Linkuri accesibilitate

Doru Petruți (IMAS-Moldova): „Am ajuns iar la o componentă masivă de vot contra”


Doru Petruți: Electoratul, dezamăgit, e la capătul puterii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:31 0:00

Directorul IMAS, Doru Petruți, intervievat de Valentina Ursu, Chișinău, 9 noiembrie 2020.

Ultimele sondaje de opinie, înainte de al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, pe 15 noiembrie, vorbesc despre o cursă foarte strânsă între președintele Igor Dodon, independent susținut de Partidul Socialiștilor și Maia Sandu, lidera PAS.

Maia Sandu este însă creditată cu șanse mai bune de a obține victoria duminică. Pentru Maia Sandu , câștigătoarea primului tur, ar vota 33% din respondenții sondajului realizat de Compania CBS Research. Pentru Igor Dodon ar vota 31,1%. Directorul IMAS Moldova, Doru Petruți, spune însă că electoratul rămâne în continuare dezamăgit și că a ajuns la capătul puterii.

Interviu matinal cu Doru Petruți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:35 0:00
Link direct

Europa Liberă: În toiul bătăliei sondajelor – așa am putea să numim această perioadă. Două cercetări cu date diferite referitor la învingătorul la alegerile prezidențiale la turul doi la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie și mai avem și o casă de sondaje care a decis să vândă rezultatele. Ce trebuie să înțelegem din toate aceste informații?

Doru Petruți: „Că situația pe piața sondajelor de opinie a ajuns deja într-un punct la care cred că nu mai există epitete de gravitate. Într-o analiză comparativă, pe care noi am emis-o zilele trecute, cred că ați observat că, din nou, sondajele realizate în turul întâi versus rezultatele înregistrate la alegeri, au avut variații de până la 10-15 %, în funcție de companiile care le-au realizat. E drept, că... ”

Europa Liberă: ... a fost și o lămurire, că nu a fost luat în calcul și votul din diasporă.

Doru Petruți: „Da, sondajele s-au realizat pe teritoriul R. Moldova și comparația e făcută cu rezultatele înregistrate pe teritoriul R. Moldova, așa cum e și normal. Au existat și sondaje care au fost foarte apropiate și eu cred că anul viitor, cel puțin compania noastră, va schimba un pic lucrurile.

Îmi doresc (...) să avem date socio-politice și de pe teritoriul Transnistriei, și chiar de la diaspora din R. Moldova. 

Eu îmi doresc foarte mult să avem un produs, de data asta, public, să-l facem vizibil la fiecare două luni, și cred că după ce testăm realizările de ordin tehnologic, să avem date socio-politice și de pe teritoriul Transnistriei, și chiar de la diaspora din R. Moldova. Pentru că dezmățul pe piața de cercetare sociologică e mare, sunt tot felul de interese. Și de data asta am văzut lucruri prost făcute, care au favorizat și candidatul de stânga și candidatul de dreapta. Am văzut greșeli chiar și la sondaje care au publicat altă ordine decât ce am avut în turul întâi.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că sperați anul viitor să faceți publice toate cercetările pe care o să le realizați, asta înseamnă că anul ăsta ați făcut și multe cercetări pe care nu le-ați dat publicității?

Doru Petruți: „Anul acesta am avut foarte mulți clienți, și pe partea aceasta chiar, legat de turul întâi, au fost șase clienți diferiți. Din păcate, doar unul dintre ei a ales să scurgă rezultatele în mass-media fără acordul nostru, restul nu și-au exprimat dorința ca rezultatele să fie făcute publice. Dar noi, prin amabilitatea unora dintre ei, am publicat aceste rezultate. E drept că post-factum, pentru a fi consultate.”

Europa Liberă: Cui fac bine aceste sondaje în perioada electorală și o să vorbim și despre exit-poll-uri, dar cui fac ele bine?

Doru Petruți: „Fac bine staff-urilor de campanie, care ar trebui să se ghideze după ele. E și ăsta un lucru bun, faptul că se comandă sondaje cu caracter socio-politic. Faptul că nu se găsesc și nu se interpretează corect, asta deja e o etapă care ține de staff-urile și de capacitatea fiecărui partid și a fiecărui candidat de a prelucra informația asta și de a o transforma în lucruri de ordin strategic.

Drept dovadă, am văzut rezultatele turului întâi și, spre deosebire de alte campanii, am avut câteva lucruri atipice.

Dl Dodon și dna Sandu, nu au crescut, practic, aproape de loc pe perioada campaniei electorale.

În primul rând, cei doi favoriți la cursa prezidențială, dl Dodon și dna Sandu, nu au crescut, practic, aproape de loc pe perioada campaniei electorale. Și R.Moldova a ajuns să dea un semnal; și nu R.Moldova – cetățenii ei – au reușit să dea un semnal care, dacă ne uităm la cifrele însumate de dl Usatâi și dna Ivanov, vedem că sunt aproape 25 de procente din intențiile de vot, lucruri schimbate în câteva săptămâni, cel mult, câteva luni.”

Europa Liberă: Alegătorilor le fac bine aceste sondaje? De ce vă întreb? Pentru că, deseori, se insistă și pe ideea că rezultatele sondajelor ar putea să manipuleze electoratul.

Doru Petruți: „Ne întoarcem iar la întrebarea legată de manipularea prin sondaje și vă răspund, la fel ca în ultimii 15 ani, cu același lucru: dacă sondajele ar manipula și ar schimba opțiunile de vot, rezultatul la alegeri, în primul rând, ar trebui să fie altul, iar al doilea element, e greu să te manipuleze cineva ca să votezi în ce tu nu crezi. Dacă populația ar crede masiv în rezultatele oferite de sondaje, atunci poate am putea gândi o eventuală influență asupra lor. Dar încă o dată vă sfătuiesc pe toți să vă depărtați de la ideea că moldovenii sau oricine altcineva nu au altceva mai bun de făcut decât să-și noteze rezultatele sondajelor și să-și schimbe opțiunile de vot. Nu, oamenii se ocupă cu treburile lor.”

Europa Liberă: Dvs. ați lăsat să se înțeleagă că rezultatele sondajelor ar fi mult mai veridice dacă s-ar efectua și pe teritoriul din stânga Nistrului, și în diaspora.

Doru Petruți: „S-ar putea evalua mai bine rezultatul final. Deocamdată, sondajele au capacitatea de a evalua situația de pe teritoriul controlat al R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar în cazul acesta, operatorii ar trebui să aibă acces și în stânga Nistrului.

Doru Petruți: „Există soluții de a culege date și în Transnistria. Noi realizăm periodic studii și acolo. E drept că ele au un anumit specific și din punct de vedere organizatoric, și din punctul de vedere al relaționării cu autoritățile de acolo.”

Europa Liberă: Bănuiesc că nu o să vă aventurați să faceți un pronostic cine ar putea să câștige în al doilea tur al scrutinului prezidențial, dar să vă întreb despre numărul indecișilor: mai poate fi motivat cetățeanul nehotărât să meargă pe 15 noiembrie la vot? Care ofertă a oamenilor politici ar putea fi tentantă pentru omul nehotărât?

Doru Petruți: „Aveți dreptate, nu m-am ocupat niciodată cu ghicitul. Tot ce este trebuie să aibă și are, de fiecare dată, în spate, expertiza sociologică și rezultate, și cifre.

Acuma, pentru turul doi, suntem în lucru, nici nu vom da un pronostic public, dar în ce privește numărul de indeciși, v-aș îndemna să nu credeți chiar orice sondaj publicat.

Cifra de prezență pe teritoriul RM la turul întâi ar fi la limita validării alegerilor.

Numărul de indeciși, de fapt, și e normal să se întâmple lucrul acesta, pe măsură ce ne apropiem de ziua votului, de fiecare dată scade. În ultimul nostru sondaj, realizat și încheiat cu trei zile înainte de data de 3 noiembrie, am avut 12 la sută de indeciși care, probabil, o parte din ei, nici nu s-au prezentat la vot. Indecișii, ca să înțelegem comportamentul sau să putem discuta despre comportamentul lor pe turul doi, ar trebui să luăm mai întâi cifra de prezență prezentă pe teritoriul RM la turul întâi și să vedem că ea ar fi la limita validării alegerilor. Și ăsta a fost un prim semnal.

Faptul că dna Maia Sandu, cât și dl. Dodon n-au obținut procente decât în limita bazinelor lor electorale și mai ciupind niște procente de la votanții altor partide electorale care, de fapt, nu au avut candidat, asta tot spune ceva. De fapt, cele două mari bazine de electorat au un lucru în comun, noi l-am descoperit.”

Europa Liberă: Și care e?

Pe fondul ăsta de dezamăgire, e normală o rată de prezență scăzută.

Doru Petruți: „Dezamăgirea cruntă care există, atât legat de stânga, cât și de dreapta, drept dovadă că am avut un volum mare de alegători care s-au gândit deja la o a treia opțiune. Și, din punctul ăsta de vedere, electoratul pare la limita puterilor și la limita epuizării tuturor soluțiilor și combinațiilor politice pe care R. Moldova le-a făcut în ultima perioadă. Așadar, pe fondul ăsta de dezamăgire, e normală o rată de prezență scăzută.

Iar un alt element, pe care eu l-am văzut foarte important în turul întâi, a vizat campaniile celor doi favoriți. Pe deoparte, am avut o campanie șablonată și cu tot felul de clișee, mă refer la campania dlui Igor Dodon, care nu a adus noutăți, care a fost destul de îngrijită și în limitele electorale ale bazinului peseremiștilor.

Pe de altă parte – campania dnei Maia Sandu, în proporție de 99 la sută, o campanie de isterizare a tuturor segmentelor de electorat, o campanie despre altcineva. Și ambele campanii, de fapt, pe măsură. Hai să fim sinceri, nimic de acolo nu e realizabil, nici măcar în viitorul apropiat.

Sunt două campanii care, din păcate, n-au produs o emoție, nici măcar o emoție. Emoția ne-a oferit-o de data aceasta diaspora.

Sunt două campanii care, din păcate, n-au produs o emoție, nici măcar o emoție. Emoția ne-a oferit-o de data aceasta diaspora, printr-un record absolut. Să nu uităm că în 20 16, în turul întâi, s-au prezentat de trei ori mai puțin din diasporă decât acuma. Am ajuns iar, ca și la alegerile locale, la o componentă masivă de vot contra și așteptăm să vedem comportamentul unor segmente de electorat care, de fapt, cum nu sunt controlabile nici de către Igor Dodon, nici de către Maia Sandu, controlabile în sensul de agendă și de impact la electorat.”

Europa Liberă: S-a constatat că surpriza, în primul tur de alegeri a fost și Renato Usatâi, care s-a clasat pe locul trei. Acum, cel mai frecvent, apare întrebarea: către cine se vor îndrepta voturile lui Renato Usatîi? Și aici o să vă cer opinia și ca sociolog: votul etnic, cât de decisiv rămâne a fi votul etniilor din R. Moldova pentru cel care trebuie să ajungă în fruntea statului?

Doru Petruți: „Să nu mă lăsați să nu răspund la ambele întrebări. În primul rând, fenomenul Usatîi tot așa trebuie analizat, longitudinal, pentru că l-am văzut o mare perioadă de timp stând undeva la 5-6 la sută și în campania electorală a reușit, practic, o triplare de rating electoral...”

Europa Liberă: Aproape 17 la sută.

Usatîi (...) a reușit, practic, o triplare de rating electoral...”

Doru Petruți: „... și a încheiat cu aproape 17 la sută. Numai că diferența de la 6 și 17 procente a obținut-o, în general, cu electorat de centru, centru-dreapta. Și în timpul ăsta am văzut o cădere a PDM, am văzut oscilații pe acest tip electoral, Partidul Șor, PDM, Pro Moldova, Partidul Nostru. Practic, o circulație destul de ridicată. Acuma, sigur că evoluția opțiunilor electoratului lui Usatîi și chiar și a Partidului Șor a fluctuat, în timp. Eu înclin să cred că fiecare se va întoarce la bazinul anterior, chiar dacă de fiecare dată când un electorat pleacă spre alte opțiuni, pleacă pe baza unei dezamăgiri.

Europa Liberă: Și după asta câștigă încrederea ca să se reorienteze inițial către cel care a fost în gândul omului?

Doru Petruți: „Acuma trebuie să înțelegem că aproape 30-40 la sută care au participat la turul întâi sunt dezamăgiți. Pentru că, în primul rând, favoritul sau favorita lor n-a ajuns în turul doi. O parte dintre ei, mai mult ca sigur, vor sta acasă, neavând suficiente motive.

O altă motivație interesantă, pe care noi am găsit-o în studiile noastre, de a participa chiar și la turul întâi, e de a echilibra balanța puterii. Alții vor merge să voteze, clar, împotriva unui candidat. O modalitate care crește, ca motivație de vot, în Moldova. Crește câte o dată chiar exponențial.

Nu ne ajută cu nimic ca societate și poate un alt lucru care, de asemenea, are un anumit impact, inclusiv populația mai indecisă, ține de faptul când, la alte alegeri, populația era dispusă să-și reinvestească încrederea în speranța că rezultatul alegerilor va schimba semnificativ lucrurile, acuma optimismul e foarte scăzut în toate taberele. Ba mai mult, asta o spun studiile, nu eu personal, chiar și electoratul de dreapta preconizează o evoluție nu tocmai bună după alegeri. Adică, toată lumea, plus-minus, e destul de pesimistă. Și nu neapărat promisiunile electorale, oamenii simt că lucrurile acolo sunt forțate și neconforme unei realități cu care ne confruntăm toți, cu criza economică și, în continuare, criza sanitară.”

Europa Liberă: Votul etnic înclină balanța?

Doru Petruți: „Votul etnic, aici cred că încă există potențial de a fi mobilizat în turul doi, dar să fim înțeleși, și votul etnic aparține unor oameni care trăiesc în aceeași țară și se confruntă cu aceleași probleme ca și celelalte segmente de electorat.”

Europa Liberă: Retragerea PD de la guvernare ar putea să aducă voturi într-o tabără sau alta?

Doru Petruți: „Eu cred că acestui eveniment i se dă o importanță prea mică, în raport cu efectele pe care le va produce.”

Europa Liberă: Dar care este importanța mare?

Doru Petruți: „Importanța mare o înțelegem dacă ne uităm la rezultatul alegerilor locale, și anume numărul mare de primari obținuți de PDM.”

Europa Liberă: Și asta ar însemna că autoritățile publice locale sunt cele care se implică decisiv în luarea unor decizii la nivelul comunității?

Doru Petruți: „N-aș spune că au un rol decisiv. Au un rol în orice ecuație electorală, indiferent că vorbim de alegeri locale, prezidențiale sau parlamentare.”

Europa Liberă: Dle Petruți, Dvs. vă este clar ce fel de președinte își doresc cetățenii R. Moldova?

Doru Petruți: „Nu. Și nu mi-e clar mie... Trebuie să recunosc, de data asta, n-am fost, duminică, la vot. La fel ca și toți ceilalți, nu cred...”

Europa Liberă: Și în turul doi? Mai meditați? O să mergeți?

Doru Petruți: „Nu știu, o să meditez încă. Și atunci am oscilat, chiar pe parcursul zilei de vot. Parcă m-am pornit, parcă nu m-am pornit, mi-am adus aminte din nou campania care mie nu mi-a spus nimic. Discursurile, în general, au fost foarte slabe, pe alocuri chiar de doi bani.”

Europa Liberă: Și totuși am să insist să faceți un portret-robot al celui care trebuie să vină la cârma țării și să aducă plusvaloare imaginii R. Moldova.

Doru Petruți: „O să vă spun un singur lucru, pentru că e cel mai important și cel care arată cel mai mult distanța care există, de mai bine de un an și jumătate, între clasa politică și oameni. Oamenii se simt abandonați și de către stânga, și de către dreapta, și nu îi consideră capabili să urnească și să facă lucrurile conform agendei cetățenilor. Cea mai mare solicitare ține de apropierea de oameni și de a rezolva problemele lor de zi cu zi.

Dezamăgirile vin din faptul că agenda cetățeanului este una, iar agenda politicului nu vine suficient de aproape de solicitările populației.

Din păcate, chiar dacă vorbim despre două guverne, care au succedat din iunie 2019, și guvernul dnei Maia Sandu, și guvernul dlui Ion Chicu au generat nemulțumiri semnificative din partea populației. Și, încă-o dată, lucrul acesta este confirmat de evoluții. Dacă vă uitați în alte țări, unde evoluțiile, și pe rezultate și pe sondaje, sunt de 1-3%, ei bine, în R. Moldova, 25 la sută din electorat se mută în termeni de câteva săptămâni sau, cel mult, câteva luni. Asta arată volatilitatea foarte mare a lucrurilor și, în primul rând, a dezamăgirilor care există. Iar dezamăgirile vin din faptul că agenda cetățeanului este una, iar agenda politicului nu vine suficient de aproape de solicitările populației.”

Europa Liberă: Atunci când le cer oamenilor să vorbească despre calitățile omului care trebuie să ajungă în fruntea R. Moldova, deseori aud că onestitatea, corectitudinea ar fi cele mai importante calități ale celui care vrea și trebuie să ajungă președinte. Pe lângă toate, se mai adaugă că el trebuie să crească încrederea în justiția R.Moldova, pentru că nu a ajuns justiția să fie independentă și pentru că ar mai fi la cheremul cetățeanului. Ținând cont că în R. Moldova e o formă de guvernare parlamentară, credeți că e bine ceea ce înaintează alegătorul?

Doru Petruți: „Ceea ce înaintează alegătorii confirmă spusele Dvs., numai că elementele astea nu le poate rezolva în RM președintele, indiferent cine va fi el. Din acest punct de vedere, orice președinte o să avem după duminica viitoare, el va dezamăgi, fără îndoială, în trei luni, în șase luni, într-un an. El e sortit de a dezamăgi, pentru că toate promisiunile pe care le-am auzit de la toți candidații, nu au legătură cu prerogativele pe care le are un președinte. Puterea reală este în parlament, contează cine va face și cum se va face următoarea coaliție, și cine va implementa acele măsuri.

Da, portretul merge în direcția celor spuse de Dvs., dar vă garantez că mulți ar renunța la oricare din atributele de acolo, dacă cineva s-ar apuca să facă treabă și să miște lucrurile din loc. De un an și jumătate, RM regresează, pe toate domeniile, inclusiv cel sociologic, dacă vreți. Și noi facem parte din aceeași societate.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați acest regres sau degradare, pentru că mulți vorbesc și despre o degradare?

Doru Petruți: „Instabilitate, nepricepere în a administra puterea. Pentru că da, în opoziție e ușor să fii, dar ajungi la guvernare, și am văzut și exercițiile ce au urmat după iunie 2019. Am văzut că administrarea puterii e un alt sport și, foarte simplu, resursele umane necesare, resursele financiare nu sunt niște procese simple. Nici când am avut o verticală, de o parte sau alta a eșichierului politic. Se dovedește că nemulțumirile populației au rămas totuși destul de ridicate. Deja, măcar, am trecut de o etapă în care nu mai putem contesta că există intenții bune. Da, intenții bune din partea politicienilor au fost și sunt, dar în momentul când se trece la administrare și implementare, vedem că rezultatele nu vin pe măsura așteptării cetățenilor.”

Europa Liberă: Inexistența elitelor ar putea crește încrederea cetățenilor?

Doru Petruți: „Elitele există. Întrebarea e alta: în ce măsură ele sunt implicate în acest joc social care trebuie să producă plusvaloare.”

Europa Liberă: Mă refer la elite care ar putea să servească de model pentru cetățenii R. Moldova.

Doru Petruți: „Și eu tot la elitele alea mă refer, dar e suficient să mă uit pe structura parlamentului nostru, nu din punct de vedere politic, ci să vedem dacă în ultimii 5-10 ani, sub aspectul resursei umane și al pregătirii, din parlament, lucrurile au evoluat în sus sau avem și pasaje în care regresăm. Din punctul meu de vedere, acolo ar trebui să vorbim despre elită, să vorbim despre discurs parlamentar, ar trebui să vorbim despre modalitatea în care se argumentează politic, în campanie sau în afara campaniei. Deocamdată, avem răspunsul și nota de plată trimisă de către cetățean în turul întâi. Pe teritoriul R. Moldova, treizeci și un pic (% - n.red.) s-au prezentat la vot, deși și la cei care s-au prezentat dezamăgirea e foarte ridicată și speranțele că cineva va reuși să facă ceva sunt foarte mici.”

Europa Liberă: Cel puțin, diaspora a reușit să arate o mobilizare impresionantă și entuziasmul acesta se pare că crește pentru al doilea tur al scrutinului, din 15 noiembrie. Să rămână a fi iarăși vot decisiv și al celor de peste hotare?

Doru Petruți: „Diaspora, cum spuneam, are meritul de a fi produs singura emoție din această campanie. Prin mobilizare, dar nu neapărat prin conținutul votului. Diaspora e o istorie aparte pentru R. Moldova. Ea votează, în general, contra stângii. Cred că și dacă am avea o stângă sută la sută pro-europeană, diaspora tot invers ar vota. Acolo vorbim de alte fenomene. Nicidecum nu vreau să minimizez rolul lor și importanța recordului pe care ei, tur de tur de alegeri, se pare că reușesc să-l stabilească. Din păcate, pentru politicienii de pe interior sunt niște teme de făcut, în ce-i legat de diasporă.”

Europa Liberă: Faptul că Igor Dodon a numit diaspora electorat paralel credeți că poate fi contabilizată ca o gafă făcută în această campanie electorală?

Doru Petruți: „Enervarea electoratului nu e niciodată o idee bună. Măcar tipul ăsta de greșeli dna Maia Sandu nu le mai face, față de campania din 2016. E o campanie interesantă, vizavi de evoluția modului în care Maia Sandu, ca și comportament, măcar, sunt lucruri schimbate față de 2016. Din păcate, și ea, ca și Igor Dodon rămân destul de izolați pe eșicherul politic. Nici unul, nici altul nu prea mai au parteneri, din păcate.”

Europa Liberă: În turul întâi a fost un exit-poll; credeții că se poate prefigura o victorie în baza rezultatelor acestei cercetări?

Doru Petruți: „În primul rând, acel exit-poll telefonic, din start, terminologic, a fost greșit. În al doilea rând, sondajele de tip telefonic, pentru a fi utilizate pentru a estima un comportament socio-politic, cred că mai avem nevoie de cel puțin 5-10 ani de lucru. Sondajele, chiar dacă poate ceea ce spun eu poate surprinde, noi lucrăm și partea de sondare telefonică, dar după cu totul alte standarde. Sondajele de opinie telefonice sunt mult mai dificil de făcut, din punct de vedere al rigorilor tehnice, decât sondajele care se realizează față în față. E o inițiativă sortită din start eșecului.”

Europa Liberă: Adică, răspunsul respondentului nu insuflă încredere?

Doru Petruți: „Rata de participare la sondajele telefonice e scăzută, populația din RM încă se teme de această modalitate de intervievare, față de situația când vezi un om, când poți cere de la el mai multă informație, când poți arăta o legitimație, când poți proba munca pe care o faci. Sunt inițiative care, din păcate, duc la regresul pieței de cercetare sociologică din Moldova și suntem sub vizorul universităților din țările vecine și chiar mai îndepărtate, pentru că ceea ce se întâmplă aici depășește un anumit stadiu de gravitate, din punct de vedere tehnic și metodologic.”

Europa Liberă: Cei doi finaliști ai cursei prezidențiale se pare că nu se vor duela în cadrul unei dezbateri. O dezbatere electorală îl dumirește mai mult pe alegător? Ce impact poate să aibă?

Doru Petruți: „E un alt element de regres al societății în care trăim. Constatăm, pe de o parte, o scădere a importanței dezbaterilor electorale și, pe de altă parte, lucrul acesta e generat de refuzul, din punctul meu de vedere, inacceptabil, de a participa, atât la turul întâi, cât și în turul doi, la dezbateri. Una din sarcinile din fișa de post a unui politician e tocmai de a participa la dezbateri publice, și nu doar în mijlocul celor care te simpatizează.”

Europa Liberă: Mesajele de susținere din exterior ajută candidatul să acumuleze mai multe procente?

Doru Petruți: „Nu cred că aceasta a jucat un rol în această campanie, în care elementul geopolitic a lipsit aproape cu desăvârșire.”

Europa Liberă: E bine, e rău că a lipsit elementul geopolitic?

Doru Petruți: „Cred că e rău pentru ambii că nu l-au utilizat într-un mod înțelept, pentru a-și aduce puncte în fiecare tabără.”

Europa Liberă: Ce subiecte, până sâmbătă, ar mai putea fi discutate, ca cetățeanului să-i fie clar cui să-i dea votul?

Doru Petruți: „Din păcate, votanții noștri au fost învățați, din 2016 încoace, să reacționeze foarte mult la o agendă negativă și la elemente de PR negru etc. Ăsta-i electoratul pe care-l creștem, nu trebuie să ne mire rezultatele. Și nu trebuie să ne mire nici bumerangul care se va întoarce după numirea viitorului președinte.”

Europa Liberă: La modul real, cam care ar trebui să fie subiectele de campanie?

Doru Petruți: „La modul real, președintele are un rol simbolic.”

Europa Liberă: Simbolic, dar nu e de neglijat.

Doru Petruți: „Da, din punctul meu de vedere, sunt lucruri ce țin de comportamentul președintelui, de poziționarea lui, de relația cu alte instituții, de prestanță publică. N-am văzut la niciunul dintre candidați, efectiv la nici unul dintre candidați, care sunt lucrurile pe care le va face altfel sau care-s diferențele pe care le va produce.”

Europa Liberă: Cetățeanul, eventual, ia în calcul și scenariile post-lelctorale atunci când merge să-și arunce buletinul de vot?

Doru Petruți: „În ce ține de scenariile post-electorale, cetățeanul din RM a fost atât de mult lovit și atât de des pronosticurile nu i s-au confirmat, nu i s-au adeverit. Din păcate, lipsa de predictibilitate se simte și se vede și în mediul politic, și în mediul social. Și ea ne aduce grave prejudicii tuturor nouă, în mediul de business, pentru că acolo predictibilitatea și stabilitatea pe plan politic contează foarte mult.”

Vezi comentarii (1)

Mai mult
XS
SM
MD
LG