Linkuri accesibilitate

Diferențe majore în sondaje, cu o lună înainte de alegeri


Două sondaje de opinie proaspete încearcă să ghicească popularitatea partidelor cu ceva mai mult de o lună înainte de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Dar ca mai toate sondajele făcute în campaniile electorale, și acestea, mai exact rezultatele lor, sunt privite cu suspiciune. Mai ales că nu cuprind părerile electoratului din diaspora, tot mai dornic să participe la vot.

Diferențe majore în sondaje, cu o lună înainte de alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:46 0:00
Link direct

Diferențele între cele două sondaje sunt semnificative, ceea ce nu e însă un lucru neobișnuit pentru campaniile moldovene.

În timp ce cercetarea de ieri a Sociologilor și Demografilor plasează cam la egalitate atât ratingurile principalilor competitori ai actualei curse, cât și popularitatea liderilor convenționali ai celor două spectre și toate ar fi în jurul cifrei de 35%, cercetarea de azi, însă, o creditează pe președinta Sandu și formațiunea condusă de ea până la funcția actuală cu avansuri semnificative. 50,5% ar avea PAS-ul, față de 32,5% ale blocului de pe stânga. La fel și popularitatea Maiei Sandu, de 34 la sută, ar fi aproape dublă față de încrederea de care s-ar bucura Igor Dodon și Vladimir Voronin luați împreună.

Studiul de azi, făcut public de comunitatea WatchDog și Institutul de Politici Publice, ar avea și o veste proastă, totuși, pentru formațiunea pro-prezidențială, în acea parte a lui în care măsoară încrederea în politicieni, întrucât îl creditează cu puțină încredere pe cel care conduce acest partid după plecarea Maiei Sandu la președinție - un sfert dintre cetățeni nu cunosc în general cine este Igor Grosu, așa cum arată sondajul.

Un punct în care se întâlnesc între ele cele două cercetări e faptul că nici o formațiune nu este deocamdată creditată cu șanse de a accede de sine stătător la guvernare, iar acest lucru se repetă în toate sondajele făcute de la început de campanie.

Tot asemănătoare, cel puțin în cercetările de acum, sunt șansele de accedere în parlament ale formațiunilor mai mici, urmând celor două mari. Ar putea spera pe acest lucru doar un partid – cel condus de Ilan Șor și aflat până nu demult în coaliție neformală cu socialiștii în parlament - iar acest lucru este clar și din cercetarea Sociologilor și Demografilor, privită în general cu suspiciuni mai mari ca altele în mediul analiștilor, dar și în cea de azi a comunității WatchDog și a Institutului de Politici Publice. Încă o formațiune ce gravitează în jurul pragului de 5% de trecere în legislativ - cea a politicianului de la Bălți, Renato Usatîi – în mod efectiv nu ar avea totuși această șansă, întrucât a mers în alegeri nu ca partid, ci ca bloc, iar pragul în acest caz este mai mare - de 7%.

Cu toate că sondajele vorbesc despre o foarte probabilă nevoie de coalizare în viitorul parlament, PAS-ul a susținut și continuă să susțină că mizează pe un rezultat care să-i permită guvernarea de unul singur, iar dacă nu se întâmplă, s-ar putea coaliza doar cu formațiuni pro-europene. Socialiștii, pe de altă parte, spun că sunt deschiși pentru orice formulă de aliere în viitorul parlament, dar că blocul pe care l-au creat în ajun cu comuniștii ar trebui să le asigure un succes garantat.

Întrebat de noi azi despre același lucru, Corneliu Furculiță, un fruntaș socialist din acest bloc, ne-a spus:

„În interesele țării, nu avem nici o rezervă în privința la ceea ca nu putem să discutăm cu oricare concurent electoral care va veni în viitorul parlament, inclusiv cu Renato Usatîi.”

Iată, însă, cum a răspuns Igor Grosu, liderul PAS, întrebării noastre despre opțiunile de coalizare pe care le-ar avea la îndemână formațiunea sa în viitorul legislativ:

„Noi muncim că să avem șansa să putem crea o majoritate parlamentară cu partidele pro-europene care vor accede în parlament.”

Europa Liberă: Se mai fac unele declarații din partea socialiștilor că, după alegeri, ați putea reveni la masa de discuții și mai că să creați o nouă majoritate parlamentară…

Igor Grosu: „Da, da, sigur – vrabia mălai visează…”

Renato Usatîi, pe de altă parte, respinge și el posibilitatea unei coalizări cu Blocul din care face parte Igor Dodon, dar evită un răspuns tranșant atunci când vine vorba despre PAS. Iată cum a făcut-o în ultimul interviu pe care ni l-a oferit:

„Eu nu sunt gata să discut acum despre viitoare coaliții, dar pot să vă spun cu siguranță că eu nu pot fi în nici un fel de coaliție cu „culioace”, cu participanții la furtul miliardului și la alte crime de rezonanță.”

Singura formațiune de pe spectrul de dreapta creditată cu oarecare șanse până acum să acceadă în viitorul parlament, alături de PAS, este Platforma DA condusă de Andrei Năstase, dar acest lucru s-a întâmplat într-un singur sondaj, cel de luna trecută al Institutului Republican Internațional.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG