Zilele astea, pe Facebook, mulţi şi-au etalat facturile la gazele naturale. Am văzut facturi care conţineau cifre mult mai mari ca altădată. Unii se lamentau că nu prea au bani să le plătească. Apoi pe reţele s-a încins o discuţie vie despre temperatura pe care ar trebui s-o avem în apartamente.
Mărturisesc că nu am mai citit în viaţa mea lungă atâtea polemici legate de temperatura din case. Unii se plângeau că trebuie să coboare acum temperatura şi să stea în camere mai răcoroase, or lucrul acesta e periculos atunci când ai copii. Dar trendul cel mai viguros în aceste discuţii era format din adepţii economisirii, ai folosirii cu chibzuială a gazelor. Trendul acesta acredita ideea că plus 22-24 de grade în case e prea mult şi costisitor. Un mic om de afaceri spunea că 22-24 de grade e un soi de climă tropicală şi că noi am putea lesne să ne descurcăm şi cu plus 20-21, iar noaptea şi 17-18 e OK. „Nu vă mai lăfăiţi în căldură, economisiţi gazele, coborâţi temperatura până la cote rezonabile şi veţi plăti mai puţin…”, ne îndeamnă o sumedenie de reprezentanţi ai trendului economisirii. Iar unii chiar erau foarte supăraţi pe cei care irosesc căldura, care îşi permit să aibă 22-24 de grade în case. Şi vocea trendului căpăta chiar inflexiuni metalice.
Ce să spun? Sincer să fiu, şi eu am termostat şi îmi reglez temperatura, dar nu mă simt confortabil în casă cu 20-21 de grade. Mi-e cam răcoare şi nu mă pot concentra să lucrez. Am nevoie de cel puţin 22-23 de grade ca să mă simt bine. Şi nu cred că aceste 22-23 de grade înseamnă o lăfăire în Africa. E o normalitate la care noi acum ne vedem obligaţi să renunţăm. Şi la urma urmei, cine are bani să plătească, de ce ar trebui să stea în răcoare?
E regretabil că după 30 de independenţă avem asemenea discuţii, că apar oameni care te probozesc pentru că ai în casă 23 de grade. Se vede că nu departe am ajuns pe calea dezvoltării, dacă ne aflăm în această situaţie. Să vedem ce va mai urma în anii care vin…