Linkuri accesibilitate

Cum își propun autoritățile să motiveze diaspora să revină acasă?


Cetățeni moldoveni din afara țării, votând la recentele alegeri parlamentare

Biroul relații cu diaspora al Cancelariei de Stat a anunțat că lucrează la un program național pentru a stimula revenirea acasă a emigranților economici moldoveni și a facilita reintegrarea acestora în circuitul economic local. Un proiect al acestui program care ar trebuie adoptat prin hotărâre de guvern prevede că, până în 2025, R. Moldova ar trebui să dispună de un sistem coerent de încurajare a întoarcerii emigranților. Ce măsuri concrete se au în vedere?

Cum își propun autoritățile să motiveze diaspora să revină acasă?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:37 0:00
Link direct

Inițiativa este în faza de elaborare a unui concept care ar întruni acțiuni de natură să încurajeze revenirea, dar să și faciliteze reintegrarea migranților. Planul care ar trebuie să dea rezultate măsurabile între 2022-2026, anunță câteva obiective, printre care o cotă de minim 25% pentru cetățeni aflați în străinătate care să dorească să se întoarcă acasă, iar ulterior jumătate din cei reveniți să fie reintegrați cu succes.

Noua putere anunță în documentul supus dezbaterii publice că este gată să ofere servicii și produse de reintegrare economică, socială și de sănătate, inclusiv mintală. Totodată, viitorul plan țintește: persoane din diaspora doritoare să revină în ţară; migranți ajunşi la vârsta pensionării; cetăţeni care au muncit în străinătate care au deschis sau intenţionează să lanseze afaceri în Republica Moldovă, plus cetăţeni care nu sunt afectaţi de migraţie, dar sunt potenţiali migranţi.

Peste 70% din cetățenii reveniți acasă intenționează să plece din nou...

În argumentarea necesității acestui proiect se spune că peste 70% din cetățenii reveniți acasă intenționează să plece din nou peste hotare în următoarele șase luni, iar o treime își vor lua și familiile.

Unii sociologi atrag atenția că noțiunile generice migrant sau diaspora nu definesc grupuri omogene de persoane, în realitate sunt vizate categorii de oameni aflate în situații foarte diferite. S-ar putea ca celor care obțin pensii legal în Italia sau altă țară din Europa de vest să le fie pe plac ideea revenirii în satele și orașele lor, admite sociologul Vitalie Sprinceană, asta deoarece în R. Moldova prețurile și utilitățile sunt mai mici în comparație cu cele europene. La fel, adaugă activistul, sunt mulți oameni care lucrează ilegal, fără a beneficia de garanții sociale.

Vitalie Sprînceană
Vitalie Sprînceană

„Și pentru mulți asta e o problemă. E bine când te duci, ești sănătos tun și ești tânăr, dar când încep problemele de sănătate... Nu cred că ei au în minte toată diaspora. Este diaspora cu tare multă probleme și ar veni cu bucurie, dar precis PAS nu-i așteaptă pe ei. PAS, probabil, are în vedere oameni care au ceva bani pe care să-i investească, să-i cheltuie, nu oameni care au nevoie, de exemplu, de asistență și s-ar înrola în programe de protecție socială.

Din păcate, eu nu știu pe nimeni din afară care ar fi gata să se întoarcă acum, poate și sunt, din toți ai mei plecați încă niciunul nu dă niciun semn să se întoarcă. Eu am rude, inclusiv apropiate, și cunoscuți, și prieteni, și foști colegi, ei deja majoritatea și-au luat părinții”.

La ce școală ar putea merge copiii lor, ce activități culturale ar avea la dispoziție...

Vitalie Sprinceană afirmă că pentru cei plecați peste hotare o eventuală revenire, în special în localitățile rurale, ar fi legate nu neapărat de oportunitățile economice, adică locuri de muncă bine plătite, ci și de tot ce ține de infrastructura social-culturală: la ce școală ar putea merge copiii lor, ce activități culturale ar avea la dispoziție, la ce medici ar apela, ce infrastructură de bază vor avea. Ori în ultimul timp se atestă o degradare a vieții de zi cu zi din localitățile din afara Chișinăului, notează sociologul, sugerând că este nevoie de o viziune mai largă care ar lipsi în intenția afișată de PAS.

Vitalie Sprînceană
Vitalie Sprînceană

„Cred că este și momentul acesta oleacă cultural, o percepție căreia eu îi zic autocolonizatoare, în care noi am construit în Moldova diaspora [ca un mit] ca un fel de agent al schimbării, care e mai matur, mai inteligent, mai înțelept, mai bun și noi: Hai veniți că noi nu prea ne descurcăm aici și avem nevoie de voi ca să ne salvați. Ceea ce este tare dubios. Sunt tot concetățeni de-i noștri, unii au fugit nu de viață bună aici, s-au dus acolo și nu s-au integrat toți în structuri europene și în reprezentanțe la Microsoft, dar lucrează în sectorul construcțiilor sau îngrijitori, sau nu știu ce. Înțeleg că PAS vrea să facă ceva, mă tem că acesta este un PAS micuț, e nevoie de mult mai mult”.

Demograful Valeriu Sainsus, profesor la Academia de Studii Economice, de asemenea își exprimă rezerva că ar exista un număr mare de migranți dornici să revină acasă, iar argumentul lui e că după cinci-șapte ani de stat printre străini majoritatea absolută se integrează în acea comunitate, mai mult, copiii lor nu-și mai leagă viitorul de țara părinților.

Valeriu Sainsus
Valeriu Sainsus

Valeriu Sainsus aduce în discuție șansele reduse la achiziții costisitoare în R. Moldova, precum imobilele, și diversitatea de programe de acest fel în Occident.

„Din studiile pe care le avem doar unul din zece se reîntoarce înapoi și aceștia sunt migranții care nu au putut să se integreze sau nu a mers emigrația pentru ei. Marea majoritate a lor se integrează.

Încercări de acestea au fost și în guvernările precedente...

De fapt, toate mecanismele care au fost realizate, programe Pare 1+1, nu au cam mers, trebuie s-o spunem că au fost un eșec, pentru că migranții nu simt schimbările din interiorul țării în contextul în care ei să se reîntoarcă și să investească în țară. Sunt două argumente profunde: stabilitatea economică și stabilitatea socială. Iată cu nu simte migrantul în contextul în care el ar avea intenția să se reîntoarcă înapoi. Studiile confirmă că nimeni nu are intenție de emigrare totală din R. Moldova, au intenție de reîntoarcece, numai că această intenție scade pe măsura în care durata de aflare este mai mare de cinci-șapte ani”.

Valeriu Sainsus admite că pensionarii sau persoanele aflate pe finalul carierei ar putea reveni totuși, măcinați de dorul după locurile natale, fapt care începe să devină din ce în ce mai evident, după părere lui.

Ar putea reveni totuși, măcinați de dorul după locurile natale...

Cei plecați trimit remitențe către rudele lor în primii ani după plecare, după care, afirmă expertul, acest flux de mijloace financiare scade în intensitate. Ceea ce s-a întâmplat anul trecut, cu remitențe în creștere, după opinia lui Valeriu Sainsus, ar confirma faptul că în ultimii ani a avut loc un nou val de migrație.

În ceea ce privește ideea că migranții ar reveni cu bani puși deoparte care se vor transforma în investiții în economie, profesorul de la ASEM consideră că cei mai mulți cetățeni nu văd schimbări în ceea ce privește statul de drept și domnia legii. Iar atât timp cât nu vor avea această certitudine e puțin probabil să riște agoniseala.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG