Una dintre temele podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
La alegerile locale generale din 5 noiembrie, peste 60 la sută din votul politic a fost pentru partidele care au drept scopuri statutare integrarea europeană, apreciază în podcast Igor Boțan.
„Pe față e suportul masiv al cetățenilor pentru obiectul de integrare europeană”, susține directorul Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”. Potrivit lui, partidele pro-europene formează actualmente trei blocuri: cel al PAS, aflat la guvernare, un altul - al partidelor nou create, „nemulțumite că PAS este cumva... monopolist, dominant”, și al treilea, al partidelor care „au scopuri statutare referitoare la integrarea europeană și în privința cărora există anumite suspiciuni”. Puse împreună, acestea au peste 60% vot politic în aceste alegeri, ceea ce face, inclusiv, ca mesajul acestui scrutin pentru partenerii europeni să fie „cât se poate de încurajator, având în vedere că cei din diaspora nu participă la aceste alegeri”.
De asemenea, Boțan consideră că PAS a avut, ținând cont de „specificul alegerilor locale”, „un rezultat foarte bun”, în condițiile în care „o treime din cetățenii Republicii Moldova și-au dat votul politic în consiliile raionale și municipale pentru partidul de guvernământ”. Ceea ce însă nu înseamnă că atât guvernarea, cât și partidele pro-europene extraparlamentare nu ar avea „de învățat o mulțime de lucruri foarte-foarte importante”.
Și Nicolae Negru consideră că, în ciuda unor predicții catastrofice, PAS „nu a pierdut, adică rămâne forța cea mai mare, cea mai puternică pe scena politică. „Comparativ cu alegerile din 2019, alegerile locale, PAS nu stă mai rău, ci, dimpotrivă, stă mai bine”, ceea ce „nu înseamnă că nu are ce corecta, că nu a făcut greșeli, că nu are ce face mai departe...”.
Analistul mai arată că, dacă s-ar porni de la votul politic de acum, după niște eventuale alegeri parlamentare partida pro-europeană ar avea „mult peste cele necesare, peste 50%, majoritatea constituțională aproape...”. În același timp, rezultatele arată „scăderea puternică” a socialiștilor, stagnarea comuniștilor și accentuarea percepției că opțiunea pro-estică „duce în impas”, cetățenii și politicienii cu această opțiune fiind „derutați”.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 10 noiembrie
- Comisia Europeană a recomandat, miercuri, 8 noiembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, odată ce îndeplinesc toate pre-condițiile puse de anul trecut, când au primit statutul de state candidate. În ce măsură această decizie poate stimula o creștere a susținerii populare pentru aderarea la UE, dar și, pe de altă parte, o activizare a forțelor ostile acestui obiectiv?
- De ce Republica Moldova nu-și poate permite luxul de a se considera acum, după decizia Comisiei Europene, cu sacii în căruță?
- De ce partidele extraparlamentare declarate pro-europene, chiar dacă există suspiciuni față de unele dintre ele, nu ar trebui antagonizate? Dar și de ce nu trebuie subestimată posibilitatea unor „cai troieni” ai Rusiei printre acestea?
- Cât de îndreptățită, ce a rezolvat și, eventual, în favoarea colaterală a cui s-a dovedit a fi decizia de debarcare din scrutin a candidaților, rezerviștilor” formațiunii Șansă/Șor?
- Un nou incident la Aeroportul internațional Chișinău. Doar „vulnerabilități de infrastructură portuară” sau și ilustrare a vulnerabilităților de care suferă instituțiile statului?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
