Se împlinesc 12 ani de la protestele post-electorale din 7 aprilie 2009 când mii de manifestanții au ieșit în stradă, solicitându-și dreptul la un scrutin corect și liber. Radio Chişinău aminteşte că sute de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă și au fost deținute în condiții inumane, iar cel puțin cinci persoane și-au pierdut atunci viața în condiții suspecte. Avocatul Vadim Vieru, directorul de program în cadrul Asociaţiei Promo-LEX constată că dosarul 7 aprilie a eșuat încă din anul 2010, din primul an când se realizau sau se mima realizarea unor investigații a faptelor de tortură și a ceea ce s-a întâmplat. „După 2010 au urmat doar constatări ale acestui proces continuu de eșuare a organelor de drept în procesul de investigare. Avem deja hotărâri la CEDO care a constatat investigația ineficientă a faptelor de tortură, reținere şi arestare ilegală a mai multor persoane. Până în prezent, persoanele care se fac responsabile sunt în libertate și, având în vedere procedurile stabilite de lege, aceste persoane niciodată nu vor mai ajunge pe banca acuzaților”, mai afirmă, între altele, avocatul Vadim Vieru.
Gazeta de Chişinău inserează declaraţia raportorului Parlamentului European pentru R. Moldova Dragoş Tudorache care susţine că Moldova are nevoie imediată de alegeri în cadrul cărora cetățenii să-și exprime în mod asumat opțiunile în contextul politic, economic și geostrategic complicat din prezent. „Acum, e prioritară o guvernare stabilă și legitimă, cu un Parlament la fel de credibil și responsabil. Doar în acest fel, moldovenii pot trece prin criza COVID, doar așa se pot relua reformele esențiale pentru modernizarea țării și pentru reluarea unor parteneriate externe serioase, care să dea țării acces la finanțare și oportunități economice”, declară europarlamentarul. El aminteşte că din cauza instabilităţii guvernamentele R. Moldova a ratat recent 60 de milioane de euro dintr-un ajutor de 100 de milioane de euro oferit de România. „În aceeași situație se găsește și acordul financiar cu UE, care nu poate fi accesat din cauza neîndeplinirii condiționalităților și a întârzierilor în aplicarea măsurilor convenite”, precizează Dragoș Tudorache.
Agora.md o citează pe avocata poporului Maia Bănărescu cu declaraţia că procesul de imunizare decurge anevoios, cu mari neclarități și incertitudini având în vedere faptul că, la etapa actuală, Republica Moldova poate conta doar pe donații de vaccinuri anti-COVID-19, iar cantitatea de vaccinuri disponibile în stoc este una limitată. Maia Bănărescu regretă că autoritățile nu au reușit să elaboreze și să pună în aplicare o strategie clară de vaccinare, care să ofere cetățenilor informații pertinente despre procedură. Avocata poporului recomandă autorităților să profite de timpul până la obținerea unui nou lot de vaccinuri pentru a elabora o schemă funcțională și mai eficientă pentru imunizare, inclusiv să elaboreze o listă de așteptare.
Termenul de 60 de zile pentru starea de urgenţă este prea mare, iar noile restricţii insuficiente, de această părere este Angela Paraschiv, şefa Catedrei de epidemiologie de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, citată de TVR Moldova. „Măsurile care au fost stipulate sunt în contradictoriu cu acel plan de pregătire şi răspuns care a fost publicat pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Acele măsuri nu ameliorează situaţia, inclusiv ceea ce ţine de parcuri, dar nu s-au luat măsuri care ţin de pieţe, malluri sau adunările din biserici... Măsurile, practic, sunt cele atribuite codului portocaliu, ceea ce ne duce cu gândul la situaţia că măsurile nu sunt luate în favoarea gestionării pandemiei, ci în favoarea politicului”, afirmă Angela Paraschiv.
O eventuală creditare directă a Guvernului de către Banca Națională, sugerată recent de liderul socialist Igor Dodon, este ilegală, titrează anticoruptie.md cu referire la o analiză a Centrului Expert-Grup. „Un eventual împrumut din partea BNM, mai ales în valoare de un miliard de euro, va crea presiuni inflaționiste, va deprecia moneda națională, va submina creșterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă și înrăutățirea condițiilor de trai ale populației”, constată analiza. Se mai precizează că Moldova ar putea rata alte finanţări, inclusiv din partea Fondului Monetar, de care sunt legate finanțările preferențiale din partea Uniunii Europene și altor parteneri strategici. Articolul aminteşte că recent fostul preşedinte Igor Dodon declara că statul ar trebui să ia un împrumut de la Banca Națională pentru a ajuta cetățenii și agenții economici în perioada stării de urgență. Iar BNM a precizat într-o reacţie că legislaţia îi interzice să acorde asistenţă financiare de orice fel statului și organelor acestuia şi că orice împrumut de la BNM pentru stat ar duce la creșterea inevitabilă a prețurilor și, în consecință la sărăcirea populației.
Comentatorul Victor Pelin îşi dedică editorialul de pe ipn.md scrisorii pe care a șefa legislativului moldovean Zinaida Greceanîi a trimis-o recent secretarului general al Consiliului Europei în care o acuza pe preşedinta Maia Sandu, între altele, de violarea obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, și califică drept iresponsabilă încercarea președintei de a dizolva Parlamentul în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea unui guvern, acuzaţii ce au fost respinse de Maia Sandu. Victor Pelin e de părere că mesajul Zinaidei Greceanîi are un singur scop – eludarea rolului Curții Constituționale în soluționarea disputei dintre Președinție și Parlament. „Este o gravă greșeală politică. Invocarea uzurpării puterii de către cei care insistă pe exprimarea directă a voinței cetățenilor la alegeri legislative este dovada lipsei totale a înțelegerii a ceea ce înseamnă uzurpare. Umblatul cu jalba în proțap pe la Consiliului Europei pune într-o lumină foarte proastă suveranitatea și independența R. Moldova. Scoaterea unui conflict dintre instituțiile statului la nivelul medierii Secretarului General CoE este o mostră de infantilism politic”, notează, între altele, comentatorul.
Ipn.md mai publică analiza săptămânală a politologului Dionis Cenuşă care examinează, de această dată, obiectivele pe care le urmărește Rusia prin „diplomația vaccinului” pe care o desfășoară în raport cu Moldova. Moscova ar urmări trei obiective majore, crede politologul. Primul ar fi să exploateze consensul existent între forțele pro-UE și pro-ruse asupra aprobării Sputnik V, întrucât atât preşedinta Maia Sandu, cât și Socialiștii în frunte cu Igor Dodon au nevoie de vaccinul rusesc. În al doilea rând, notează Cenuşă, livrarea vaccinului rusesc în Moldova va consolida pozițiile actorilor pro-ruși, care numără Partidul Socialiștilor și conducerea a două regiuni pro-ruse – autonomia găgăuză și regiunea transnistreană, viabilitatea cărora asigură continuitatea poziției Moscovei în Moldova. „Nu în ultimul rând, vaccinul rusesc are o semnificație electorală considerabilă pentru forțele pro-ruse”. Politologul precizează în context că anunțul despre donația rusească coincide cu consumarea tentativelor de numire a noului guvern şi o posibilă declanşare a scrutinului parlamentar anticipat.
