișinău a convocat-o, luni, 19 iunie, pe ambasadoarea Marii Britanii în R. Moldova Lucy Joyce ca să explice o vizită în țara sa a unor oficialități de la Tiraspol în frunte cu Vadim Krasnoselski. Mai multe, în relatarea Allei Ceapai.
Convocată la Ministerul de externe de la Chişinău, ambasadoarea Marii Britanii a explicat că reprezentații ministerului de externe de la Londra au profitat de vizita „privată” a liderului de la Tiraspol pentru a-i comunica „direct” poziția oficială a guvernului britanic, acea că soluţionarea conflictul transnistrean urmează să se facă cu respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi prin atribuirea unui statut special regiunii transnistrene.
Mai mulţi analiști au remarcat însă că este pentru prima dată când reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscutei „rmn” sunt primiţi în vizită la un minister de externe din Occident. Până acum, toate vizitele lor în statele europene erau legate de formatul oficial de negocieri a diferendului transnistrean.
Potrivit comunicatului difuzat de ministerul de externe, diplomația de la Chişinău a dezaprobat drept inoportună invitarea liderului de la Tiraspol la ministerul de externe britanic, chiar dacă discuțiile au fost „private”. Viceministrul de externe Lilian Darie a spus că asemenea acţiuni nu ar trebui să se repete pentru că au „efecte politice negative generate de stereotipurile politice şi rea-voinţa exponenţilor regimului de la Tiraspol”. Darie a mai spus că „liderii de la Tiraspol, tind să folosească orice tribună pentru propagarea ideilor secesioniste şi inducerea în eroare a opiniei publice”, subminând astfel „eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean”, se arată în comunicatul ministerului de externe.
În ajunul convocării ambasadoarei britanice, spicherul moldovean Andrian Candu a declarat că primirea lui Krasnoselski la Ministerul de Externe britanic, dacă se confirmă, ar însemna „o gravă încălcare a dreptului internațional şi a tot ceea ce înseamnă integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
La scurt timp, Ambasada Marii Britanii a difuzat un comunicat în care a confirmat că liderul transnistrean a fost primit de Nicola Pollitt de la oficiul pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Foreign Office, dar că întrevederea „nu a stabilit un precedent”, iar întreaga vizită a purtat un caracter privat, nu „de lucru”, cum a spus Tiraspolul.
Comunicatul ambasadei a dezmințit şi afirmațiile publicate pe site-ul liderului de la Tiraspol precum că „diplomații britanici au sprijinit poziția președintelui RMN” în chestiunea negocierilor.
Într-o recentă conferință de presă, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a insistat că vizita a fost una de lucru. El a comentat reacția negativă a Chişinăului spunând că partea moldoveană ar fi deranjată de faptul că poziţia Tiraspolului a început să fie auzită în exterior, iar vizita la Londra ar fi o dovadă în plus. Liderul de la Tiraspol a mai spus că în discursul său în cadrul evenimentului organizat de asociaţia „Oxford Union” le-a vorbit studenţilor despre „independenţa şi despre bazele statalităţii regiunii transnistrene”. Krasnoselski a spus bunăoară că Republica Moldova ar fi renunţat „juridic” la regiunea transnistreană în 23 iunie 1990 când și-a proclamat suveranitatea şi a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. „Noi avem toate motivele să ne revendicăm dreptul la independenţă”, a spus Krasnoselski, precizând că aceasta a şi fost unul din mesajele sale centrale în faţa studenţilor de la Oxford.
Istoricul Igor Caşu spune că nu este prima dată când reprezentanții transnistreni insistă pe aceste cvasi argumente istorice:
„E o temă veche, o supă reîncălzită. Chestia asta apăruse mai cu seamă pe vremea comuniştilor şi era invocată deseori. Se vorbea atunci chiar de modificarea declaraţiei de independenţă din cauza că ea prevedea limba română, dar şi pactul Ribbetrop-Moldov şi că prin asta, chipurile, am fi renunţat la Transnistria. Argumentul meu este că din ţările post-sovietice, şi Ucraina, şi Lituania, dar şi alte state, acestea însă în primul rând, au condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Acest lucru nu a înseamnă renunţarea la unele teritorii care le-au revenit acestor republici sovietice ca urmare a punerii în aplicare a pactului Ribbentrop-Molotov. Ucraina Sovietică a preluat Ucraina de vest prin împărțirea Poloniei, iar Lituaniei i-a revenit regiunea Vilnius, capitala de azi a ţării. Aceste lucruri nu au nici o legătură cu renunţarea la un teritoriu dacă condamni pactul Ribbentrop-Molotov.”
Într-un comentariu pe blogul său, analistul politic Petru Bogatu constată că această vizită fără precedent a delegaţiei tiraspolene nu ar fi întâmplătoare. „Se prefigurează o nouă abordare a diferendului pe care unele statele occidentale, în primul rând Marea Britanie, ar înclina să o adopte”, scrie Bogatu, sugerând că s-ar pregăti o separare a Transnistriei în baza precedentului Kosovo.
***
Europa Liberă: La Viena a avut loc recent o conferință internațională, dedicată problemei „Libertății presei în condițiile instabilității”, eveniment organizat de Biroul OSCE pentru libertatea mass-media. Principalele subiecte abordate în cadrul întrunirii au fost cele dedicate crizei prin care trece presa la ora actuală, fenomenului de propagandă și dezinformare în mass-media, precum și absenței vreunei securități în cazul jurnaliștilor care activează în zonele de conflict.
Dezbaterile au fost cât se poate de încinse, una din cele mai fierbinți teme fiind conflictul militar din Ucraina, participanții la discuții întrebându-se în context - cât de obiectiv poate rămâne un corespondent de război în condițiile în care legile industriei mass-media îi dictează să prezinte știri cât mai scandaloase, pentru a-și asigura un rating cât mai mare. Spre finele întrunirii internaționale s-a discutat și despre cum poate fi asigurată securitatea jurnaliștilor pe durata unui conflict militar și cum pot fi evitate cazurile de abuz față de angajații mass-media. Opina sa vizavi de acest subiect a exprimat-o și unul dintre participanții la discuția desfășurată sub genericul: „Securitatea jurnaliștilor și ilegalitatea lipsei de pedeapsă în cazul unor crime săvârșite împotriva lor”, Serghei Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina, care a reușit să stabilească un dialog profesionist cu omologii săi ruși. Radio Europa Liberă l-a întrebat pe Serghei Tomilenko ce instrumente sunt folosite pentru a-i proteja pe jurnaliștii care lucrează în zonele de conflict?
Serghei Tomilenko: „Folosim întregul instrumentar disponibil. Coordonăm cu Ministerul Apărării și autoritățile care controlează teritoriul ucrainean orice acțiune ce are legătură cu nevoile jurnaliștilor care activează în zona desfășurării operațiunii antiteroriste. Abordăm întregul spectru de probleme legate de securitatea jurnaliștilor de pe linia frontului: de la documentele de acces în zonă până la vesta antiglonț purtată. Dar așa stau lucrurile doar în cazul părții ucrainene. Dacă vorbim însă de securitatea jurnaliștilor aflați pe teritoriul ocupat de separatiști pro-ruși, aceasta reprezintă o adevărată problemă întrucât nu am reușit să stabilim absolut nicio formă de comunicare cu niciunul din reprezentanții Donbasului ocupat. Jurnaliștii ucraineni nu pot vizita teritoriile ocupate fără a-și pune viața în pericol, nu au nicio garanție. Noi ne implicam, practic, doar în cazuri extreme, atunci când este vorba de reținerea sau arestarea jurnaliștilor ucraineni într-una din autoproclamatele republici - Donețk sau Luhansk.
În acest caz, intervenim în forță: facem apel la comunitatea internațională, luăm legătura cu Uniunea Jurnaliștilor din Rusia (tocmai pentru a folosi oportunitatea de a face publică acest gen de informații), cerem eliberarea jurnaliștilor reținuți în regiunea ucraineană Donbas, etc. Adevărul este că problemă securității jurnaliștilor în regiunile controlate de separatiști este una extrem de gravă. Din păcate, nici noi, nici partenerii noștri internaționali, nici OSCE, nici oficiul Înaltului Comisar ONU nu pot interveni în această situație, este o zonă necontrolată. Lipsa de control reprezintă un câmp minat pentru jurnaliști.”
Europa Liberă: Ați menționat faptul că ați reușit să stabiliți un contact cu Uniunea Jurnaliștilor din Rusia. Cât de constructivă este această cooperare?
Serghei Tomilenko: „Nu putem vorbi nici de comunicare, nici de înțelegere când ne referim la funcționarii ruși. Cât despre dialogul cu Uniunea Jurnaliștilor din Rusia, negocierile decurg extrem de anevoios – discuții interminabile, care, cu toate acestea, aduc roade, pentru ca, în cele din urmă, tema securității să devină o prioritate în acest dialog.
Au existat precedente când, în urma unor astfel de negocieri, am formulat declarații comune în sprijinul jurnaliștilor arestați pe teritoriile ocupate din regiunea Donbas, iar, în consecință, colegii noștri au fost eliberați. Trebuie să specific totuși faptul că aceste negocieri nu sunt nici pe departe un dialog cu prietenii, întrucât cu prietenii nu porți negocieri. Noi nu îi considerăm prieteni pe cei din Uniunea Jurnaliștilor din Rusia, privim această structură mai curând ca pe o platformă comună pentru angajații mass-media, o platformă cu mandat internațional, deoarece și ei fac parte din Federația Internațională a Jurnaliștilor.”
Europa Liberă: Opinia lui Serghei Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina, într-un interviu acordat Europei Libere.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.