La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Iată câteva titluri:
La ce visează tinerii din Transnistria și cum e să pornești o mică afacere în stânga Nistrului? Firma Roshen a președintelui ucrainean Petro Poroșenko recunoaște că face comerț cu compania Sheriff de la Tiraspol, dar susține că acestea sunt perfect legale și nu este vorba de contrabandă, cum se afirmă într-o investigație jurnalistică. Președinția italiană a OSCE îndeamnă Chișinăul și Tiraspolul să semneze cât mai grabnic un acord ce ar permite transportului din regiunea transnistreană să participe la traficul rutier internațional.
Mai întâi însă buletinul de știri cu sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute:
***
La Misiunea OSCE din Republica Moldova a avut loc o nouă întâlnire a grupurilor de lucru pentru transportul auto și infrastructura drumurilor. La discuțiile de miercuri au participat reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol, Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev, precum și ai negociatorilor din formatul 5+2. Discuțiile s-au axat pe elaborarea unui mecanism privind participarea la traficul internațional a transportului auto din regiunea transnistreană.
Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Republica Moldova va continua să promoveze în regiunea transnistreană programe de asistență juridică și psihologică a persoanelor de dizabilități. Potrivit agenției Novosti Pridnestrovia, reprezentanții Oficiului au anunțat, joi, într-o conferință de presă la Tiraspol că vor continua organizarea de instruiri speciale pentru persoane cu nevoi speciale, ong-uri și autorități locale, cu scopul dezvoltării sistemului de susținere a oamenilor cu dizabilități. Programele sunt finanțate de Delegația Uniunii Europene la Chișinău și ambasada Suediei în Republica Moldova.
Ambasadoarea Suediei, Signe Burgstaller, s-a întâlnit marți la Tiraspol cu Vitalie Ignatiev, ca să discute despre continuarea proiectelor umanitare și culturale în regiunea transnistreană, inclusiv cele pentru ajutorarea persoanelor cu HIV/SIDA și de prevenire a violenței în familie.
Responsabilul de economie în administrația transnistreană, Serghei Obolonik, a declarat că volumul producției industriale al regiunii în 2017 a crescut cu 25%. În ciuda acestei dinamici pozitive, investițiile au continuat să scadă și au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 5-6 ani, a zis Obolonic într-o emisiune televizată. Potrivit lui, Tiraspolul este gata să ofere preferințe economice fără precedent pentru investitorii străini, condiții pe termen de 10 ani pentru afaceri și sprijin din partea administrației nerecunoscute. Serghei Obolonik a spus că, potrivit unor evaluări, volumul economiei transnistrene ar trebui să se dubleze, pentru ca bugetul să devină unul echilibrat. „Este vorba de circa 2 miliarde de dolari. Înțelegem că este o cifră ambițioasă și nu vom reuși să o atingem în următorii 2-3 ani, dar (...) vom tinde spre aceasta”, a declarat responsabilul de economie de la Tiraspol.
Biroul de politici pentru reintegrare de la Chișinău a lansat o campanie de colectare de cărți în grafie latină pentru cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului. Toți doritorii sunt invitați să contribuie cu donații de cărți, manuale sau materiale didactice. Campania va dura până la sfârșitul lunii martie, ne-a declarat Ivan Țurcan, consultant principal de la Biroul de politici de reintegrare: „Copiii ar trebui să-și desfășoare procesul de studiu la fel cum își desfășoară procesul de studiu și pe malul drept. Respectiv, în condițiile în care bibliotecile acestor școli au insuficiente manuale sau librăriile din regiune nu dispun într-o măsură suficientă pentru a face față necesităților acestor copii, noi suntem deschiși să-i ajutăm pe ei, și de asta am lansat această campanie.”
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că noua lege ucraineană privind reintegrarea celor două regiuni separatiste din estul ţării - Doneţk şi Lugansk - încurajează utilizarea forţei pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, „ceea ce este absolut inacceptabil”. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat marţi seara legea cu privire la politica de stat pentru asigurarea suveranităţii de stat a Ucrainei asupra teritoriilor „ocupate temporar'' în regiunile Doneţk şi Lugansk sau „Legea reintegrării Donbasului”. Noua lege permite armatei ucrainene să „utilizeze forţa” pentru a „descuraja agresiunea armată a Federației ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk”, potrivit textului final de pe site-ul Parlamentului ucrainean. Moscova respinge acuzațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc pentru că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.
***
Europa Liberă: Cum poate fi diminuată migrația tinerilor transnistreni? Șansa de a pune pe picioare o mică afacere ar putea fi o bună alternativă pentru unii dintre cei care și-ar dori să rămână, dar se văd nevoiți să plece. Pentru aceasta trebuie doar să fie create condiții prielnice. Cum anume? Aceasta a fost tema unei „mese rotunde”, săptămâna trecută, de la Universitatea din Tiraspol, organizată de Institutul pentru cercetări social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol.
Directorul Institutului, Igor Șornikov, a citat rezultatele unor studii sociologice potrivit cărora mai mult de jumătate din studenți și-ar dori sau și-ar face planuri să plece din regiunea transnistreană. Posibilitatea de a începe un business propriu i-ar putea determina pe mulți din ei să rămână acasă, mai ales că există mai multe istorii de succes ale tinerilor întreprinzători care au beneficiat de sprijin financiar și logistic în cadrul programelor finanțate de PNUD Moldova și Delegația Uniunii Europene la Chișinău. Peste 40 de tineri întreprinzători din Transnistria au beneficiat de asemenea granturi. Ce se poate întreprinde pentru stimularea interesului tinerilor pentru afaceri? Participanții la „masa rotundă” au menționat, între altele, nevoia lansării unor așa numite incubatoare de business, care sprijină proiectele tinerilor întreprinzători pe toată durata lor, nevoia dezvoltării studiilor în domeniul antreprenorialului, atragerea mijloacelor financiare din partea donatorilor externi pentru proiectele micului business și, nu în ultimul rând, nevoia de sprijin din partea autorităților. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu una din participantele la „masa rotundă”, Maria Redekop, care și-a împărtășit experiența lansării sale în afaceri.
Maria Redekop: „Sunt câteva direcții de obținere a capitalului inițial. Acum am mai multe feluri de business. Prima mea afacere, lansată în 2008, a fost în domeniul serviciilor imobiliare și a cerut investiții. Dar n-a trebuit să le caut, pentru că am avut-o ca partener pe sora mea, care a pus banii, iar eu am investit cunoștințele mele. Împreună am reușit să organizăm o agenție imobiliară care funcționează deja de 10 ani în Transnistria. O altă afacere pe care o avem este tot în domeniul serviciilor, dar aceasta n-a necesitat deloc investiții de capital. Este vorba de cunoștințe și expertiză, și nu trebuie să pleci nicăieri pentru asta. Am creat o agenție virtuală pentru instruirea antreprenorilor, mai exact cum să se promoveze cu ajutorul internetului. Aici n-am avut nevoie nici măcar de patentă, pentru că eu sunt deja o persoană juridică. Cu toții suportăm presiunea diverselor crize. Asta se întâmplă peste tot, nu numai în Moldova, Ucraina, Transnistria. Experiența îmi spune că în timp ce o criză sfârșește, alta începe. De exemplu, criza imobiliară a trecut în cea financiară, apoi din cauza stagnării constructorii au început să nu-și mai onoreze obligațiile – și din nou criză. Deci, mereu apar niște obstacole. Niciodată nu e simplu. Asta m-a motivat să-mi găsesc acele domenii de activitate în care rezultatele în mare parte să depindă de mine. Piața este întreaga lume, internetul ne oferă aceste posibilități. O altă afacere pe care o dezvolt este businessul agricol. Avem o seră industrială pentru creșterea roșiilor cherry și verdețurilor. Capitalul inițial a fost un grant din partea Uniunii Europene, în mărime de aproape 10 mii de euro. De asemenea granturi beneficiază Republica Moldova, inclusiv Transnistria.”
Europa Liberă: Ce sfaturi le-ați da unor tineri?
Maria Redekop: „I-aș sfătui să înceapă cu pași simpli. La început, trebuie să se decidă și să-și propună scopuri concrete. Fie vor să-și facă o carieră în instituțiile de stat, să devină profesori sau să facă business. Doar nu toată lumea trebuie să facă afaceri, nu toți sunt capabili și nici nu toți își doresc. Pentru unii, libertatea înseamnă să-ți împărtășești cunoștințele, să fii învățător, și aceasta este o meserie care trebuie să se bucure de tot respectul. Dacă cineva și-a propus să devină întreprinzător, el trebuie să înceapă să caute posibilități. Încă din perioada studenției, să se informeze, că fie la curent cu ultimele noutăți din domeniu, să nu caute modalități de îmbogățire rapidă de felul promisiunilor de a câștiga un milion, dar să-și propună scopuri realiste: care ar fi bugetul minim pentru începutul unui mic proiect. Se poate de început cu oferte pe internet. De exemplu, acum sunt multe cereri online pentru design, autori de texte, montaj video. Eu cunosc foarte multe domenii în care, deja acum, studenții ar putea începe să câștige bani, fără să plece nicăieri. Pentru că nu poți să fii sigur că în Moldova, Ucraina sau Rusia pe acești tineri îi așteaptă cineva cu brațele deschise. Poți începe o afacere în mediul în care te simți confortabil, în plus, aici sunt alături părinții care te pot sprijini în momente dificile. Iar dacă nu-ți place sau nu-ți convine rezultatul, atunci poți căuta și altceva, să încerci mai multe opțiuni. Nu trebuie să gândești: voi pleca și voi începe acolo afacerea mea. Nu, acolo tot timpul e mai greu să începi decât aici. Știu asta.”
Europa Liberă: Opinia tinerei întreprinzătoare de la Tiraspol, Maria Redekop. Europa Liberă a încercat să afle și opinia unor studenți din stânga Nistrului, dacă ar fi de acord să pornească o afacere după absolvire sau ar prefera mai curând să plece din Transnistria:
- Pe unii îi vor ajuta părinții. Banii sunt problema principală și ei decid în mare măsură. Cred că din acest motiv mulți nu-și pot deschide o afacere aici. Mai există și concurența cu companiile mari. Mai simplu este să pleci peste hotare și să câștigi aceeași bani, decât să deschizi aici o afacere.
- Vreau să încep un business, ceva cu produse alimentare. N-aș lua credite, poate doar unul foarte mic, pentru că dobânzile sunt foarte mari, dar trebuie să ai cea mai mare parte a sumei la început. Oricum, trebuie să existe o concurență sănătoasă, altfel nu are rost - să mai deschizi o farmacie?
- Mai întâi, aș lucra în afara Transnistriei, apoi aș deschide ceva aici, pentru că aici e pace și liniște, e orașul meu natal, aici aș prefera să trăiesc. Nu m-am gândit ce business anume aș vrea să am, probabil ceva în sfera serviciilor sau comerț alimentar, mai aproape de cămine și universitate.
- Dacă ar exista suficiente condiții și niște avantaje pentru tineri, plus mijloacele financiare necesare, posibil mi-aș deschide un business aici. Dacă nu, aș putea pleca, să câștig niște bani, și să mă întorc. Oricum m-aș întoarce, aici e casa mea. Ar fi bine ca băncile să vină în întâmpinarea tinerilor, să le ofere credite preferențiale, o opțiune de creștere. Mi-aș alege sfera serviciilor, ceva inedit. Peste hotare mereu se află ceva nou, care aici nu găsești. Cu alte cuvinte, trebuie să ai un business plan.
- Noi avem foarte puțin domenii în care te poți dezvolta. De aceea, eu mai curând aș pleca, posibil în Rusia, mi-aș deschide o afacere legată de creație, muzică.
- Sincer să fiu, aș prefera să câștig bani în afara Transnistriei. Aici, în țara noastră nerecunoscută, competitivitatea este foarte scăzută. Mai bine plec peste hotare, într-o țară recunoscută, acolo sunt mai multe posibilități, economia e mai dezvoltată și totul este mai comod – în țări europene ca Germania, Olanda, Danemarca, ele sunt, de fapt, cele mai dezvoltate în lume acum, în unele domenii. Ar fi o alternativă, pentru că America nu este o soluție, iar Rusia nu este cea mai bună opțiune.
- Ca să câștigi bani, mai bine pleci. Iar dacă vrei să ai o afacere, mai bine o începi aici. Pentru că la noi sunt puține localuri, puține lucruri accesibile, deci, se pot aduce multe lucruri noi. Dacă ai bani și nu te va strangula guvernul și restul, atunci ar merita să faci aici o afacere bună. Însă dacă te interesează doar banii - aici nu e locul potrivit. Dacă n-aș avea destui bani să încep o afacere, aș pleca într-o altă țară să câștig suma necesară, și apoi aș reveni. La noi multe lucruri lipsesc și concurența ar fi mică. Comparați orice oraș mare, chiar și Chișinăul, cu orașul nostru – la noi nu ai unde să te plimbi serile, nu ai unde ieși, sunt doar câteva baruri și localuri de divertisment. În alte orașe sunt pub-uri, unde poți sta cu prietenii, să privești fotbal și să bei o bere, sunt centre comerciale și de distracții cu multe etaje, unde fiecare îți va găsi o ocupație pe gustul său – de la saloane de frumusețe, până la săli de dansuri și concerte. La noi însă, în afară de două cluburi și câteva restaurante, nu ai unde să-ți petreci timpul.
Europa Liberă: opinii ale unor studenți de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: RISE Moldova, reprezentanţa moldovenească a organizației internaționale pentru jurnalism de investigație, Global Investigative Journalism Network, a publicat un articol care relevă faptul că în timp ce Kievul oficial a restricționat comerțul cu regiunea Donbas, controlată parțial de separatiștii pro-ruși, şi cu peninsula Crimeea anexată de Rusia, companiile din Ucraina continuă, cităm: „să își sporească câștigurile pe seama exporturilor în Transnistria, regiunea separatistă din estul Moldovei”. Printre principalii exportatori de mărfuri în regiunea transnistreană figurează reprezentanțele ucrainene ale unor brand-uri internaționale precum Coca-Cola, Nestle, dar și Roshen, companie ce îi aparține chiar președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko. Mai mult, potrivit investigației realizate de RISE Moldova, principalul partener de afaceri a firmei Roshen în stânga Nistrului este compania Sheriff, deținută de oligarhul local, Victor Gușan.
Colega mea de la serviciul ucrainean al Europei Libere, Ludmila Vannek, a stat de vorbă cu Vyaceslav Moskalevsky, președintele corporației Roshen.
Europa Liberă: Este adevărat că Rochen are relații comerciale cu Sheriff?
Vyaceslav Moskalevsky: Da, bineînțeles. Și nu numai noi. Facem comerț cu ei în calitate de rezidenți ai Moldovei.
Europa Liberă: Dar Transnistria este o regiune separatistă.
Vyaceslav Moskalevsky: Este sau nu această regiune una separatistă – eu nu știu. E o problemă de mai bine de 10-20 de ani. De facto, transportăm mărfuri în Moldova, iar, prin urmare, și la Tiraspol. Faptul că cei din Moldova se întreabă în ce măsură Transnistria este sau nu parte a sa, păi, asta e o problemă la care eu nu știu răspunsul. Și nu sunt eu singurul. Cei care s-au trezit abia acum sunt moldovenii, această practică există însă deja de zeci de ani.
Europa Liberă: În ce măsură afacerea dată este una transparentă?
Vyacheslav Moskalevsky: Păi, bineînțeles, că e transparentă! Există doar actul de vămuire. Avem toate declarațiile vamale necesare. Pleacă transportul – primesc banii. Ei bine, cum să vă explic ... doar nu facem comerț pe bani numerar! Compania SHERIFF are conturi la bancă. Firma plătește bani și cumpără marfă. Cum altfel?
Europa Liberă: Dar, potrivit informațiilor făcute publice de jurnaliștii moldoveni, marfa pe care o livrați ajunge în Transnistria, ocolind controlul autorităților vamale de la Chișinău.
Vyaceslav Moskalevsky: Păi, adevărul este că la hotarul moldo-ucrainean nu există grăniceri moldoveni pe segmentul transnistrean. De ce nu stau ei acolo este însă deja o întrebare aparte la care eu nu am răspuns. Ce vă pot spune eu e că merg destul de des la Chișinău, iar când vii la Chișinău din Ucraina, mergi pe autostrada Poltava-Chișinău, care trece prin Transnistria. Adică, pentru a ajunge în Moldova, trebuie să treci prin regiunea transnistreană.
Întrebarea dată este destul de complicată, iar cei cărora aceasta ar trebui adresată sunt cei de la Ministerele de Externe din Republica Moldova și Ucraina. Cred că înțelegeți că nu sunt eu sigurul care face comerț acolo? Mai e și Coca-Cola, și alții. Și lucrurile se întâmplă așa deja de ani de zile. Dacă Moldova s-a arătat atât de interesată de acest subiect, ar trebui să-și pună ea însăși întrebarea cum își propune ea să lucreze cu Transnistria mai departe.
Europa Liberă: Vorbim despre tranzacții de aproape trei milioane de dolari, din perioada 2014 – 2017...
Vyaceslav Moskalevsky: Exact așa am lucrat și până atunci. Nu s-a schimbat absolut nimic între timp, înțelegi? Da, pe de o parte, există tot felul de discuții generale la această temă, dar, pe de alta, există realitatea concretă. Există un regim vamal. Ca să trimit un camion cu marfă, în declarația vamală trebuie să indic destinatarul - adresa companiei Sheriff din Tiraspol. Banca verifică modul în care vin banii din Tiraspol, dolari americani, și asta-i tot. Așa au stat lucrurile întotdeauna și, crede-mă, nu doar din 2014 încoace. Așa se întâmplă deja de foarte multă vreme și toată lumea știe asta. Absolut toți.
***
Europa Liberă: Nici politologul Ernest Vardanean, expert în problema transnistreană, nu crede că lucrurile s-ar fi schimbat esențial la acest capitol în ultimii ani.
Ernest Vardanean: Ancheta realizată de RISE Moldova este, fără îndoială, o mare realizare a jurnaliștilor, care își desfășoară investigațiile la această temă deja de ani de zile, aceasta nefiind prima la număr. Totuși respectiva investigație nu vine să reprezinte decât o infimă parte în tumultul a ceea ce se întâmplă cu adevărat de mai mulți ani pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene – practic, de tot atâta timp de când există și conflictul transnistrean și nerecunoscuta republică de pe Nistru.
Pur și simplu, în anii '90 - la începutul anilor două mii, tehnologiile informaționale nu erau atât de bine dezvoltate încât să permită urmărirea tranzacțiilor financiare, a transportului transfrontalier și așa mai departe. Prin urmare, trebuie să îi asigur pe colegii mei ucraineni că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic nou în acest domeniu.
În toți acești ani, de când există Transnistria, tone de contrabandă trec frontiera ucraineană în Transnistria și înapoi. Și nu este vorba neapărat de o contrabandă de natură criminală, cum ar fi armele, să zicem. Vorbim despre contrabanda cu alimente: faimoasele pulpe de pui; alcool; produse petroliere; tutun și, în general, tot soiul de mărfuri alimentare.
Transnistria este o zonă tenebroasă, necontrolată, unde nu funcționează normele internaționale de drept, iar de acest fapt beneficiază din plin toate părțile implicate în conflict. Să nu fim naivi și să recunoaștem că în toți acești ani de această stare de fapt s-a folosit și Ucraina, și Moldova, și Rusia, și, firește, chiar conducerea regiunii transnistrene.
De această dată, avem de-a face, de facto, cu un caz de furnizare ilegală a unor produse alimentare în regiunea transnistreană, săvârșită de o companie ucraineană, ocolind organele vamale ale Republicii Moldova. Din nou, nimic nou, din moment ce Transnistria este plină de produse alimentare ucrainene care sunt livrate direct în Transnistria, pe la spatele Chișinăului. Acest fapt este lesne de înțeles, e suficient doar să arunci o privire pe rafturile magazinelor transnistrene. Vei constatata aici lipsa totală a vreunui marcaj al firmei importatoare de la Chișinău, de exemplu. În cazul mărfurilor din Ucraina importate oficial pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova – vei regăsi întotdeauna pe etichete traducerea în limba de stat și alți indicatori ai faptului că produsul dat a trecut într-adevăr prin vama moldovenească.
Companiile ucrainene - iar Roshen nu este o excepție – importă mărfuri direct în Transnistria deja de ani de zile. Ei bine, cu excepția câtorva perioade, cum ar fi cea de introducere a noului regim vamal în 2006 sau perioada imediat după declanșarea războiului din Donbas, când Ucraina și-a schimbat brusc poziția față de Transnistria. Vorbim doar despre câteva epizoade de perturbare a operațiunilor de contrabandă. În celelalte cazuri însă businessul e business, iar banii - bani. Comerțul continuă, în ciuda oricăror conflicte nerezolvate, ca să nu mai pomenim faptul că cei de la Sheriff au știut întotdeauna să găsească limbă comună cu oligarhii de la Chișinău, la fel ca și cu cei de la Kiev.
Europa Liberă: O precizare: compania transnistreană Sheriff este sau nu este înregistrată oficial la Chișinău?
Ernest Vardanean: Există o mulțime de informații contradictorii în acest sens. Trebuie să înțelegem însă un lucru: există SRL Sheriff, societatea-mamă, care, probabil, nu este înregistrată. Nu aș putea spune cu exactitate, cu toate că auzisem, la un moment dat, că ar avea până și niște depozite la Chișinău.
Mai există însă și așa-numitul holding Sheriff, care include o mulțime de întreprinderi comerciale, benzinării, telecomunicații, etc. Din acest holding face parte și celebrul combinat Tirotex, fabrica de vin și coniac KVINT și alte întreprinderi, care au fost înregistrate în Moldova la începutul anilor 2000.
Europa Liberă: Altfel spus, este posibil – deși nu sunt dovezi publice - este posibil totuși ca Roshen să aibă intermediari transnistreni, înregistrați la Chișinău, care să livreze marfă în stânga Nistrului?
Ernest Vardanean: Nu putem exclude un asemenea scenariu. Cei de la Roshen, ca orice businessmeni, tind să își optimizeze costurile, inclusiv logistica, și chiar dacă există o firmă intermediară, cel mai probabil, tranzacțiile se fac direct Ucraina - Transnistria.
***
Europa Liberă: Serviciul ucrainean al Europei Libere s-a adresat oficiului de la Odessa al Misiunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) pentru a afla dacă au fost documentate cazuri de încălcare a operațiunilor de export, în special, în cazul companiilor Roshen şi Sheriff. Drept răspuns, cei de la EUBAM i-au sfătuit pe colegii noştri ucraineni să se adreseze Serviciului vamal al Republicii Moldova. Reamintim că EUBAM, Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina funcționează din 2005, cu scopul de a monitoriza respectarea normelor vamale și controalele la frontiera dintre Ucraina și Moldova.
În investigația realizată de RISE Moldova se mai spune că, la sfârșitul anului 2017, jurnaliștii au solicitat autorităților vamale și organelor de drept din Moldova și Ucraina informații privind implicarea SRL Sheriff în vreun dosar penal sau cazuri de penalizare pentru contrabandă sau executare necorespunzătoare a operațiunilor de export-import. Toate aceste întrebări au rămas însă fără vreun răspuns concret. Doar reprezentanții Centrului Național Anticorupție din Moldova au declarat că, în 2005, numele SRL Sheriff a figurat într-un dosar deschis pe marginea unui caz de contrabandă în proporții deosebit de mari.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută, la Chișinău și Tiraspol s-a aflat Alfredo Conte, consilierul Reprezentantului special al președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini. Despre discuțiile și declarațiile pe care le-a făcut, mai multe, de la Lina Grâu:
Președinția italiană a OSCE insistă ca până la sfârșitul lunii februarie să se ajungă la un acord cu privire la un mecanism care ar permite mijloacelor de transport din Transnistria să participe la traficul rutier internațional. Declarația aparține lui Alfredo Conte, consilier al Reprezentantului special al președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană. Conte și-a încheiat joi vizita de trei zile în Moldova.
În subiectul numerelor de înmatriculare, există deja un model neutru coordonat de plăcuțe pentru mașinile transnistrene, dar Tiraspolul se opune ideii ca mașinile să fie înregistrate într-o bază de date centrală la Chişinău și vrea să dețină dreptul exclusiv de a înregistra mijloacele de transport din regiune.
În cadrul vizitei sale, Conte a avut întrevederi la Chişinău și Tiraspol, dar și cu autoritățile din Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia. Discuțiile au avut loc în pregătirea vizitei reprezentantului special pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini.
Conte a salutat faptul că Chişinăul și Tiraspolul au început realizarea protocoalelor semnate în luna noiembrie, legate de deschiderea podului de la Gura Bâcului, apostilarea diplomelor transnistrene, activitatea școlilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului și repunerea în drepturi a fermierilor din raionul Dubăsari. Săptămâna trecută Chișinăul și Tiraspolul au semnat o înțelegere de cooperare în controlul veterinar și fitosanitar, importantă în contextul comerțului regiunii transnistrene cu Uniunea Europeană, iar săptămâna aceasta urmau să discute subiectul plăcuțelor de înmatriculare.
„Noi vedem progresele în implementarea acestor acorduri și suntem pe punctul de a încheia noi acorduri. Bazându-mă pe întâlnirile de la Chișinău și Tiraspol, sunt convins că aceasta poate fi noua normă a procesului de reglementare, care va genera beneficii pentru oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.”, a spus Conte, citat de comunicatul OSCE.
Potrivit agenției de presă Novostipmr, în cadrul întâlnirilor de la Tiraspol, Conte ar fi spus că subliniază „în mod special aportul părții transnistrene și eforturile ei care la modul obiectiv au contribuit la obținerea unor acorduri”. „Noi așteptăm progrese importante în viitorul apropiat. Președinția italiană a numit în funcția de reprezentant special pentru Transnistria o persoană importantă. Este un semnal că noi ne așteptăm la succese și progrese și mai mari în acest domeniu important pentru noi”, îl citează pe Alfredo Conte agenția Novostipmr.
Pe lângă accesul la circulația internațională pentru mașinile transnistrene, Tiraspolul mai insistă și asupra închiderii dosarelor penale intentate de Chişinău pe numele mai multor lideri și persoane importante din regiunea separatistă, dosare pe care le consideră motivate politic.
Mai multe organizaţii neguvernamentale din dreapta Nistrului au lansat un apel în care au cerut din nou autorităţilor constituționale să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea Republicii Moldova şi să nu accepte cedări unilaterale, cum ar fi şi cea privind recunoașterea diplomelor emise de instituţiile de învățământ din regiunea transnistreană. Semnatarii au condamnat între altele lipsa de transparență la pregătirea protocolului cu privire la înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană.
Comunicatul OSCE subliniază că procesul de reglementare transnistreană ocupă un loc important pe ordinea de zi a Președinției italiene a OSCE pentru anul 2018, sub genericul “Dialog, Implicare, Responsabilitate”.
În primul interviu acordat după intrarea în funcție, Franco Frattini, fost ministru italian de Externe și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat că mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că acesta este un bun prieten de-al său.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă urez La Mulți Ani și Sărbători Fericite! Aici e Radio Europa Liberă.