La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Registrul medicamentelor importate în regiunea transnistreană – pe masa negocierilor între Chișinău și Tiraspol. Comunitatea de afaceri din stânga Nistrului și-a făcut publică propria viziune de depășire a crizei economice și dezvoltare a regiunii. Și... la ce se uită ucrainenii, după ce au interzis posturile de televiziune din Rusia? În dialog cu expertul media de la Kiev, Roman Șutov.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să suspende orice plăți pentru Republica Moldova, inclusiv sprijinul destinat funcționării bugetului. Rezoluția, adoptată aproape în unanimitate joi, condamnă invalidarea alegerilor din 3 iunie pentru primăria de la Chișinău, câștigate de liderul opoziției Andrei Năstase. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini, a declarat că decizia de invalidare a fost netransparentă și că autoritățile moldovene trebuie să găsească o soluție la această situație inacceptabilă. Decizia de invalidare a fost criticată anterior și diplomația americană, care a calificat-o drept „o amenințare la adresa democrației din Moldova”.
Autoritățile de la Chișinău se justifică, spunând că nu pot interveni în actul justiției. Premierul Pavel Filip a afirmat că dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în justiția moldovenească, responsabilitatea e atât a guvernului, cât și a partenerilor europeni care au ajutat la realizarea reformelor în justiție, se spune într-un comunicat al guvernului, care face mai multe precizări despre întâlnirea de vineri dintre Filip și ambasadorii țărilor Uniunii Europene în Moldova. Premierul Moldovei a spus că rezoluția Parlamentului European ar fi una „incorectă”. Totodată, el a declarat că înghețarea sprijinului financiar european nu va afecta proiectele în derulare, pentru că acestea pot fi finanțate prin „creșterile economice” din acest an și din creditele aprobate recent de FMI și Banca Mondială.
Duminică, 1 iulie, la Chișinău au avut loc ample proteste organizate de opoziție împotriva invalidării rezultatelor scrutinului pentru primăria capitalei moldovene.
Mii de oamenii protestează la Chișinău împotriva invalidării alegerilor pentru primărie
La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.
Guvernul Filip a adoptat miercuri proiectul de lege privind înmatricularea unor autovehicule din regiunea transnistreană, pentru a permite „participarea în traficul internaţional”. Acordul fusese semnat pe 24 aprilie 2018, la reuniunea reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, informează Moldpres. Înregistrarea va fi făcută de reprezentanți ai Agenției pentru Servicii Publice, la Râbniţa și Tiraspol. Plăcuțele și certificate de înmatriculare de model neutru vor fi acordate fără achitarea drepturilor de import și a plăților obligatorii stabilite conform Legii Fondului de susținere a populației, dar cu prezentarea obligatorie a actelor vamale, mai precizează Moldpres.
Exporturile moldovenești spre UE s-au majorat cu peste 37% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, relatează portalului economic Mold-street.com. Principala țară de destinație a exporturilor din Republica Moldova este România, cu un volum de 283,7 milioane de dolari, fiind urmată de Italia cu 124 milioane de dolari. Federația Rusă se află pe locul patru în topul țărilor de export cu un volum de 90,4 milioane de dolari. Datele statistice arată că Republica Moldova a exportat, în perioada ianuarie-mai, în special articole textile, semințe, cereale, legume și fructe.
Mii de oameni au demonstrat în mai multe orașe din Rusia împotriva intenției guvernului de a mări vârsta de pensionare. Unii protestatari au scandat lozinci împotriva președintelui Vladimir Putin, cerând demisia lui și a guvernului. Demonstrațiile au fost organizate de sindicate, partide politice și de activistul anti-corupție Aleksei Navalnîi. Proiectul de lege prevede mărirea treptată a vârstei de pensionare, de la 60 până la 65 de ani la bărbați, iar la femei, de la 55 la 63 de ani. Legea i-ar putea afecta și pe mai mulți pensionari din Republica Moldova. În regiunea transnistreană, numărul celor care beneficiază de pensia rusă este în creștere în ultimii ani, o tendință încurajată de Moscova și privită ca măsură de sprijin a bugetului deficitar al regiunii.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: La oficiul de la Tiraspol al Misiunii OSCE în Moldova a avut loc o nouă rundă de discuții între negociatorii șefi de pe cele două maluri ale Nistrului, cu participarea reprezentanților mediatorilor și observatorilor din formatul 5+2. Un comunicat al biroului politici de reintegrare de la Chișinău notează, fără alte detalii, că la întâlnirea din 2 iulie s-a menționat „dinamica pozitivă și rezultativă pe platformele de dialog Chișinău-Tiraspol”. Potrivit sursei citate, în discuție s-a aflat, citez, „situația curentă în sfera telecomunicațiilor”, „dotarea tehnico-materială a punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or. Râbniţa și Tiraspol și organizarea cursurilor de perfecționare pentru personalul ce va activa în aceste puncte”, „coordonarea mersului procedurii privind revendicarea terenurilor agricole, situate după traseul Râbnița-Tiraspol și activitatea grupurilor de lucru pentru drepturile omului”. În comunicat se mai spune că discuțiile s-au axat totuși pe „mecanismele de import a medicamentelor în regiunea transnistreană și de achiziționare a preparatelor medicale pentru persoanele ce suferă de HIV/SIDA și de tuberculoză”.
Presa de la Tiraspol a acordat o atenție sporită acestei din urmă teme. Agenția Novosti Pridnestrovia scrie că Chișinăul ar insista ca medicamentele importate în regiunea transnistreană să corespundă registrului produselor farmaceutice din Republica Moldova – o măsură ce ar urma să fie aplicată de pe 18 iulie, la punctul de trecere de la Cuciurgan. Însă Tiraspolul are propriul nomenclator de medicamente, iar registrele de pe cele două maluri se deosebesc destul de mult între ele. Majoritatea preparatelor medicale aduse în Transnistria provin din Rusia, Ucraina și Belarus. Medicamentele importate în Moldova ar veni în principal din țările Uniunii Europene. „Noi nu creăm bariere, a spus vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Cristina Lesnic. Ne dorim ca medicamentele să fie certificate la noi”. Negociatorul de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a replicat că în stânga Nistrului ar exista tot ce este necesar pentru controlul medicamentelor.
Vineri, 6 iulie, la Tiraspol a avut loc și o ședință a grupurilor de lucru pentru ocrotirea sănătății, care au discutat, din nou, despre importul de medicamente. Un comunicat al Biroului de reintegrare se spune că, la propunerea părții moldovene, s-a convenit ca următoarea ședință să aibă loc într-un format extins, la Chișinău, citez, „pentru a verifica și a analiza detaliat listele de medicamente (nomenclatoarele), dar și pentru a evidenția riscurile și dificultățile ce pot apărea în procesul procurării medicamentelor”.
I-am întrebat pe mai mulți locuitori din stânga Nistrului ce preparate medicinale preferă și unde se adresează după ajutor medical?
- În Moldova nu ajung preparate de producție rusească. Nu mi-aș dori ca Transnistria să ajungă într-o asemenea situație, care se prefigurează, pentru că multă lume din Moldova vine în Transnistria tocmai ca să cumpere medicamente rusești.
- Depinde unde ne adresăm la medic. Dacă la Chișinău, atunci acolo procurăm medicamentele. Dar încercăm să mergem cât mai rar la doctor sau prin farmacii. Medicamentele, știți bine, sunt dăunătoare...
- Dacă medicul e bun, mergem și aici. Deocamdată, mergem aici la doctor. Să dea Domnul sănătate.
- La noi toate medicamentele sunt de import. Uneori, e necesar să mergi la Chișinău după medicamente, asta e costisitor. La noi nu există asemenea preparate ca la Chișinău. Ar fi bine să existe și la noi. Acolo totul e mai aproape de standardele europene.
- Depinde unde ne tratăm (la Chișinău sau la Tiraspol). Uneori ei au ceea ce la noi nu găsești, și invers. Depinde de situație.
- Prefer medicamentele rusești, sunt mai calitative. I-am cumpărat mamei o cremă cu 50 de ruble, cu două săptămâni în urmă. Acum costă deja 67 de ruble.
- În Transnistria procurăm medicamentele. Nu cred că vor introduce restricții, cred că totul va fi bine.
- Cumpăr aici leacurile, nu merg nicăieri. Dumnezeu mi-a dat sănătate, de aceea nici nu prea am nevoie de ele, iar ceea ce-mi trebuie găsesc și în farmaciile de la noi. Dar cunoscând specificul medicinei europene, n-aș vrea să ne orientăm spre ea.
- În legătură cu aceasta, au majorat prețurile. Spray-ul pentru nas costa 20 de ruble, acum deja e 30. Dar ce e rusesc e mai bun, și calitatea, și totul.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: „Platforma de afaceri a Transnistriei, 2018” – este titlul unui raport privind situația economică a regiunii, publicat recent de către organizația „Most”, o asociație a oamenilor de afaceri de pe malul stâng. Documentul conține o amplă analiză a situației economice curente, alături de un set de recomandări, care, în opinia autorilor, odată urmate ar aduce un progres economic regiunii. De facto, acesta este primul document apărut ca urmare a dialogului stabilit între autoritățile nerecunoscutei republici și mediul de afaceri din regiune.
Conform estimărilor businessmenilor din stânga Nistrului, și în anul curent Transnistria va urma să facă față unei serii de provocări complexe de ordin intern și extern. Una dintre cele mai acute rămâne a fi problema liberei circulații a banilor, bunurilor, capitalurilor, serviciilor și a forței de muncă.
În opinia reprezentanților asociației „Most”, asigurarea condițiilor de auto-reglementare a pieței, retragerea autorităților transnistrene din sectorul comercial, acceptarea organizațiilor independente de audit, precum și asigurarea independenței sistemului judiciar și a libertății de exprimare sunt factori ce pot contribui la o creștere economică anuală de cca 6-9% în Transnistria.
Pentru a afla mai multe despre documentul prezentat spre examinare autorităților din stânga Nistrului de mediul de afaceri din regiune, am stat de vorbă cu Denis Nedelko, șeful asociației „Most”:
Denis Nedelko: „Ce reprezintă acest document, această Platformă? Este un document care se dorește a fi o bază ideologică pentru creșterea economică a regiunii. Credem că dacă ar fi să ne ghidăm de principiile stabilite în această platformă, vom reuși să ne dezvoltăm. Dacă însă vor fi aplicate aceleași principii ca în trecut, nu vom face decât să călcăm pe aceeași greblă. Vom stagna, respectiv, va fi recesiune. Ne vom plânge din nou pe faptul că nu suntem recunoscuți, că suntem înconjurați de dușmani jur-împrejur și tot așa mai departe. Economia nu va crește, chiar dacă va exista și o explicație a acestei stagnări. Dacă totuși vom aplica metodele pe care le propunem, economia va crește. De ce suntem atât de convinși de acest lucru? Deoarece propunerile noastre nu sunt speculații și teoretizări, ci vin din anumite realități, sunt metode testate cu succes de alte state, care aplicându-le au obținut o creștere economică rapidă”.
Documentul propune introducerea unui moratoriu de 10 ani privind schimbarea condițiilor economice care sunt în defavoarea investitorului. De asemenea, există o inițiativă privind punerea în aplicare a sistemului multi-monetar, altfel spus - instituirea unei concurențe reale între rubla transnistreană și cea rusă, leul moldovenesc, hrivna ucraineană, euro și dolarul american. Antreprenorii sunt de părere că este totodată necesară și adoptarea unor acte legislative privind crearea unei piețe viabile a aurului și a altor metale prețioase.
De asemenea, este necesară dezvoltarea unui sistem fiscal inovator, care ar presupune existența a doar trei impozite: impozitul pentru comerțul cu amănuntul la o rată fixă de 15%; stabilirea accizelor la combustibili și energie, produse din tutun și băuturi alcoolice la rate comparabile cu cele din țările UE; introducerea unei rate fixe de 10% la impozitul pe venit. Drept sursă suplimentară pentru finanțarea cheltuielilor publice pot servi taxele vamale la importul de bunuri la o rată de 3% din valoarea mărfii.
Transnistria trebuie să recunoască certificatele de conformitate și alte acte ce dovedesc corespunderea produselor la cerințele stabilite de statele membre ale Uniunii Vamale, de Uniunea Europeană și Statele Unite, precum și de alte țări cu care au fost încheiate tratate internaționale importante, fără alte proceduri suplimentare. Asigurarea transparenței în activitatea executivului va fi facilitată de adoptarea unei norme legislative ce se referă la obligativitatea publicării anuale a rezultatelor auditelor independente privind felul în care au fost executate bugetul central și bugetele locale.
Setul de propuneri conținute în „Platforma de afaceri a Transnistriei, 2018” a fost transmis spre analiză reprezentanților autorităților legislative și executive și liderului transnistrean.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, la microfon Radu Benea și vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene la Radio Europa Liberă. Mai multe informații, inclusiv reportaje video despre realitățile din regiunea transnistreană puteți găsi oricând pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Adunarea generală a ONU a cerut în premieră Federației Ruse, printr-o rezoluție adoptată pe 22 iunie, retragerea completă și necondiționată a prezenței sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova. Subiectul conflictelor înghețate de pe teritoriul țărilor membre ale Parteneriatului Estic a fost discutat la o recentă reuniune a EURONEST – Adunarea Parlamentară a țărilor membre – Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Într-un interviu cu Iolanda Bădiliță, corespondenta Europei Libere la Strasbourg, co-președinta EURONEST, eurodeputata germană Rebecca Harms (Grupul Verzilor), a declarat că Uniunea Europeană și-ar putea intensifica eforturile pentru găsirea unor soluții în conflictele înghețate din țările membre ale Parteneriatului Estic:
Europa Liberă: Doamnă Harms, înțeleg că UE presează pentru soluții în conflictele înghețate din țările Parteneriatului Estic.
Rebecca Harms: „În cadrul reuniunii EURONEST de acum două săptămâni, de la Bruxelles, am ajuns la concluzia că cea mai mare problemă în țările Parteneriatului Estic o reprezintă teritoriile ocupate, ceea ce unii numesc „conflicte înghețate protejate”. Dintre toate statele, Ucraina suferă cel mai mult din această cauză. Uniunea Europeană se va angaja mai mult în găsirea unei soluții pașnice și eliberarea acestor teritorii de ocupația străină.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă că UE vrea să aibă un rol mai important în formatul de negociere „5 plus 2”?
Rebecca Harms: „UE este interesată în găsirea unor soluții pașnice în statele partenere din Vecinătatea Estică. Stabilitatea este iarăși foarte importantă pentru noi. Aceste regiuni sunt instrumente care pot fi cu ușurință folosite pentru destabilizare și atingerea suveranității celor 6 state din Parteneriatul Estic. Dorim ca UE să se implice mai mult. Uneori pare că lăsăm lucrurile să curgă de la sine și că avem o oarecare toleranță pentru ceea ce se întâmplă și că nu știm cum să schimbăm situația. Dar un lucru este clar: ce se întâmplă acum în aceste teritorii este greșit.”
Europa Liberă: În cadrul APCE, la Consiliul Europei, se pare că, cel puțin pentru Transnistria, o soluție a fost identificată: modelul Tirolului de Sud din Italia. Cel puțin asta ne-a declarat fostul președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate, politicianul austriac Stefan Schennach.
Rebecca Harms: „Austria nu joacă niciun rol în Tirolul de Sud italian. Această regiune este autonomă în Italia. Nu există forțe străine de intervenție care să garanteze pacea în această regiune. Ca atare, este o mare diferență între Transnistria, unde se află trupe rusești, iar Rusia are un cuvânt de spus în tot ce se întâmplă acolo, şi Tirolul de Sud din Italia. Ca atare, atât pentru Transnistria, cât și pentru celelalte state cel mai important este să nu mai aibă trupe străine pe teritoriul lor. Pentru UE urgența rămâne să nu tolereze încălcarea tratatelor internaționale și a suveranității statelor.”
***
Europa Liberă: Expertul ucrainean în domeniul mass media, Roman Șutov, consilier strategic în cadrul Centrului baltic pentru excelență în mass media, vorbește despre provocările care stau în fața presei din regiune și despre felul în care poate fi combătută propaganda rusească, aducând în context și exemplul lecțiilor pe care le-a învățat Ucraina. Un interviu realizat la Kiev de Lina Grâu.
Europa Liberă: Roman Șutov, discutăm la Kiev, la o conferință organizată de OSCE pe subiectul situației mass media și a propagandei. Situația presei în regiunea noastră – Ucraina, Republica Moldova – și provocările care stau în fața acesteia este foarte diferită de cea a presei din țările Europei vechi. Care în opinia Dvs. sunt particularitățile activității mass media în regiunea noastră?
Roman Șutov: „În primul rând, diferența constă în faptul că mass media noastră este într-o situație economică dură, spre deosebire de presa din Germania, Franța sau Marea Britanie, țări mai dezvoltate din punct de vedere economic. Presa de la noi există în condițiile unei democrații foarte fragile – mereu suntem în situația în care libertatea de expresie este amenințată. În al doilea rând, la noi este foarte jos nivelul de trai al populației și oamenii de la noi nu pot plăti pentru conținut. Noi practic nu avem business mic și mijlociu care să plaseze publicitate.
Întrebarea este – cum poate mass media independentă să supraviețuiască dacă nu-și poate vinde serviciile businessului sau consumatorului? Răspunsul este la suprafață – respectiva publicație fie va trece la finanțarea donatorilor, ceea ce înseamnă tot un fel de dependență, fie va cădea la înțelegere cu oligarhii, primind bani de la ei și promovându-le interesele. Astfel este omorâtă presa liberă.
Acestea sunt momentele-cheie care fac diferența dintre piața media de la noi și cea din țările occidentale – nivelul jos al dezvoltării economice și democrația fragilă.”
Europa Liberă: Aceste aspecte au legătură cu faptul că țările noastre sunt mai expuse și mai permeabile în față fenomenului propagandei, decât țările din Europa veche?
Roman Șutov: „Parțial, acestea și sunt motivele care provoacă vulnerabilitatea surselor mass media față de influențele propagandistice. Pentru că în țările noastre, dacă nu avem cenzura guvernamentală, atunci avem cenzura proprietarului. Dacă proprietarul este un oligarh pro-rus, atunci acest oligarh comandă presei pe care o controlează un discurs pro-rus și astfel, prin intermediul mass media, sunt diseminate falsuri și narative pro-Kremlin. Succesul propagandei ruse în Europa de Est este într-o anumită măsură o consecință a oligarhizării mass-mediei.”
Europa Liberă: Cum se poate rezista în fața acestui fenomen, mai ales în țările noastre unde spațiul informațional este mult mai permeabil?
Roman Șutov: „Sunt măsuri pe termen scurt și altele pe termen lung pe care le putem adopta. Dacă e să vorbim despre măsuri pe termen scurt, ar fi vorba în primul rând despre dezvoltarea și fortificarea surselor mass media care nu depind de oligarhi sau care nu depind de comanda guvernamentală. Aceste surse mass media au nevoie de modele de business mai eficiente, au nevoie de abilități și posibilități de a supraviețui în aceste condiții economice și politice dure. Acestea trebuie să primească resurse și finanțe pentru dezvoltare instituțională și pentru dezvoltarea unor modele de business eficiente. Trebuie să le fie oferită susținere pentru crearea conținutului și pentru activitatea cotidiană, pentru ca acestea să poată exista și să se poată dezvolta.
Dacă e să vorbim despre măsuri pe termen lung, putem menționa însănătoșirea economiilor noastre, a pieței media și dezvoltarea businessului mic și mijlociu ca bază pentru finanțarea de mai departe a mass mediei de către business și consumatori.
În al doilea rând, este vorba despre educația mediatică a populației. Dacă vom crește o nouă generație de consumatori media care vor fi orientați către informația de calitate, care vor căuta și vor ști cum să găsească informația de calitate, atunci aceștia vor genera o cerere firească pentru o mass media cu adevărat calitativă, echilibrată și independentă și vor crește popularitatea presei de calitate. Și asta este de fapt soluția cea mai bună pe termen lung.”
Europa Liberă: Roman, sună bine – să creștem o nouă generație de consumatori de media. Dar în spatele acestui proces trebuie să stea anumite schimbări la nivelul statului, inclusiv în ceea ce privește instruirea și educația. Ucraina face ceva în acest sens?
Roman Șutov: „Trebuie să spun că Moldova aici este cu câțiva pași înaintea Ucrainei, pentru că în Republica Moldova deja sunt implementate câteva materii de educație mediatică în programul de studii școlare. În Ucraina suntem la etapa de experimentare, încercăm să introducem în școli blocuri de gândire critică și educație mediatică.
Da, este un proces lung, este un proces complicat, dar acum Guvernul nostru este destul de deschis pentru colaborarea cu societatea civilă la acest capitol. Aceste programe se elaborează acum și sperăm că va fi un proces rapid.”
Europa Liberă: După anul 2014 în Ucraina se spunea că, până a veni trupele ruse și „omuleții verzi”, în Ucraina a venit propaganda rusească. De atunci, Ucraina a adoptat măsuri dure pentru protejarea spațiului său informațional, lucru pentru care a fost criticată. Au trecut câțiva ani de atunci. Se văd acum efectele măsurilor adoptate de Ucraina pentru securizarea spațiului informațional? A meritat efortul, sau propaganda a trecut la alt nivel, cum spuneau atunci criticii închiderii surselor media rusești?
Roman Șutov: „În primul rând, este o greșeală să se considere că propaganda rusă a venit în Ucraina în 2014. Rusia a dominat spațiul informațional ucrainean cu mult timp înainte de anul 2014. Aveam un procent foarte mare de produs TV, de presă, de cărți care se vindeau în Ucraina și care erau rusești, despre Rusia și care în cea mai mare parte aveau cu o puternică componentă de propagandă a neo-imperialismului și naționalismului rusesc.
Deciziile adoptate de Ucraina, să o spunem direct, au fost niște măsuri de natură restrictivă, foarte brutale – interzicerea, deconectarea posturilor TV rusești, oprirea accesului la rețelele rusești de socializare, interzicerea filmelor etc. Da, aceste decizii la început noi le-am calificat ca fiind neînțelepte, pentru că în epoca internetului și a informației deschise orice interdicții sunt destul de simbolice – cine vrea să consume produsul rusesc oricum o va face.
Ce impact avem la nivelul opiniei publice, după câțiva ani? Avem date sociologice obținute de Institutul internațional de sociologie și organizația Detektor Media – în fiecare an ei măsoară procentul populației care într-un fel sau altul susține narativele pro-Kremlin în Ucraina. Și această cifră, acest procent scade câte puțin. Nu se poate spune cu exactitate dacă este vorba despre efectul interdicțiilor impuse la nivel de stat pe piața media, sau a faptului că tot mai mulți oameni văd acum ce se întâmplă în Crimeea, în teritoriile ocupate din Donbas și asta le schimbă atitudinea lor față de Kremlin și de agresiunea rusească.
Dar pot spune cu certitudine că cel puțin un rezultat pozitiv al acestor măsuri restrictive există. Este vorba despre dezvoltarea producției de televiziune și cinematografice ucrainene. Când Ucraina a interzis proiectarea marii majorități a filmelor rusești și retransmiterea posturilor rusești de televiziune, difuzorii noștri au rămas fără conținut. Și industria noastră a început să investească bani mari în dezvoltarea conținutului cinematografic local. În plus, statul a început să ofere o susținere mai importantă pentru producția cinematografică.
Și acum avem într-adevăr filme ucrainene în cinematografe, avem seriale ucrainene la televizor și oamenii se uită la asta și nu la propaganda rusească. Da, asta a fost un rezultat pozitiv cumva neașteptat al unor decizii strategice lipsite de perspicacitate.”
Europa Liberă: Roman, ați avut un moment de comunicare foarte interesantă cu autoritățile moldovene, atunci când vi s-a interzis intrarea în Republica Moldova din cauza faptului că ați venit la Chişinău să țineți un seminar privind propaganda rusească și modalitățile de contracarare a acesteia. Cum ați interpretat acest incident? Din punctul Dumneavoastră de vedere, este vorba despre o luptă sinceră cu propaganda la Chişinău?
Roman Șutov: „Îmi este greu să înțeleg de ce anume eu am primit atunci interdicție de intrare. S-ar putea să fi fost unul dintre acei pași pe care îi face acum Guvernul de la Chişinău pentru oprirea influențelor externe care ar vrea să tulbure apele în interiorul țării. S-ar putea să mă fi văzut ca adept al forțelor care își propun să instituie o guvernare cu adevărat democratică în Republica Moldova. Dar aici autoritățile au exagerat în mod clar rolul meu.
O altă versiune este că în acel moment au avut nevoie să interzică accesul unui ucrainean pentru echilibru, pentru că înainte de asta fusese interzis accesul unor așa-numiți jurnaliști ruși. Poate că pentru a avea mai puține critici din partea Moscovei și a avea argumente au decis să interzică și intrarea mea la un eveniment finanțat de Departamentul de stat al SUA. Partea bună este că nu am fost deportat și sper că în viitorul apropiat voi avea totuși posibilitatea să ajung în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Care ar fi măsurile cu adevărat eficiente pe care să le întreprindă autoritățile moldovene pentru a combate cu adevărat propaganda?
Roman Șutov: „Pentru început, autoritățile trebuie să aibă o voință politică sinceră să facă acest lucru. Pentru că da, în ultimul timp, Republica Moldova adoptă decizii importante în direcția limitării influenței propagandei ruse, dar aici e mai degrabă situația în care se fac un pas înainte și altul înapoi. Așa că pentru început trebuie să fie voință politică sinceră și să se facă pași consecvenți pentru limitarea influenței rusești.”
Europa Liberă: Deci, nu vi s-a creat impresia că aceste intenții sunt cu adevărat sincere?
Roman Șutov: „Deocamdată din păcate nu. Poate că eu nu sunt suficient de bine informat, dar din ceea ce știu mi se pare că aici poate fi un joc pe două fronturi. Eu cred că cel mai important și eficient ce ar putea face Republica Moldova, în afară de interdicția de a redifuza posturile rusești de televiziune, ar fi să crească volumele de producție națională – să finanțeze editarea de cărți, producția de filme, să susțină presa din Republica Moldova pentru a crea o masă critică de produs informațional pe care cetățenii să îl consume.
Fiți de acord că într-o epocă a informației, informația devine o resursă. Imaginați-vă că Republica Moldova nu ar produce suficientă pâine și ați cumpăra pâine doar în Ungaria, de exemplu. Ați considera probabil că este o amenințare la adresa securității naționale, pentru că astfel Ungaria ar avea pârghii de influență. Am dat un exemplu ipotetic, evident. Dar exact această situație o are acum Republica Moldova în raport cu Rusia în ceea ce privește produsul informațional. Când majoritatea covârșitoare a produsului informațional vine din Rusia, asta înseamnă deja un factor de risc pentru Republica Moldova. Și conștientizarea acestui fapt și adoptarea unei strategii clare despre cum să fie oprită această dominare rusească asupra câmpului informațional, cum să fie asigurată o dezvoltare a produsului informațional autohton – la asta ar trebui să se gândească acum fiecare țară din Europa.”
Europa Liberă: Aceste recomandări vizează în principal autoritățile. Ce ar trebui să facă donatorii externi, care au și ei un rol important în susținerea democrației și a presei libere?
Roman Șutov: „Acum există mari speranțe că donatorii externi vor ajuta guvernelor noastre să creeze un spațiu informațional independent. Situația în care statul finanțează presa din păcate duce la autoritarism – cum vedem că se întâmplă în Belarus, în Azerbaidjan sau până de curând în Armenia. Iată de ce nu este calea pe care am putea merge.
Pentru țările noastre acum soluția este colaborarea mai strânsă cu donatorii externi care ar acorda resurse pentru dezvoltarea mass mediei. Care sunt acum punctele nevralgice?
În primul rând, instituțiile media de la noi au nevoie de bani, elementar, pentru activitatea de zi cu zi. Ei nu au bani suficienți pentru salarii, nu au tehnică, nu au soft-uri licențiate, lucrează cu camere și computere învechite cu care nu poți produce conținut modern. Iată de ce susținerea instituțională generală, ceea ce se numește la donatori core support, este foarte necesară presei de la noi.
Dar și aici donatorii trebuie să fie foarte atenți, pentru ca o astfel de susținere să nu omoare abilitățile de business ale instituțiilor media. Acestea trebuie să fie în permanentă mișcare și să caute oportunități de a-și vinde produsul, dar în același timp să aibă resurse pentru dezvoltare.
A doua prioritate ar fi studiile de audiență. Presa de la noi nu știe care este publicul ei țintă, pentru că asta necesită bani. Mai ales dacă este vorba despre cercetări cantitative. Știm că primul lucru pe care îl întreabă cei care plasează publicitate este care e audiența instituției media respective. Iar noi nu știm asta. Iată de ce resursele pentru cercetarea audienței sunt foarte importante pentru mass media.
Și a treia prioritate ar fi alocarea de bani pentru dezvoltare. Acum, donatorii alocă fie acest core support, accesibil pentru un număr foarte mic de publicații, fie finanțează anumite proiecte – apariția unei emisiuni sau publicarea unui anumit ciclu de materiale. Dar mass media de la noi mai are nevoie să-și facă promovare, marketing, are nevoie de consultații juridice, trebuie să se dezvolte din punctul de vedere al managementului. Și ar fi foarte bine dacă donatorii ar putea propune un astfel de mecanism simplu și accesibil pentru toată mass media.
Încă una dintre recomandări pentru donatori este ca să aplice mai puțin pentru mass media standardele și cerințele pe care le impun organizațiilor neguvernamentale. Pentru că știm că în raport cu organizațiile care primesc finanțare de la donatori există anumite cerințe, legate de managementul intern, raportarea, comunicarea cu donatorul. Dar atunci când aceleași cerințe sunt transferate și mass mediei, asta respinge mulți potențiali aplicanți, pentru că în presă lucrează oameni pragmatici care nu înțeleg această birocrație. Plus că aceste proceduri consumă resursele pe care instituțiile media le-ar putea investi în îmbunătățirea calității.
Simplificarea procedurilor pentru mass media, astfel încât presa să nu fie tratată la fel ca alți beneficiari de granturi, ar fi foarte importantă pentru ca banii donatorilor să fie investiți mai eficient și pentru a nu îndepărta acele instituții media care sunt practice, au o abordare bazate pe principiile de business și care pot oferi un produs foarte bun și calitativ.”
Europa Liberă: Sunt recomandări care par să fie valabile nu doar pentru presa din Ucraina, ci și pentru cea din Republica Moldova.
Roman Șutov: „Da, în primul rând în contextul Republicii Moldova, dar sunt niște principii care pot fi valabile în toate țările Parteneriatului Estic.”
Europa Liberă: Opinia expertului media de la Kiev, Roman Șutov, consemnată de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.