Republica Moldova a expulzat în luna august 45 din cei 70 de diplomați ruși și personal tehnic al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, după ce o anchetă a publicației rusești The Insider și postului moldovean Jurnal TV a descoperit un număr „excesiv” de antene pe clădirile ambasadei.
În urma anchetei din iulie, autoritățile moldovene au spus că, în loc „să se concentreze pe dezvoltarea bunelor relații”, Moscova și-ar folosi diplomații de la Chișinău pentru „destabilizare” și au decis că numărul lor trebuie limitat, „astfel încât să fie mai puțini indivizi care destabilizează țara noastră”.
Dar investigația Europei Libere arată că și după expulzarea masivă din august la Chișinău, au rămas diplomați ruși care au legături cu serviciile de informații sau cu armata rusă.
Bazele de date folosite de Europa Liberă în această investigație
Constatările Europei Libere se bazează pe cercetarea informațiilor dintr-o serie de baze oficiale de date din Rusia.
Ajunse online grație permeabilității pieței de date din Rusia, astfel de baze de date au ajutat la demascarea suspecților într-o serie de operațiuni de informații rusești în ultimii ani. Ele cuprind date despre vehicule, angajări, pașapoarte și istorii de credit, vechi de peste un deceniu.
Potrivit unor baze oficiale de date rusești consultate de Europa Liberă, printre diplomații ruși de la ambasada din Chișinău care au legături cu FSB se numără doi primi-secretari, adică oficiali de rang înalt în ierarhia diplomatică rusă, în timp ce atașatul militar și asistentul acestuia au înscrieri la adrese din Moscova folosite de GRU, direcția de spionaj a armatei ruse implicată în multiple acte de sabotaj și otrăvire de persoane în Europa.
Читайте и на русском: Молдавский форпост. Дипломаты-разведчики в посольстве РФ в Кишиневе
Investigația Europei Libere arată cum Rusia continuă să-și completeze corpul diplomatic din ambasade cu oameni din serviciile de informații în ciuda eforturilor depuse de țări europene pentru a elimina spionii care activează sub acoperire diplomatică. O investigație din luna martie a Europei Libere arată că cel puțin trei diplomați ruși expulzați sau declarați indezirabili de țări membre ale UE, inclusiv din cauza suspiciunilor de spionaj, au reapărut ca diplomați ruși acreditați în Serbia.
Ambasada rusă la Chișinău nu a răspuns solicitării Europei Libere de a se pronunța în legătură cu investigația înainte de publicare.
Întrebat în legătură cu principalele constatări, ministerul moldovean de Externe (MAEIE ) a spus într-o declarație făcută Europei Libere pe 5 septembrie că autoritățile „au întreprins mai mulți pași fermi necesari pentru a contracara acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse îndreptate împotriva țării noastre”, între care asigurarea unei parități a prezenței diplomatice reciproce, „inclusiv în contextul suspiciunilor privind posibile acțiuni de spionaj”
Ministerul a mai spus că, potrivit prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, un tratat din 1961 care reglementează practicile și principiile relațiilor diplomatice între țările semnatare, „selectarea personalului diplomatic al Ambasadei Federației Ruse este de competența autorităților ruse”.
Cine sunt diplomații ruși cu legături cu FSB
Asemeni multor guverne, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău ține o „listă diplomatică” cu toți diplomații care lucrează în ambasadele străine și soții/soțiile lor.
Lista actualizată după expulzarea diplomaților ruși și publicată de minister la 22 august arată că la Ambasada Federației Ruse din Chișinău au rămas numai 10 diplomați, care au fost acreditați în R. Moldova în perioade diferite, din 2013 până în 2022.
Între aceștia se numără doi prim-secretari, Konstantin Ziablikov și Boris Sucilin. Potrivit bazelor de date guvernamentale rusești văzute de Europa Liberă, ambii au fost înregistrați în trecut la adrese ale FSB-ului, la Moscova.
Konstantin Ziablikov, prim-secretar: înscrieri guvernamentale rusești arată că, în perioada 2010-15, Ziablikov a avut adresa de reședință pe strada Bolșaia Lubianka 2, din Moscova, faimoasa adresă a fostului KGB din perioada sovietică, unde astăzi își are sediul FSB.
Cum sunt depistați agenții ruși după adrese
Atunci când angajați ai FSB sau militari ai GRU din regiuni ale Rusiei vin la Moscova pentru instruire sau muncă, aceștia au nevoie de o înregistrare formală la o adresă. De obicei, erau înregistrați în cămine ale diverselor departamente ale FSB și GRU. Pentru serviciile secrete ruse, înregistrarea formală a angajaților la aceste adrese nu constituia o problemă în trecut, când nu existau baze de date accesibile online. Dar acum, aceste baze de date servesc jurnaliștilor de investigație și altora pentru depistarea legăturilor unor cetățeni ruși cu serviciile secrete.
În mai multe registre ale angajaților, locul de muncă al lui Ziablikov este trecut drept unitatea militară 14057, adică Direcția de contraspionaj militar a FSB pentru Districtul Militar Moscova.
Ziablikov apare alături de alte câteva sute de indivizi și pe o listă dată publicității în martie 2022 de Direcți de contraspionaj militar a Ucrainei, care îi identifică public pe aceștia drept angajați ai FSB „implicați în activități criminale” ale Rusiei în Europa.
La Chișinău, Ziablikov a fost acreditat în calitate de diplomat în august 2021, iar la o lună după acreditare se întâlnea cu conducerea Direcției Generale a Carabinierilor. Un comunicat moldovean explica nevoia întâlnirii prin faptul că Ziablikov era „responsabil de securitatea spațiilor interne” ale ambasadei.
Boris Sucilin, prim-secretar: acreditat în R. Moldova în aprilie 2019, Sucilin apare într-un registru de înmatriculare a vehiculelor din Rusia cu adresa Proiezd Dobroliubova 3a, o stradă în nord-estul Moscovei, la care a fost înregistrat între 2014 și 2019.
Clădirea situată la acea adresă este un cămin care aparținuse anterior unității militare nr. 93544 a FSB. O decizie a tribunalului orășenesc din Moscova, din 2011, spune că unitatea militară a fost desființată și înființat în locul ei un centru de instruire al FSB în domeniul noilor tehnologii informaționale.
Diplomați militari cu posibile legături cu GRU
Alți diplomați ruși aflați actualmente la post în R. Moldova au legături cu armata rusă și în primul rând, așa cum îl recomandă chiar funcția, atașatul militar și aerian, Andrei Lobov.
Dossier Center, publicație de investigații finanțată de magnatul rus Mihail Hodorkovski, un adversar al Kremlinului, a relatat, în 2011, că armata rusă a încercat să ascundă datelor personale ale unor copii de spioni ruși, care locuiau în clădirea de pe Marșal Biriuzov.
Soluția la care a recurs armata a fost să le adauge multora din acești copii câte 100 de ani la data nașterii trecută în registrele oficiale, așa încât să pară născuți la începutul secolului trecut, după cum arată date ale Fondului de Pensii din Rusia, care sunt citate în investigație și au fost verificate de Europa Liberă.
Acreditat în R. Moldova în august 2021, Kelov se alătura, în noiembrie, delegației Rusiei în Comisia Unificată de Control, o structură trilaterală responsabilă de supravegherea situației din zona de securitate de pe Nistru.
Alți diplomați cu legături în armata rusă
Alți câțiva diplomați ruși aflați actualmente la post în R. Moldova au legături cu armata rusă, dar pe care nu le afișează neapărat public.
Portalului rus de date biografice Viperson, a scris că Darvai are gradul militar de locotenent și că a fost timp de mai mulți ani consilier în cabinetul deputatului și generalului rus Igor Puzanov.
Născut la Tiraspol, în familia unui militar rus din fosta armată a 14-a, Darvai a absolvit Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO) și a lucrat în companiile „Uralsib” și „Lukoil”, înainte de a se alătura fundației „Renaștere”, apropiată administrației președintelui rus Vladimir Putin, după cum a scris în 2017, într-un număr al revistei MGIMO consacrat Moldovei.
Aleksandr Andreev, consilier: pe conturile sale de pe rețelele de socializare online, Andreev scrie că este absolvent al Academiei Diplomatice a Ministerului de Externe de la Moscova, însă într-o fotografie a lui Andreev publicată de mama sa, diplomatul apare într-o uniformă militară.
Uniforma de cadet are însemnele Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
Acreditat în R. Moldova pe 17 februarie 2022, cu doar o săptămână înainte de invadarea la scară largă a Ucrainei de către forțele ruse, Andreev este copreședinte al CUC. În mai 2023, i-a luat apărarea unui comandant rus din Zona de Securitate, care a fost oprit de poliția moldoveană pentru că purta „panglica Sf. Gheorghe”, interzisă în R. Moldova.
După ce diplomații ruși au părăsit teritoriul R. Moldova, la 14 august, Andreev a declarat presei din regiunea transnistreană că decizia de reducere substanțială a numărului de diplomați și personal tehnic la ambasada Rusiei din Chișinău va crea „riscul unor perturbări” în ceea ce privește „menținerea păcii”.
Antenele de pe acoperișul ambasadei Rusiei rămân neatinse
Un diplomat rus menționat în investigația publicată în luna iulie de The Insider și Jurnal TV despre antenele de pe clădirea ambasadei este Vladimir Gorohov. Autorii investigației au scris că Gorohov a fost văzut frecvent pe acoperiș printre antene.
Acreditat în R. Moldova în iulie 2021, Gorohov a rămas la post, la Chișinău, și după expulzările din luna august, potrivit listei diplomatice actualizate de ministerul moldovean de Externe.
A rămas aparent neschimbat și numărul antenelor parabolice de pe acoperișul ambasadei, după cum se poate vedea într-o fotografie proaspătă, făcută la sfârșitul lui august, la peste o lună de la investigația inițială.
Convocat la ministerul moldovean de Externe în urma investigației din iulie, ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețiov, a spus că antenele au fost instalate la sfârșitul anilor 1990, când a fost construită ambasada, și pe atunci internetul și telefonia erau de proastă calitate în R. Moldova.
„Acest așa-numit scandal de spionaj este doar un pretext de a pune în aplicare decizia luată demult de a micșora numărul personalului diplomatic”, a spus Vasnețov în iulie.
Europa Liberă a cerut un comentariu ambasadei ruse înainte de publicarea investigației noastre despre legăturile unor diplomați rămași la Chișinău cu serviciile secrete ruse, dar nu am primit un răspuns.
Ce se întâmplă când o țară își vede „diplomații” expulzați în masă
De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, țările europene au expulzat sute de diplomați ruși într-o încercare de a elimina spionii care lucrează sub acoperire diplomatică.
Expulzarea diplomaților ruși din Europa a limitat drastic posibilitățile de spionaj ale Rusiei, scria cotidianul britanic The Guardian într-un articol despre capturarea a tot mai multor spioni ruși în Occident (articolul apărut în luna aprilie a fost rezumat de Europa Liberă recent).
Toate cele trei servicii de securitate principale ale Rusiei, FSB, GRU și SVR (Serviciul de Informații Externe) își trimit tradițional agenții în ambasade sub acoperire diplomatică, existând o împărțire a competențelor între aceștia.
Dar după ce mulți dintre spionii care erau ascunși sub acoperirea diplomatică au fost expulzați, Moscova, scria Guardian, este forțată să recurgă la forme mai riscante de spionaj, inclusiv la activarea așa numiților „spioni dormanți”, cetățeni din diferite țări, cu o viață absolut „inofensivă”, antrenați nu numai să spioneze, dar și să nu „iasă în evidență”.
Numai că expulzările perturbă și comunicarea dintre acești „spioni ilegali” cum mai sunt numiți și ofițerii sub acoperire diplomatică, făcându-i pe primii să cadă pradă agențiilor de contrainformații din țările gazdă.
Rețelele de agenți ai Rusiei în R. Moldova au fost perturbate și ele de reducerea personalului diplomatic și tehnic al ambasadei, a spus într-o discuție cu Europa Liberă jurnalistul Serghei Kanev, autorul investigației The Insider despre antene.
„Serviciilor secrete le place liniștea, iar războiul a tulburat mersul normal al lucrurilor. Lavrov i se plânge lui Putin că în unele ambasade diplomații profesioniști sunt înlocuiți cu ofițeri de informații, dar în condițiile actuale altfel e imposibil”, a mai spus Kanev.
În această logică trebuie înțeleasă, crede el, și lista de angajați rămași la ambasada rusă din Chișinău după marea reducere din 14 august. Lăsând la ambasadă sub acoperire diplomatică un număr cât mai mare posibil de agenți și de militari, Rusia ar încerca să limiteze un impact negativ asupra activității „ilegalilor” de pe teren.
La acest articol au mai contribuit Andrei Soshnikov, Mark Krutov, Riin Aljas și Maja Zivanovic.
