Analistul politic Ion Tăbîrţă declară la Radio Chişinău că „insistența cu care se încearcă promovarea vaccinului Sputnik-V în R. Moldova demonstrează că liderul PSRM Igor Dodon s-a implicat într-un joc geopolitic în interesele Moscovei”. El aminteşte că vaccinul Sputnik-V a fost aprobat, vineri, 26 februarie, de Agenția Medicamentului, iar anunțul a fost anticipat de liderul PSRM Igor Dodon, în ajunul sosirii primului lot de vaccinuri din România. „Aceste acțiuni ale lui Igor Dodon au un substrat politic foarte clar care se înscriu într-un joc geopolitic de o amplitudine mai largă declanșat de Federația Rusă la adresa Uniunii Europene și a Occidentului odată cu apariția pandemiei de Covid-19... Această geopolitică a vaccinurilor este una regretabilă”, spune Tabîrţă. În articol se aminteşte că spicherul Zinaida Grecianîi a convocat la parlament guvernul interimar şi a dispus să fie găsite fonduri pentru a procura un milion de doze de vaccin. Ion Tăbîrţă se întreabă de ce până acum problema procurării vaccinurilor nu a fost o preocupare. „Se creează impresia că intenționat s-a făcut acest lucru pentru a se aștepta o donație a vaccinului rusesc care să contribuie la ratingul electoral și politic al socialiștilor și al lui Igor Dodon. Acum vedem că acele donații din partea Federației Ruse nu mai vin… și ei încearcă să identifice o sursă de bani, cât mai mare, pentru a procura un lot din Federația Rusă, ca să fie adusă opiniei publice drept știre că vaccinul din partea Rusiei ne va salva de această pandemie”, conchide Ion Tăbîrţă.
„Medicii din Găgăuizia folosiţi în „războiul” vaccinurilor?” – titrează ziarulnational.md într-un articol în care relatează că medicii din autonomie refuză să se vaccineze cu AstraZeneca donată de România. „În acest moment, în centrul Covid şi în secţia de terapie intensivă nu există doritori de a se vaccina cu AstraZeneca. Vă rugăm să nu ne expediaţi vaccin” se spune într-o scrisoare către Agenţia Naţională de Sănătate Publică semnată de şefa spitalului din Comrat, Nina Răilean. În articol se mai spune că refuzul medicilor din Găgăuzia de a se vaccina vine la scurt timp după ce preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, revenită dintr-o vizită neanunţată la Moscova a cerut luni seara Guvernului să identifice bani pentru a procura un milion de doze de vaccin, fără a preciza producătorul.
Într-o reacţie pentru Jurnal TV.md directoarea spitalului din Comrat, Nina Răilean, a negat însă că medicii din autonomia găgăuză refuză să se vaccineze. În ciuda celor menționate în scrisoarea adresată ANSP, ea a spus că lucrătorii medicali urmează să fie vaccinați după ce vor trece instruirile necesare. Ea a învinuit jurnaliștii că au interpretat greşit informația din scrisoare în care se cere să nu fie livrate vaccinurile. În articol se precizează că o scrisoare similară a fost transmisă de cadrele medicale de la Ceadîr-Lunga care refuză să se vaccineze cu AstraZeneca. Într-un răspuns pentru presa locală, şefa spitalului din Ceadâr-Lunga, Natalia Popazoglo, a menționat că personalul medical preferă să se vaccineze cu vaccinurile Sputnik V sau Pfizer, mai notează JurnalTV.md.
Podul.ro publică un editorial semnat de Alex Miclovan intitulat „culmea trădării și a nesimțirii: Rusofilul Dodon batjocorește memoria martirilor căzuți în Războiul de pe Nistru pentru a opri invazia rusească”. Autorul relatează despre evenimentele de comemorare a victimelor războiului de pe Nistru care au avut loc marţi la Chişinău şi observă o declaraţie a fostul preşedinte Igor Dodon în care acesta elogiază pacificatorii ruşi. „În timp ce înjură în mod public memoria martirilor moldoveni, rusofilul Dodon afundă Basarabia într-o amplă criză politică, dublată de veritabilul dezastru Covid-19… Deși unica soluție pentru ieșirea din criză sunt alegerile parlamentare anticipate, întrucât oastea de strânsură din Parlament nu mai reprezintă voința exprimată prin vot popular… rusofilii și românofobii de la Chișinău se țin cu dinții de funcții”, scrie, între altele, comentatorul.
Radio Chişinău a discutat cu experţi despre problema transnistreană care rămâne nesoluționată la 29 de ani de la războiul de pe Nistru. Anul 2020 a fost unul dezastruos pentru drepturile omului în stânga Nistrului, iar anul în curs nu promite să fie mai bun, constată avocatul Pavel Cazacu, de la Asociația Promo-LEX, care monitorizează drepturile omului în regiune. „Oamenii și regiunea s-au autoizolat definitiv, sub pretextul măsurilor sanitare împotriva răspândirii virusului COVID-19… Mulți cetățeni ai Republicii Moldova au fost răpiți de regimul separatist de la Tiraspol. Tiraspolul a aprobat o strategie de anti-terorism și au fost pornite mai multe cauze penale împotriva persoanelor care sunt incomode pentru regim”, precizează avocatul. Lipsa de dialog între Chișinău și Tiraspol doar înrăutățește procesul de reglementare transnistreană, opinează fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic. „Atât timp cât platformele de dialog, fie la nivel politic, grupuri de lucru, au existat, indiferent de ritm, dialogul a ajutat pentru a evitarea escaladării anumitor situații, fie la soluționarea anumitor probleme pentru cetățeni”, spune Lesnic. Cheia soluționării conflictului de pe Nistru este la Chișinău, consideră un alt fost viceprim-ministru pentru Reintegrare Alexandru Flenchea.
Formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean nu este un format de negocieri, ci este o platformă de consfătuiri. Este opinia deputatului Oazu Nantoi, expert în problematica transnistreană, exprimată la o emisiune de la TVR Moldova. „Acest format nu a adus niciun progres în favoarea Republicii Moldova. În schimb, au fost nenumărate cedări, ceea ce guvernanţii au numit politica paşilor mici, în detrimentul suveranităţii ţării şi în favoarea consolidării regimului anticonstituţional din stânga Nistrului”, afirmă Nantoi. Un alt deputat Chiril Moţpan, veteran de război, consideră şi el că politica paşilor mici nu a generat mari rezultate în rezolvarea conflictului. „În Comisia Unificată de Control, toate deciziile se iau prin consens. Cum este posibil să se ia decizii în favoarea Republicii Moldova când doi parteneri, Rusia şi Tiraspolul, sunt împotrivă”. Directorul Asociaţiei Promo-LEX Ion Manole constată că indiferenţa faţă de problema respectării drepturilor omului în stânga Nistrului, poate duce la „transnitrizarea R. Moldova”, întrucât „aceste practici negative se preiau de către autorităţile constituţionale. Vedem atacuri asupra ONG-urilor. Acest fel de atacuri au început în Rusia, au continuat în Belarus, au fost preluate de regiunea transnistreană şi tot mai intens pedalate de unii actori politici din dreapta Nistrului”, observă Ion Manole.
Proiectul propus de socialişti privind „lustrația și curățarea statului de influența oligarhică” care urmează să fie dezbătuta azi la comisia parlamentară juridică a stârnit reacţii preluate de presă. Proiectul prevede între altele eliberarea şefilor de la mai multe instituţii, între care Autoritatea de Integritate, Banca Națională, Consiliul Audiovizualului şi cel al Concurenței.
Ziarul de Gardă inserează reacţia Autorităţii Naţionale de Integritate care respinge acuzațiile socialştilor precum că conducerea instituţiei ar fi fost numită pe criterii politice. „Spre deosebire de alți conducători ai instituțiilor de stat, conducerea Autorității a fost aleasă în rezultatul unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”, se spune într-o declarație a insituţiei. Totodată ANI regretă că a devenit o țintă de atacuri și intimidări repetate, după ce a ieșit cu mai multe constatări și încălcări admise de unii subiecți ai declarării, aflați în funcții importante, şi după ce a avizat negativ mai multe proiecte de legi. „Respingem cu fermitate aceste noi acuzații, și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea”, se mai spune în declaraţie.
A reacționat şi Banca Naţională care precizează într-un comunicat rezumat de deschide.md că este o instituţie independentă şi se detaşează de declaraţiile politice. „Acestea induc riscul de a manipula și a distrage atenția opiniei publice de la problemele reale ale societății”. În reacţie se mai spune că „BNM își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legea și urmărește cu fermitate realizarea obiectivelor băncii centrale orientate spre crearea unui mediu macroeconomic prielnic pentru dezvoltarea țării noastre”.
Agora.md publică reacţia deputatului PAS, Sergiu Litvinenco care acuză socialiștii că „vor să schimbe șefi de instituții centrale puși de Plahotniuc cu oamenii lui Dodon și Șor”. El aminteşte că un proiectul al legii lustraţiei propus anterior de partidele de opoziţia nu a fost sprijinit de socialişti. „Întrebarea este alta acum - este în măsură actualul Parlament corupt, nelegitim și nereprezentativ să facă o evaluare obiectivă a activității conducătorilor de instituții ale statului. Oare nu trebuie la început de făcut lustrația Parlamentului”, se întreabă deputatul Litvinenco.
Care au fost cele mai frecvente acte de corupție în 2020 și în ce instituții au fost depistate aflaţi pe anticoruptie.md. Cu referire la un raport al Centrului Naţional Anticorupţie în articol se relatează că în instituții subordonate Ministerului Sănătăţii, în primării şi întreprinderi de stat au fost depistate anul trecut cele mai multe acte de corupţie. Traficul de influență, coruperea pasivă și escrocheria au fost cele mai frecvente acte de corupție. În 2020, oamenii legii au investigat de patru ori mai multe episoade de escrocherie decât în 2019. Printre subiecţii actelor de corupţie sunt şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor, inspectori de poliție, primari și vice-primari, inspectori vamali, directori și adjuncţi de întreprinderi de stat.
