Ce va însemna sau va confirma acest lucru? Că zarurile au fost aruncate și că lucrurile vor trebui să ia o cu totul altă întorsătură? Vor merge deputații la alegători să le ceară reconfirmarea mandatelor pe care le au sau își vor folosi vechile mandate până la capăt? Sau se va reveni la un nou punct mort?
Europa Liberă a cerut părerea a doi constituționaliști: Teo Căîrnați și Nicolae Osmochescu. Pe care o puteți asculta/citi aici.
Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple până la 23 martie, dacă vorbim de pașii constituționali care trebuie să fie respectați de actorii care au provocat această criză politică de proporții?
Nicolae Osmochescu: „La 23 martie expiră termenul acela de trei luni de inactivitate a guvernului sau de guvern în exercițiu, așa înțeleg eu.”
Europa Liberă: Dar ne amintim, pe 23 februarie Curtea Constituțională a anulat decretul prezidențial de desemnare repetată a Nataliei Gavriliță în calitate de candidat la funcția de premier și a cerut fracțiunilor parlamentare și președintei să poarte noi consultări pentru a se evita un blocaj constituțional. Maia Sandu nu se arată deschisă să poarte consultări cu fracțiunile din legislativ.
Nicolae Osmochescu: „Este dreptul ei, să zic așa, dar Constituția o obligă și hotărârea Curții Constituționale o obligă, asta este evident. În așa mod, eu consider că se dorește provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Atât.”
Europa Liberă: Dar provocarea alegerilor parlamentare anticipate cu orice preț s-ar părea că nu prea poate să ducă la un final fericit?
Nicolae Osmochescu: „Eu tot consider că provocarea alegerilor anticipate cu orice preț nu este o soluție, din două motive: în primul rând, nu este clar care va fi rezultatul final al provocării acestor alegeri, vor fi ele realizate sau nu, se vor declara alegeri anticipate sau nu, că din nou au să înceapă să bombardeze Curtea Constituțională cu sesizări cu privire la legalitatea acestor alegeri anticipate și fără doar și poate că curtea o să respecte articolul din Constituție care spune că alegerile anticipate pot avea loc numai în două cazuri - la trei luni de inactivitate a legislativului și în cazul când nu este învestit guvernul după 45 de zile și după două încercări. Și o să facă referință din nou la hotărârea Curții Constituționale, inclusiv la cea pe care ați numit-o Dvs. și la cele precedente, că președintele este obligat să consulte fracțiunile parlamentare și să înainteze candidatura unei persoane la funcția de prim-ministru.”
Europa Liberă: Dacă până la 23 martie cele doua tabere rămân fiecare pe poziția sa, Maia Sandu să admitem că pe 24 se adresează Curții Constituționale să ceară tălmăcirea dacă s-au consumat sau nu cele două tentative de numire a guvernului. În funcție de decizia curții, se va ști clar ce urmează?
Nicolae Osmochescu: „Depinde cum va fi formulată sesizarea și care va fi obiectul sesizării. Curtea poate să nu accepte sesizarea, s-o considere inadmisibilă, dacă nu va fi formulat clar obiectul sesizării sau dacă pe acest obiect au fost deja date hotărâri ale Curții Constituționale anterior, că vedeți că în una din ultimele hotărâri Curtea Constituțională clar s-a bazat mai mult pe jurisprudența Curții Constituționale decât pe textul constituțional. Și în așa fel consider că jurisprudența are un rol foarte important, dar totuși jurisprudența, precedentul judiciar în cazul dat la noi nu este izvor de drept, este un izvor auxiliar de drept. El ajută alegerea normei, dar curtea l-a luat în calcul ca o normă de drept pe care a aplicat-o ca o normă constituțională.”
Europa Liberă: Și în mediul experților constituționali părerile se împart, unii spun că ar putea să se ajungă ca Maia Sandu să fie înlăturată prin referendum și ca speaker-ul parlamentului să numească guvernul și după asta Maia Sandu să revină în funcție.
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu, nu. Asta e posibil, dacă luăm că curtea se va conduce de hotărârile sale anterioare, curtea a spus că nu poate fi președintele suspendat ad-hoc pentru un caz concret.”
Europa Liberă: Nu, prin referendum, eu zic.
Nicolae Osmochescu: „Dacă prin referendum, atunci haideți să facem un calcul simplu: procedura asta poate să dureze până la jumătate de an. Și atunci care este rostul alegerilor anticipate, dacă pe vârful nasului sunt alegerile ordinare? Dar totul depinde de situația concretă, pentru că este așa o variantă că inițiativa de suspendare din funcție a președintelui trebuie să fie înaintată de o treime din numărul deputaților.”
Europa Liberă: Și se consideră că ușor ar putea să se găsească 67 de voturi în parlament pentru a se ajunge la impeachment.
Nicolae Osmochescu: „Nu este chiar așa de ușor. Stați, nu mă ghiontiți, vă rog foarte frumos. Cu două treimi de voturi, adică cu majoritatea constituțională se hotărăște suspendarea, dar aici sunt câteva momente foarte importante: până la adoptarea hotărârii de suspendare, se aduce la cunoștința președintelui, președintele are tot dreptul să vină în parlament să dea explicații, să-și argumenteze și să-și justifice poziția sa, de ce a procedat așa, și nu altfel. Și asta poate schimba serios raportul de forțe în parlament. Asta este una.
Eu sunt pesimist în ceea ce privește referendumurile și posibilitatea lor de a da rezultate pozitive .
A doua: imediat, chiar dacă parlamentul hotărăște suspendarea, se anunță referendumul, la referendum sunt două variante. Eu, de fapt, sunt pesimist în ceea ce privește referendumurile în Republica Moldova și posibilitatea lor de a da rezultate pozitive în diferite domenii, dar admitem, însă situația de astăzi arată că, dacă electoratul participă activ la referendum, cel puțin Maia Sandu ca președintă își păstrează pozițiile, având în vedere numărul de voturi care au fost exprimate în favoarea ei în timpul alegerilor. Și atunci, dacă ea rămâne în funcție, ea poate să ia decizii, argumentând că în spatele acestor decizii este voința electoratului. E
lectoratul a susținut-o, i-a dat, să spunem așa, un mandat politic și juridic care este mai înalt decât cel care a fost exprimat în perioada alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: Dar asta încă nu-i dă undă verde Maiei Sandu? Eventual dacă se ajunge la plebiscit și e câștigat de ea, nu-i dă undă verde că poate dizolva parlamentul, nu e scris în Legea Fundamentală acest lucru?
Nicolae Osmochescu: „Nu este, dar în fond se poate de făcut și practica arată că așa lucruri au fost făcute în multe țări.”
Europa Liberă: Dar în Moldova trebuie să fie respectată buchea legii?
Nicolae Osmochescu: „Da, dar totul depinde, încă o dată repet, cum va fi interpretată această voință a poporului. Eu vă aduc un exemplu care-i cunoscut foarte bine în istoria contemporană a statelor. De Gaulle, la timpul său, s-a adresat poporului francez, a obținut susținerea poporului francez și, în pofida tuturor normelor constituționale, a dizolvat parlamentul, a dizolvat guvernul, a modificat Constituția și pe urmă alegeri anticipate, conform modificărilor din Constituție. Deci, nu este o poziție. Eu nu vreau să fac alte analogii cu cele de anul trecut.”
Europa Liberă: Dar ce se întâmplă în acest răstimp, de la suspendare până la referendum?
Nicolae Osmochescu: „Nimic nu se întâmplă.”
Europa Liberă: Zinaida Greceanîi, în calitate de președintă a parlamentului, ar putea ea să accepte candidatura pe care o majoritate parlamentară dacă se formează o propune?
Nicolae Osmochescu: „Eu cred că nu. Asta-i opinia mea, eu cred că nu, pentru că în cazul de față ea își exercită și funcția de președintă, dar își exercită și funcția de președintă a parlamentului și este un conflict de interese, un major conflict de interese între două ramuri ale puterii, între executiv și legislativ.”
Europa Liberă: Am mai auzit și alte păreri, tot exprimate de către experți constituționali că, dacă până pe 23 martie, Maia Sandu nu poartă discuții cu fracțiunile parlamentare, nu propune o candidatură pentru funcția de premier, ar putea să cadă sub incidența normei penale.
Nicolae Osmochescu: „Nu, în niciun caz! Nu există așa normă penală.”
Europa Liberă: Adică, dacă încalcă Constituția nu e considerată o încălcare legală?
Nicolae Osmochescu: „Este încălcare, dar pentru asta există răspunderea juridico-politică, constituțională. Și iată răspunderea aceasta se face în formă de impeachment. Atât! Asta nu este o încălcare o normelor de drept comun, dar o încălcare a Constituției și răspunderea este la rândul său o răspundere constituțională.”
Europa Liberă: Deci, până la urmă, care ar fi pașii legali, constituționali ca să se depășească această criză din moment ce taberele adverse rămân fiecare pe poziția sa?
Fără un compromis (...) toți vor avea de pierdut și toți vor purta răspundere.
Nicolae Osmochescu: „Eu nu consider că este un conflict sau este o criză, sau este o catastrofă constituțională. Soluții sunt, dar dacă două părți, doi mari actori politici nu găsesc limbaj comun, nu găsesc un compromis și nimeni nu vrea să cedeze, atunci soluția este una: provocarea alegerilor anticipate, cu înțelegerea că toți vor avea de pierdut și toți vor purta răspundere, dar nu răspundere penală, din nou repet, dar răspundere constituțională. Atât parlamentul, cât și președintele, șeful statului care sunt implicați în acest proces. Aici guvernul nu este implicat, la acest moment, guvernul nu este implicat.”
Europa Liberă: Dar această idee care vine din parlament ca actualului executiv să i se ofere împuterniciri depline ar putea să fie cu șanse constituționale?
Nicolae Osmochescu: „Nu cred, fiindcă curtea a dat deja un răspuns foarte clar ce pot ei să facă, pot face niște numiri în funcții, și nu în funcțiile-cheie, dar nu pot exercita cele mai importante funcții, și anume pe plan internațional: semnarea tratatelor și acordurilor internaționale. În hotărârea curții e scris că acorduri cu caracter financiar, dar și înainte de asta acordurile cu caracter financiar în mod obligatoriu sunt supuse, conform Legii tratatelor din 1999, ratificării în parlament. Deci, aprobarea unui tratat, acord internațional care implică angajamente financiare nu intră în vigoare după aprobarea de către guvern, dar numai după ratificarea de către parlament și publicarea în Monitorul Oficial.”
Europa Liberă: Și totuși, dacă după 23 martie se adresează Maia Sandu din nou la Curtea Constituțională să-i spună dacă s-au consumat cele două tentative de numire a șefului executivului și curtea îi sugerează în continuare să poarte discuții cu deputații, ce se întâmplă mai departe?
Nicolae Osmochescu: „O să trebuiască să procedeze la consultări și atâta-i tot.”
Europa Liberă: Ea nu a purces prima dată la consultări, nu va purcede nici a doua oară.
Nicolae Osmochescu: „Atunci în toată chestia asta am vorbit deja la ce se va ajunge – alegerile anticipate sunt sigura soluție și atât.”
Europa Liberă: Cum se declanșează aceste alegeri parlamentare anticipate?
Nicolae Osmochescu: „Păi, iată așa cum se merge acum prin refuzul de a găsi un compromis cu parlamentul.”
Europa Liberă: Dar atunci și deputații pot să se adreseze și ei la Curtea Constituțională și nimeni nu știe ce verdict va veni din partea Înaltei Curți?
Nicolae Osmochescu: „Păi, nici eu nu sunt augur și nu pot să spun cine și ce o să sesizeze și ce va veni din partea curții.”
Europa Liberă: Admiteți că încă mult timp ar putea să se perpetueze această stare de incertitudine politică?
Nicolae Osmochescu: „Eu cred că nu, totul are o limită, în timpul apropiat, în maximum o lună-două totul o să se clarifice, eu sunt mai mult decât convins. Sunt unele soluții și ele pot fi aplicate și utilizate.”
Europa Liberă: Care sunt soluțiile acestea?
Nicolae Osmochescu: „Trebuie de găsit un compromis și soluții de compromis sunt.”
Europa Liberă: Ca de exemplu...
Președintele va merge la unele compromisuri justificate și rezonabile, nu cedări.
Nicolae Osmochescu: „Parlamentul trebuie să se dezică de unele poziții ale sale super-dure și președintele atunci va merge, eu sunt mai mult decât încrezut în asta, la unele compromisuri, dar compromisurile trebuie să fie justificate și rezonabile, nu cedări, încă o dată repet: dacă se insistă pe calea încăpățânărilor și cedărilor unilaterale, la nimic bun nu putem să ne așteptăm în următoarele o lună-două.”
Europa Liberă: Dar noi până astăzi am aflat doar despre ultimatumuri, politicienii vorbesc doar despre ultimatumuri?
Nicolae Osmochescu: „Care politicienii vorbesc doar despre ultimatumuri?”
Europa Liberă: Cei care sunt în opoziție cu Maia Sandu.
Nicolae Osmochescu: „Păi, asta este, dar nu trebuie să uităm că președintele este o instituție unipersonală, parlamentul este un organ colegial. Cui îi este mai ușor să meargă la unele compromisuri? Și trebuie să meargă, pentru că ei cunosc foarte bine că ultimele acte adoptate de parlament au fost adoptate cu mari abateri de la procedura adoptărilor, cu mari abateri de la a asculta poziția opoziției ș.a.m.d., ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Deci, rămânem la ideea că odată cu expirarea termenului de 23 martie, la care s-a referit președinta Maia Sandu, va fi depusă o sesizare la Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă au fost sau nu întrunite condițiile necesare pentru declanșarea alegerilor anticipate?
Nicolae Osmochescu: „Da, a alegerilor anticipate, eu cred că așa.”
