Este important pentru statul de drept, pentru justiție, pentru clasa politică și pentru întreaga societate, să existe o finalitate pe dosarul Dodon. La câte acuzații i s-au adus, un proces transparent și o activitate impecabilă a organelor de anchetă poate răsturna orice tip de speculație. În caz contrar, fără o finalitate, decepția va fi mare, cât și sentimentul de injustiție. Fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale, mai ales fostul președinte Igor Dodon, a declarat Europei Libere, Dinu Plângău, președinte al Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr.
Dinu Plângău: „Sub aspectul politic este mai complicat să dăm o apreciere la cele pe care le-am văzut, întrucât suspiciuni în adresa fostului președinte Igor Dodon au existat mereu și acuzații destul de grave de corupție, imagini video, documente plasate pe rețelele de socializare despre finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor.
Și acum am văzut o reacție din partea procurorilor la mai multe acuzații care s-au adus în trecut și sub aspectul politic, evident că sunt foarte multe suspiciuni, speculații, tot felul de zvonuri, dar ceea ce contează acum este mai mult partea juridică a problemei, pentru că imaginile video pe care le-am văzut noi, întreaga societate, sunt incontestabile, anumite înscrisuri pe care le-am văzut și în trecut, până a fi pornită această urmărire penală de către Procuratura Anticorupție, sunt incontestabile și evident că în cazul dat contează mult mai mult activitatea procesuală a procurorilor care trebuie să fie impecabilă, contează foarte mult cazul să fie transparent și, nu în ultimul rând, poate cel mai important aspect este ca societatea să vadă o finalitate. Evident că sistemul judiciar din Republica Moldova e corupt, pe alocuri puternic influențat politic, în sistem e haos, sunt foarte multe probleme în sistem și ele trebuie reparate, pentru că una din cele mai mari probleme ale sistemului judiciar din Republica Moldova este lipsa totală a încrederii din partea cetățeanului, este lipsa anumitor rezultate pe care cetățeanul le așteaptă și, evident, sunt încă multe, multe alte probleme de sistem, dar acestea două sunt cele mai importante.”
Igor Dodon e bănuit că a acceptat finanțarea partidului său de către o organizație criminală, pentru care riscă cel puțin trei ani de închisoare, e bănuit de corupere pasivă, trădare de patrie, care se pedepsește cu cel puțin 12 ani de detenție și de îmbogățire ilicită, pentru care ar putea face alți până la 7 ani de pușcărie. Fostul șef de stat pledează nevinovat. Fostul deputat PPDA, Dinu Plângău crede că este un caz despre care se va specula foarte mult.
Dinu Plângău: „Atât socialiștii și aliații lor, cât și de pe dreapta vor fi partide sau exponenți ai partidelor politice care, dimpotrivă, vor fi în extaz de cele pe care le-am văzut. Trebuie să finalizăm aceste lucruri, cel mai mult ce contează este finalitatea, pentru că cetățenii din Republica Moldova, indiferent de statutul politic sau de funcțiile ocupate anterior, trebuie să fie egali în fața legii și atunci când sunt bănuieli rezonabile de comitere a unei infracțiuni de care ne vorbesc acum procurorii anticorupție, despre care noi în spațiul public am vorbit foarte, foarte mult, cu acuzații care deja sunt mai mult decât niște acuzații pe criterii politice, contează foarte mult cum vor derula evenimentele ulterior. Fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale, ca să nu existe acest instrument de impunitate. Cea mai mare problemă de-a lungul anilor în Republica Moldova atunci când vorbeam de persoane care au o anumită greutate, pondere sau susținere în societate este această impunitate. Cetățeanul de rând simte aceste lucruri, că unele elite care au ocupat anumite funcții sau care au avut o anumită influență în diferite cercuri sunt tratate diferit decât restul oamenilor și acesta este un lucru real.”
Liderul PPDA nu vede o legătură dintre acest caz și demararea reformei în justiție.
Dinu Plângău: „Nu cred că are vreo legătură cu reforma, reforma este un subiect aparte. Acest caz este unul important atât pentru politic, cât și pentru justiție, dar totuși nu trebuie confundat cu reforma. Reforma este ceva mai amplu și nu aș vrea ca să fie compromis acest cuvânt. În linii generale, ceea ce am văzut noi pe partea ce ține de reforma justiției este acest mecanism inițial de pre-vetting. Nu este un mecanism rău, evident, cu plusurile și minusurile sale și, ulterior, cu siguranță așteptăm conceptul de vetting, care este o chestie mult mai complexă și presupune evaluarea activității și integrității tuturor judecătorilor și procurorilor. Noi susținem acest mecanism, dar este foarte important să fie diminuate minusurile, întrucât ca și în oricare mecanism prin care vrei să aplici reformarea sistemului trebuie să ții cont de anumite neajunsuri, riscuri pe care să le diminuezi și toate lucrurile, mai ales când vorbim de reformă, să se facă transparent, cu implicarea largă a societății. Oamenii trebuie să creadă în reformă, altfel pur și simplu eșuezi. Dacă socialiștii nu sunt de acord cu modalitatea de a reforma sistemul judecătoresc, partidul de guvernământ trebuia să atragă în dezbaterea despre conceptul de reformare forțe din exteriorul parlamentului, din societatea civilă, partide extraparlamentare. Sunt foarte importante discuțiile acestea, ca oamenii să înțeleagă ce se vrea.”
Recent deputații Ilan Șor și Marina Tauber au rămas din nou fără imunitate parlamentară, la solicitarea procurorului general. Dinu Plângău sugerează că parlamentarii au nevoie parțial de această imunitate.
Dinu Plângău: „S-a discutat foarte mult despre modificările respective în Constituție și chiar când a venit procurorul general interimar să ceară ridicarea imunității cumva a fost luat în zeflemea. Bine, eu cunosc anumite aspecte care au dus la ridicarea repetată a imunității pe alte episoade, cum am spus, s-au comis multe greșeli din partea procuraturii, au fost anumite abateri din partea unor judecători care au dus la aceea că astăzi batem pasul pe loc pe dosarul furtului miliardului. Totuși, toate aceste procese în justiție nu trebuie să țină cont de cine este la guvernare – e un lucru foarte important –, iar în ceea ce ține de să aibă deputații sau să nu aibă imunitate, noi ca formațiune politică ne-am pronunțat.
Noi am pledat pentru scoaterea imunității parlamentare și să fie lăsată imunitatea doar în partea ce ține de declarații politice sau anumite discursuri pentru care să nu poată fi atrași la răspundere deputații. Am văzut și inițiativa partidului de guvernământ referitoare la ridicarea parțială a imunității, nu cred că există o logică. Dacă ar exista în Parlamentul Republicii Moldova o majoritate constituțională pentru modificarea Constituției în privința ca deputații să poată fi trași la răspundere sau să fie urmăriți penal pentru anumite componente de infracțiune, nu văd sens să fie lăsată imunitate pentru celelalte infracțiuni, mai ales că în Codul Penal sunt infracțiuni mult mai grave decât infracțiunile de corupție. Spre exemplu, ce am face? Iată am văzut că în privința dlui Igor Dodon a fost pornit dosar penal pentru trădare de patrie, păi dacă sunt asemenea dosare, sunt mult mai grave decât dosarele de corupție și atunci de ce ar trebui să lăsăm imunitatea pentru trădare de patrie, dar pentru corupție pasivă s-o scoatem?”
În Republica Moldova, în cei peste 30 de ani de independență, nu a existat un caz când cineva și-ar fi ispășit pedeapsa pentru trădare de patrie, mai spune liderul PPDA.
Dinu Plângău: „ Și sunt foarte multe cazuri când mai rar vedem ca și oficiali de rang înalt care au fost bănuiți sau au fost intentate în privința lor dosare penale privind acte de corupție sau spălare de bani în proporții deosebit de mari să vedem finalitate. Deci, noi avem o foarte mare problemă mai mult în privința finalității. Trădarea de patrie este o componentă foarte gravă, greu de demonstrat, dar într-un final este evident că toată lumea va fi cu ochii pe organul de urmărire penală și este foarte importat ca ei să-și facă practic impecabil treaba, mai ales în contextul în care sunt foarte multe speculații. Eu mi-aș dori să văd o finalitate și o activitate a procurorilor bună și mă bucur că, cel puțin, au început a vorbi, a da anumite declarații la presă, pentru că mai înainte toate răspunsurile pe care le avea societatea sau presa se limitau la „nu comentez”. Deja este un pas înainte.”
În ultimul timp, din tabăra opoziției parlamentare, dar și extraparlamentare se aud îndemnuri de a scoate lumea în stradă. Oamenii care participa la proteste dau vina pe conducerea țării pentru criza economică și socială și cer demisia Guvernului: „Jos Guvernul”, „Jos Maia Sandu” ...Ce scop ar urmări protestele, ce impact pot avea ele? Ar putea să se ajungă până la o răsturnare de guvernare?, l-a intrebat Europa Libera pe Dinu Plângău.
Dinu Plângău: „Nu, n-au să ducă absolut la nimic. Evident, este o revoltă o opoziției foarte slabe din parlament în condițiile în care liderul lor de partid are probleme acum cu justiția. Asta nu înseamnă că nu observăm și noi anumite nemulțumiri care sunt în societate față de modul în care merg lucrurile în stat. Principalele probleme ale oamenilor sunt sărăcia, prețurile foarte mari, veniturile mici, există un soi de dezamăgire din partea unor concetățeni de-ai noștri, dar nu trebuie confundate cu ceea ce se întâmplă cu aceste proteste și cel mai mult nu trebuie speculate, pentru că sunt momente dificile în societate și cel mai important lucru este ca guvernarea să înțeleagă și să distingă grâul de neghină, să înțeleagă diferența dintre speculațiile politice și nemulțumirea sinceră a unor concetățeni de-ai noștri.”
Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plângău, solicită remanieri guvernamentale.
Dinu Plângău: „Noi printre primii am venit și cu argumente în sensul remanierilor, au spus-o și oameni care au susținut PAS-ul din societatea civilă în cadrul alegerilor, cumva indirect au confirmat și celelalte trei instituții la nivel de președinție, parlament și guvern că unii membri ai guvernului își fac munca mai bine, alții mai prost; sunt unii miniștri pe care nici cei mai informați jurnaliști nu-i cunosc sau nu i-au văzut la față, sunt domenii care lasă de dorit, mai ales în perioada de criză. Deci nu trebuie să ții neapărat un om, mai ales când ai 63 de mandate și ai posibilitatea de a manevra sau a schimba cadrele în anumite domenii, îi schimbi dacă vezi că nu fac față.
Mai mult ca atât, au fost aduse și niște acuzații atât din activitatea, cât și din biografia unor membri de guvern care cumva au fost tăinuite sau despre care societatea noastră nu a știut și aceste lucruri afectează imaginea guvernării per ansamblu și guvernarea trebuie să înțeleagă. Noi avem alegeri parlamentare peste trei ani, deci pentru ce ar trebui să ții oameni trei ani în condițiile în care doar cumva îți asumi un bagaj de riscuri sau pete negre pentru imaginea ta ca guvernare? Noi vorbim de principalii responsabili de blocul economic. Asta-i în primul rând Ministerul Economiei, este ministrul Gaibu, este Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ministrul Spînu și, nu în ultimul rând, vorbim despre ceea ce a făcut în ultima perioadă la Ministerul Ecologiei dna Cantaragiu, mai mult un lobby pentru uzina metalurgică de la Râbnița decât politici în domeniul ecologic și asta a fost ceva ce se contrapune.”
Întrebat dacă statutul de neutralitate proclamat prin Constituție ar putea apăra Moldova de o invazie străina, liderul PPDA- a spus că statutul de neutralitate din Constituție nu împiedică nicicum Republica Moldova să-și caute aliați.
Dinu Plângău: „Mai în glumă, mai în serios, pot spune că mai important e guvernarea noastră să creadă în neutralitatea pe care o are Republica Moldova, că în Federația Rusă cu siguranță nu vor ține cont de ceea ce-i scris la noi în Constituție, așa cum n-au ținut cont de tratatele internaționale și acordurile de pace pe care le-a avut Ucraina și de susținerea reciprocă pe care a avut-o Ucraina cu Federația Rusă, dar este important ca guvernarea noastră să continue să creadă în aceste lucruri. În momentul de față sunt sigur că se lucrează și cunosc, și noi discutăm cu partenerii de dezvoltare, să caute cât mai mulți aliați în Occident, în special, să fie în relații foarte bune cu România, cu Ucraina, ca să diminueze riscurile extinderii impactului acestui război. Este foarte important să existe și o coeziune în mesajele pe care le transmit diferiți exponenți ai puterii, de exemplu, să nu difere mesajul ministrului de externe de mesajul speakerului.
Statutul de neutralitate din Constituție nu împiedică nicicum Republica Moldova să-și caute aliați
Sunt anumite probleme în comunicare, ceea ce contează în momentul de față este evident cumva să lucrezi mai mult pe subteran, să cauți parteneriate, să nu te cerți pe loc gol cu statele vecine. Acum, cel mai mult contează aceste discuții din subteran, care pot facilita anumite parteneriate și oferi anumite garanții de securitate pentru Republica Moldova. Statutul de neutralitate din Constituție nu împiedică nicicum Republica Moldova să-și caute aliați, parteneri și să-și întărească capacitatea de apărare atât față de factorul extern, cât și să aibă o mai bună securitate internă. Dacă urmărim statele care au acest principiu consfințit în Constituție, ele încearcă să facă tot posibilul ca să poată respecta acest principiu. Asta înseamnă o mai bună securitate atât din partea anumitor riscuri externe, cât și interne, deci nu împiedică absolut cu nimic, aceste lucruri nu sunt într-o contradicție oarecare. Pentru noi e important în aceste momente poate mai mult o coeziune și o pace socială, dacă vorbim de stat multe riscuri vin din emanația acțiunilor de pe intern.”
Regiunea transnistreană nu mai poate fi folosită de Federația Rusă pentru a destabiliza situația din interiorul Republicii Moldova, e de părere Dinu Plângău.
Dinu Plângău: „Pot spune cu certitudine că destabilizarea în Republica Moldova în toată granița ei recunoscută internațional nu este convenabilă absolut la nimeni, nici autorităților constituționale, nici celor neconstituționale de la Tiraspol, nici Ucrainei, nici Occidentului, probabil nici Federației Ruse atâta timp cât nu are un front comun cu această regiune. Au fost tentative de a destabiliza, dar ele nu s-au soldat cu nimic.”
