Scandalul diplomatic generat de expulzarea a cinci diplomați ruşi din Republica Moldova, deopotrivă cu începutul controlului comun moldo-ucrainean la Cuciurgan-Pervomaisk sunt după părerea directoarei săptămânalului „Ziarul de gardă”, Alina Radu, evenimente care trezesc mai multe semne de întrebare.
Deşi au generat reacţii acide din partea unor politicieni, jurnalista spune că autoritățile nu au oferit suficiente explicaţii. De aici rezultă o senzaţie pentru ziarişti că la mijloc este o luptă politică între socialiștii pro-ruşi şi democrații care pozează în pro-europeni, afirmă Alina Radu.
„Cei de la Moscova emit păreri, opinii din care ar reieși doar că avem o luptă politică la mijloc. De exemplu, președintele Dodon, aflându-se în aceste zile în Federaţia Rusă, a discutat pe marginea acestui scandal cu o mulțime de oficialități ruse, dar nu am văzut să afişeze o discuţie, o încercare de discuţie cu cei din Republica Moldova. Şi totodată partidul de guvernământ – Partidul Democrat – trebuie să vină cu nişte explicații fondate şi clare, deoarece Moldova este într-o relaţie complicată cu Federaţia Rusă începând cu 1991, dar nu am auzit, de exemplu, Partidul Democrat să militeze pentru retragerea Armatei a 14-a rusă din regiunea transnistreană, nu am văzut să militeze pentru respectarea drepturilor omului în această regiune”.
Şi corespondentul Deutsche Welle la Chişinău, Vitalie Călugăreanu, admite că ping-pongul dintre preşedinţie şi guvern, respectiv tabăra socialistă şi cea democrată mai degrabă are substrat politic, fiecare încercând să tragă foloase.
Vizita secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland la Chişinău şi „discursul înmuiat” în ceea ce priveşte „statul capturat de oligarhi” este un alt eveniment ce i-a atras atenţia corespondentului Deutsche Welle.
În urmă cu doi ani secretarul general al Consiliului Europei a scris în „New York Times” că Republica Moldova este un „stat capturat”. La Chişinău, fiind întrebat de jurnaliști dacă mai crede la fel, Jagland şi-a nuanţat afirmaţiile.
Vitalie Călugăreanu: „Eu am senzaţia că mesajele împachetate diplomatic de unii oficiali europeni care vin la Chişinău, încercarea acestora de a încuraja Chişinăul cu fraze de genul: „Noi vedem anumite progrese, dar e nevoie de mai mult” încep să genereze un fel de repulsie în rândul populației, pentru că oamenii nu simt aceste progrese, oamenii simt că o duc din ce în ce mai rău, iar pe acest fundal se creează un fel de percepție de complicitate, de aici şi creșterea numărului euroscepticilor în sondaje”.
Demisia miniștrilor şi altor demnitari liberali precum şi situaţia interimatului în Chișinău după arestarea edilului a fost un alt subiect mediatizat pe larg în această săptămână. Incertitudinea interimatului îi reaminteşte directorului agenţiei IPN, Valeriu Vasilică, de perioada interimatelor din capitală din anii 2005-2007, de până la venirea lui Dorin Chirtoacă în fruntea primăriei. Revenirea în același punct este responsabilitatea politică a PL, crede Vasilică.
„După informația pe care o am, după percepția pe care o am, în această perioadă au lucrat mai prost primăria ca instituţie şi instituțiile primăriei şi asta este unul din motivele principale ale situaţiei în care am ajuns – dezastroase, zic eu, - şi, la rândul său, acest motiv a generat tot ceea ce se întâmplă acum pe segmentul municipiului Chişinău, dar şi al Partidului Liberal în ansamblu. S-ar putea să aibă dreptate liberalii când zic că este o comandă politică, oricum nu au cum să nege că de situaţia Chişinăului răspund ei, inclusiv pentru că au cea mai mare fracțiune din consiliul municipal. Este adevărat că dacă rămâneau la guvernare în pofida arestării primarului, tot multe lucruri nu s-ar fi schimbat, cu regret nici pentru PL şi nici pentru ţara Republica Moldova”.
