În seara de duminică, 3 noiembrie, rezultatele exit-poll-ului realizat de IMAS și Fondului Opiniei Publice au arătat că socialistul Ion Ceban și liderul Blocului ACUM Andrei Năstase sunt la egalitate. Datele au fost irelevante deoarece aproape 26 la sută dintre cetăţeni au refuzat să participe la sondaj. A eșuat exit-poll? Vor continua aceste cercetări? Iată explicaţiile directorului companiei de cercetare sociologică IMAS, Doru Petruți.
Europa Liberă: A fost un eșec pentru o cercetare sociologică acest sondaj?
Doru Petruți: „Nici vorbă. Sondajul s-a efectuat și ați văzut și rezultatele lui. Dacă sondajul nu se efectua sau companiile sociologice pierdeau controlul pe parcursul zilei sau nu știu ce alte evenimente cu caracter excepțional, îl puteam considera eșuat. Rezultatele sondajului le-am văzut, inclusiv rata de neparticipare la sondaj cred că e unul din rezultatele acestui sondaj.”
Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că cetățenii nu vor să răspundă acestor întrebări care le sunt adresate după ce își exercită dreptul de vot?
Doru Petruți: „Sunt mai multe factori. Dacă ne uităm în 2009 la exit-poll-ul derulat atunci, când rata de refuz a fost de 1,5 la sută, vedem că la 10 ani distanță am ajuns la 25 la sută. E o evoluție care, sigur, numai în curtea companiilor sociologice nu trebuie căutat răspunsul acesta. Operatorul are 10-15 secunde la dispoziție să convingă o persoană să participe la sondaj și în acele secunde vă dați seama că un operator nu poate combate percepțiile, stereotipurile, mentalitatea, valorile, agresivitatea cu care se întâlnește în societatea noastră în ultimii ani.”
Europa Liberă: Dar această evoluție pentru Dvs. arată că, asemenea cum cetățenii au pierdut încrederea în politicieni, exact așa pierd încrederea și în instituțiile sociologice?
Doru Petruți: „Haideți să lămurim un lucru. Cetățenii nu au nicio treabă cu instituțiile sociologice. Mulți dintre cetățeni nici nu știu ce-i acela un sondaj, nici nu știu cine îl realizează și depărtați-vă de ideea că cetățenii Republicii Moldova n-au altceva mai bun de făcut decât să stea cu pixul în mână și să analizeze rezultatele datelor de sondaj și să discute...”
Europa Liberă: Dar mulți din ei așteptau la ora 21 să spună ce arată sondajul.
Doru Petruți: „Absolut. Și noi așteptam, numai că... Haideți să facem niște clarificări. În primul rând, lucrurile pleacă de la percepția greșită că sondajul de tip exit-poll anunță câștigătorii. Câștigătorii unor alegeri sunt anunțați de Comisia Electorală Centrală, ei sunt singurii în măsura să anunțe rezultatele oficiale ale unui scrutin. Un sondaj de tip exit-poll anunță niște estimări pe baza declarațiilor oamenilor în privința comportamentului lor de vot în ziua de alegeri.”
Europa Liberă: Dar unii s-au întrebat de ce estimările Dvs. nu au vorbit în procente – 46 la 52, 46 la 53...
Doru Petruți: „Pentru că a existat o rată foarte ridicată, aproape 26% între persoanele...”
Europa Liberă: Și v-ați temut de marja de eroare?
Doru Petruți: „Nu ne-am temut de marja de eroare. Pe un astfel de număr atât de mare de refuzuri, modelările de date sunt extrem de riscante, la astfel de marje noi am considerat că cel mai onest lucru pe care îl putem face e să arătăm rezultatele exact așa cum s-au înregistrat ele, anunțând inclusiv faptul că o pondere ridicată de oameni au refuzat să participe la sondaj și că lucrul acesta poate genera rezultate din punct de vedere statistic în favoarea unui candidat sau altuia.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că au surprins pe cineva rezultatele acestor alegeri în municipiul Chișinău?
Companiile sociologice aveau estimările lor și știau încotro se îndreaptă lucrurile...
Doru Petruți: „Nu cred că au surprins, nici pe noi nu ne-au surprins și vă dați seama ce frustrant a fost cumva și pentru noi faptul că a trebuit să arătăm rezultatele așa cum au fost, pentru că, sigur, companiile sociologice implicate în acest exercițiu au făcut sondaje – noi le numim de calibrare – în ultimele 10 zile, înainte de turul doi, sondaje în care dl Andrei Năstase n-a câștigat nici măcar într-o zi, așa că plus-minus sigur că companiile sociologice aveau estimările lor și știau încotro se îndreaptă lucrurile, dar rezultatele strict ale sondajului de exit-poll au arătat ceea ce am prezentat public.”
Europa Liberă: Se poate vorbi clar cine a fost alegătorul lui Ion Ceban și cine a fost alegătorul lui Andrei Năstase?
Doru Petruți: „Absolut. Din prezentarea rezultatelor – le găsiți și pe site-ul nostru – puteți vedea fiecare tip de public care a susținut un candidat sau altul. E clar că la cei peste 55 de ani a fost susținere masivă pentru Ion Ceban, la cei mai tineri suportul s-a îndreptat spre Andrei Năstase, dar persoanele cu studii superioare l-au susținut mai mult pe Andrei Năstase, în timp ce toate celelalte categorii de educație au plusat scorul pentru Ion Ceban. Sunt și alte diferențe pe limbă, dar principalul lucru și cel mai important rezultat din acest exercițiu de exit-poll ține de motivația de vot. Am văzut circa jumătate din alegători care au votat candidatul și programul și au votat ceva, hai să numim așa, pe continuu, iar ceilalți au votat împotrivă, au votat răul cel mai mic, au votat geopolitic sau orice altceva mai puțin...”
Europa Liberă: Apropo, geopolitica ce amprentă a lăsat asupra votului?
Doru Petruți: „Ion Ceban a beneficiat mai mult de votul pro, hai să-l numim așa, votul pentru candidat și votul pentru programul respectiv, în timp ce Andrei Năstase majoritar a beneficiat de votul contra, a beneficiat de votul emoțional, a beneficiat de votul geopolitic. După părerea mea, sunt învățăminte și într-adevăr urmează o reformare a partidului sau o repoziționare a lui.”
Europa Liberă: A partidului, PPDA?
Pe tipul acesta de motivație [vot anti-ceva] nu se poate construi la nesfârșit un viitor politic...
Doru Petruți: „PPDA. Lucrurile de aici trebuie începute, pentru că acesta e mitul fondator și pentru PAS, și pentru PPDA, vot anti-ceva, iar pe tipul acesta de motivație nu se poate construi la nesfârșit un viitor politic. Dacă cine are urechi de auzit o să audă și ține cont de expertiza sociologică, bine, dacă nu, vor urma și alte exerciții de alegeri și o să vedem unde duce tipul acesta de loialitate și tipul acesta de motivație de a genera voturi.”
Europa Liberă: Dezamăgirea multor cetățeni e că aceste promisiuni care se fac în campania electorală nu mai ajung să aibă o finalitate din moment ce mandatul îi aparține celui care a câștigat cursa electorală. Dvs. credeți că alegătorul de la acest al doilea tur de scrutin a pus preț pe promisiunea făcută de un candidat sau altul?
Doru Petruți: „A fost o campanie pe care eu aș numi-o atipică și rezultatele ambilor candidați rămași în cursă eu le consider rezultate mai degrabă conjuncturale, contextuale, generate de prestația proastă a adversarului, nu neapărat lucruri ce țin de program și de soluții pentru Chișinău. Trebuie să recunoaștem, Chișinăul e într-o situație foarte dificilă, cu probleme extrem de mari după niște cicluri de administrare absolut dezastruoasă și cu probleme uriașe care nu au cum să fie rezolvate repede și nici a plusa cu nu știu ce promisiuni nu cred că e o soluție. S-au suprapus acum, sigur, mai multe fenomene, unul ce ține inclusiv de prestația celor aflați la guvernare. Am văzut în sondajul din septembrie un grad de insatisfacție a populației și un impact negativ după doar câteva luni de guvernare foarte mare.”
Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că în câteva luni se pot livra rezultate?
Doru Petruți: „Nu cred că se pot livra rezultate spectaculoase, dar cred cu toată convingerea că se poate livra ceva și aici văd o problemă foarte mare inclusiv pe partea de comunicare a actualei guvernări, pentru că trebuie să ai și livrabile nu numai meciuri politice și cumva cetățeanul a ieșit din ecuația asta și asistăm la tot felul de spectacole politice, dar până la urmă contează beneficiile și impactul direct asupra cetățeanului.
Surpriza acestor alegeri o constituie numărul mare de primari de la PDM...
Acesta a fost un element de climat cred că important nu doar în Chișinău, ci și la nivel de republică, pentru că ați văzut rezultatele Blocului ACUM la alegeri și chiar ale PSRM-ului, după părerea mea, sunt sub așteptări și surpriza acestor alegeri o constituie numărul mare de primari de la PDM.”
Europa Liberă: Dar cei doi concurenți electorali care au fost până duminică au știut rezultatele exit-poll-ului înainte de a le anunța Dvs.?
Doru Petruți: „N-aveau cum să le știe și dacă, nu știu, o fi fost scurgeri de informație sau așa ceva, n-aveau utilitate, pentru că dimineață și pe parcursul zilei rata de refuz a fost și mai mare decât cea obținută până la finalul zilei. Cu asemenea rată de refuz, rezultatele puteau fluctua și puteau fi și într-o parte, și în alta. În schimb, candidații sunt convins că au știut sondajele lor interne, realizate inclusiv între turul întâi și turul doi, care arătau clar care sunt evoluțiile și spre ce se îndreaptă lucrurile. Entuziasmul lor sau pesimismul lor s-a bazat cred că mai mult pe rezultatele sondajelor dinainte. Exercițiul de exit-poll a fost extrem de securizat și la asemenea marjă de neparticipare nu văd cui i-ar fi fost util până la urmă.”
Europa Liberă: Fruntașii Partidului Democrat au spus că ei ar fi învingători în acest scrutin local, pentru că fiecare al patrulea primar ar fi exponentul Partidului Democrat. Despre ce vorbește acest lucru?
Doru Petruți: „Asta vorbește, în primul rând, despre strategia pe care ei și-au ales-o în anii de guvernare. Și din punctul acesta de vedere se pare că ceea ce au decis ei să facă la nivel de localități – și programele sociale, și drumuri, și tot ce au gândit ei ca beneficiu direct la populație – a funcționat, drept dovadă că după un impact atât de mare din punct de vedere politic după plecarea președintelui lor, după toată critica la adresa lor, pe un exercițiu de alegeri rămân pe locul întâi cu numărul cel mai mare de primari.”
Europa Liberă: Știți că în precedentul mandat de primar, numărul primarilor care au aderat la PD s-a ridicat simțitor din moment ce a început Partidul Democrat să-i convertească să treacă la această formațiune.
Doru Petruți: „E un proces firesc care s-a întâmplat după fiecare tur de alegeri.”
Europa Liberă: Acum admiteți că s-ar întâmpla invers? Acest număr mare de primari pe care i-a obținut PD-ul ar putea să se micșoreze până la finele mandatului?
Primarii sunt oameni foarte raționali, pragmatici, ei trebuie să culeagă vot direct, nu vot politic...
Doru Petruți: „Probabil că se va micșora. O să vedem cu cât, e o mișcare cumva naturală care se întâmplă, dar asta ține foarte mult de prestația guvernării. Un primar nu migrează spre un partid aflat la guvernare care nu reușește să aibă o prestație și nu crește, și nu vede un viitor politic. Primarii sunt oameni foarte raționali, pragmatici, ei trebuie să culeagă vot direct, nu vot politic.”
Europa Liberă: Apropo, în sondajele Dvs. primarul intra în primele cinci poziții la capitolul încredere din partea cetățenilor.
Doru Petruți: „Primele trei chiar...”
Europa Liberă: De ce atât de puțină lume a mers să voteze, știind că primarul e cel care decide atâtea lucruri în comunitate, în teritoriu?
Doru Petruți: „Puțini, mulți... E discutabil un pic de unde și privim tema.”
Europa Liberă: Prezența scăzută oricum vorbește despre ceva.
Am avut votanți, în special ai dlui Chirtoacă și ai dlui Țîcu, dezamăgiți de primul tur, care au stat acasă...
Doru Petruți: „Prezența a mai scăzut, dar haideți să ne întoarcem încă o dată. Dacă vorbim doar de Chișinău, spre exemplu, dacă ne uităm pe datele sondajului, vedem că 81 la sută au declarat că au participat și la turul întâi, ceea ce înseamnă că 19 la sută au venit votanți noi. Dacă adunăm această pondere de prezență de 19% de cât a fost în turul întâi, o să vedem că ajungem la o pondere destul de importantă de prezență pe Chișinău. Sigur că am avut votanți, în special ai dlui Chirtoacă și ai dlui Țîcu, dezamăgiți de primul tur, care au stat acasă, n-au mai venit la turul doi.”
Europa Liberă: Chiar dacă liderii au îndemnat lumea să iasă la vot și să-l susțină pe Andrei Năstase?
Doru Petruți: „Da, chiar dacă s-a indicat asta, rezultatele sondajului de tip exit-poll – și o să vă spun în premieră o informație – 17 la sută din votanții dlui Chirtoacă l-au votat pe Ion Ceban. E un lucru care cred că...”
Europa Liberă: Are o explicație?
Doru Petruți: „S-a conturat un vot împotriva lui Andrei Năstase, în ciuda mișcărilor și a comunicării dlui Chirtoacă împreună cu Maia Sandu. Mișcarea respectivă se pare că a creat și efect invers, nu doar efect pozitiv. Și faptul că aceste două segmente de electorat nu s-au mobilizat nici măcar la jumătate pentru turul doi cred că spune ceva.”
Europa Liberă: Curentul unionist răzlețit dă de gândit pentru cei care sunt în fruntea formațiunilor?
Doru Petruți: „Nu cred că cineva a reușit să producă mai multă dezamăgire decât politicienii care au jucat curentul unionist, au segmentat și spart acest fenomen la nesfârșit.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că o parte din susținătorii lui Dorin Chirtoacă arată sondajul că l-au susținut pe Ion Ceban. După ce Ion Ceban a declarat că limba moldovenească va fi limba de comunicare, limba în activitățile primăriei, ar putea să piardă din sprijinul care i-a fost oferit?
Doru Petruți: „Ion Ceban a reușit, spre deosebire de Andrei Năstase, să mobilizeze mai multă lume care n-a fost în turul întâi la vot. Cel puțin, sondajul de timp exit-poll arată că aici s-a făcut diferența – între ponderea de votanți noi, să spunem, cei care n-au participat la turul întâi și au venit la turul doi –, aici Ion Ceban a produs o diferență semnificativă.”
Europa Liberă: Care ar fi primele trei probleme care trebuie rezolvate astfel încât primarul să aibă încredere din partea cetățenilor?
Doru Petruți: „În primul rând, elementele de infrastructură. Suntem o capitală care vrea să se creadă europeană, dar n-avem absolut nicio stradă la un nivel de civilizație rezonabilă, s-o numim, o stradă normală, fără gropi, cu borduri, cu trotuare, iluminată și trasată corespunzător pentru trafic, n-avem canalizare, n-avem scurgeri... Despre ce vorbim? Eu cred că în 20 și ceva de ani măcar o stradă – una! – putea fi dată drept exemplu.”
Europa Liberă: Prima e infrastructura. A doua?
Doru Petruți: „A doua ține de serviciile sociale. Chișinăul are o problemă teribilă cu grădinițe, școli, tot ce înseamnă partea de servicii sociale. Aici este o problemă și de resursă umană, e o problemă de cum e abordat întreg domeniul educației și apoi sunt lucruri ce țin de funcționari, de atitudine foarte...”
Europa Liberă: Și a treia problemă?
Doru Petruți: „Transportul. La transport și trafic, fără doar și poate, suntem la ani-lumină distanță de lumea civilizată.”
Europa Liberă: Mafia și problema imobiliară nu sunt printre primele?
Cu toată tristețea de rigoare, marea majoritate a populației Republicii Moldova vrea să fie coruptă...
Doru Petruți: „Cu corupția, aici o să vă dezamăgesc, pentru că vă spun încă o dată, cu toată tristețea de rigoare, marea majoritate a populației Republicii Moldova vrea să fie coruptă și vrea să facă parte din cercurile de corupție.”
Europa Liberă: Și cum se explică acest fenomen, dl Petruți?
Doru Petruți: „Asta a fost rețeta de succes a multor politicieni. Vedeți fenomenul de la Orhei, vedeți câte primării câștig acel partid chiar și după evenimentele politice de la mijlocul acestui an?”
Europa Liberă: Și fenomenul acesta are o lămurire? Fenomenul Orhei, fenomenul Bălți?
Doru Petruți: „Nu e vorba doar de aceste persoane. Lucrurile încep de la Vladimir Voronin și continuă cu Vlad Filat, cu toți cei care au făcut carieră politică de succes, au făcut carieră pe pattern-ul facem ce facem, dar dăm și la alții. Cine n-a dat și la alții, a căzut din politică sau cine n-a administrat corect puterea.”
Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție! Concluziile trebuie să le tragă și învingătorii, și perdanții.
Doru Petruți: „Și întreaga societate per ansamblu, pentru că numărul de neparticipare la un sondaj, indiferent că vorbim de tineri, adulți sau persoane în vârstă, dă un diagnostic foarte precis legat de unde suntem cu democrația, cu valorile, cu spiritul european, cu toate lucrurile despre care mulți politicieni doar vorbesc.”
