Potrivit unui nou raport al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare, în ultimii 5 ani țările cu armament nuclear și-au mărit cu o treime bugetele nucleare, în timp ce își modernizează și își măresc arsenalele.
Cele nouă țări nucleare au semnat în 2023 noi contracte pentru producția de armament în valoare de 7,9 miliarde de dolari, o valoare echivalentă cu jumătate din PIB-ul Republicii Moldova.
Cât a cheltuit fiecare țară pe armament nuclear, în 2023?
- SUA: 51,5 miliarde de dolari
- China: 11,9 miliarde de dolari
- Rusia: 8,3 miliarde de dolari
- Marea Britanie: 8,1 miliarde de dolari
- Franța: 6,1 miliarde de dolari
- India: 2,7 miliarde de dolari
- Israel: 1,1 miliarde de dolari
- Pakistan: 1 miliard de dolari
- Coreea de Nord: 900 de milioane de dolari
Autorii raportului spun că acești bani ar fi mult mai bine folosiți în programe sociale sau de mediu. În schimb, atrag atenția tot ei, administrația americană vrea să propună un buget nuclear cu o treime mai mare în 2025.
„Bugetul alocat a crescut mai mult decât este necesar și nu adresează nevoile majorității americanilor în ceea ce privește adevărata securitate umană. E vorba de mâncare, locuințe, asigurări de sănătate sau violența cu arme de foc, iar niciuna nu e ameliorată cheltuind sute de miliarde pe arme nucleare”, spune despre bugetul nuclear al SUA pe anii 2023-2032 experta în securitate globală Eryn MacDonald.
Un alt raport, de data aceasta al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), arată că a crescut și numărul focoaselor nucleare din arsenalele celor nouă țări cu astfel de dotări, în timp ce țările își modernizează dotările. Cu toate acestea, SUA și Rusia încă dețin 90% din toate focoasele nucleare din lume.
Rusia este singura țară al cărei număr de focoase în depozite a scăzut din 2023 în 2024, pentru că armata a dotat forțele active din armată cu cel puțin 36 de astfel de rachete, care sunt astfel în stare operațională.
„Rusia își folosește armele nucleare într-un mod foarte intenționat și controlat, drept unealtă politică pentru a convinge țările să nu ajute Ucraina”, potrivit Centrului pentru Controlul Armelor, care menționează că armele nucleare nu sunt prea folositoare pentru a atinge obiective militare. Țara a părăsit în februarie 2023 tratatul de reducere și limitare a armelor nucleare, moment în care și SUA a renunțat la a mai publica date despre arsenalul său.
SIPRI consideră că și China, pentru prima oară în timp de pace, are unele focoase în stare operațională de alertă.
„China își crește arsenalul mai repede ca orice altă țară”, punctează cercetătorul SIPRI Hans M. Kristensen. Arsenalul chinez a crescut, în doar un an, de la 410 la 500 de focoase.
China este și principalul susținător militar al Coreei de Nord, însă relațiile dintre cele două țări sunt tensionate în ultima lună, după ce China a susținut un apel la denuclearizarea peninsulei coreene. Însă relațiile din ce în ce mai apropiate cu Moscova pe fondul exportului de arme nord-coreene pentru războiul din Ucraina ar putea ajuta regimul de la Phenian să-și întărească programul nuclear.
Israelul nu recunoaște public că deține arme nucleare, încă din anii 1960, insistând în schimb că nu va fi prima țară care să introducă arme nucleare în Orientul Mijlociu.
Țara are în posesie cel puțin 90 de focoase nucleare și suficientă materie primă pentru 200 de arme nucleare, un calcul bazat pe inventarul declarat de plutoniu de calitate militară și pe numărul de sisteme de lansare a rachetelor nucleare. Reactorul nuclear israelian Negev nu este supravegheat de Agenția Internațională a Energiei Atomice.
De la începutul războiului din Gaza, mai mulți politicieni israelieni cu vederi de dreapta au amenințat că armata ar putea detona arme nucleare deasupra Gazei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
