Dar chiar înainte ca apelul să se încheie, dronele de atac rusești erau deja în aer.
La câteva minute după încheierea convorbirii, ținte ucrainene din sectorul energetic și alte infrastructuri erau bombardate în atacuri care au continuat timp de ore. Două spitale - protejate din punct de vedere tehnic prin dreptul internațional - au fost grav avariate. Ucraina a lovit la rândul său, un complex de conducte petroliere în sudul Rusiei.
O zi mai târziu, pe 19 martie, Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut propriul lor apel telefonic, iar președintele ucrainean a spus că a acceptat propunerea de încetare a focului. Însă Zelenski le-a spus reporterilor că „totul va continua să zboare”.
„Dacă rușii într-adevăr nu ne atacă facilitățile, nici noi nu le vom ataca pe ale lor”, a spus președintele ucrainean.
Și totuși au atacat: Rusia a lansat peste 170 de drone asupra Ucrainei în dimineața zilei de 20 martie. Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune pentru a ataca o bază aeriană unde sunt găzduite bombardiere rusești cu rază lungă de acțiune și, potrivit relatărilor, a folosit și o nouă rachetă cu rază lungă pentru a lovi o rafinărie.
Poate că încă este prea devreme pentru a trage concluzii, dar, dacă e să ne luăm după cum arată încetările focului de obicei, aceasta cu siguranță nu pare a fi una. Iar dacă „echipele tehnice” ruse și americane, care urmează să se întâlnească săptămâna viitoare în Arabia Saudită, nu vor reuși să cadă de acord asupra unor pași concreți pentru a „implementa și extinde” acordul, este foarte probabil ca acesta să fie și de scurtă durată.
„Nici Rusia, nici Ucraina nu au, în acest moment, vreun stimulent să reducă intensitatea sau amploarea operațiunilor lor”, a spus Maria Engqvist, director adjunct al programului de studii Rusia și Eurasia din cadrul Agenției Suedeze pentru Cercetare în Apărare, pentru RFE/RL.
Nikolas Gvosdev, profesor de securitate națională la U.S. Naval War College din Newport, Rhode Island, a spus că atacurile care au urmat apelurilor telefonice au fost direct legate de acestea.
„Din partea lui Putin, e o demonstrație că Rusia deține controlul escaladării și poate continua să lovească unde și când dorește”, a declarat Gvosdev pentru Europa Liberă. „Din partea lui Zelenski, e o demonstrație că, în ciuda afirmației lui Trump că Ucraina „nu mai are cărți în mână”, ea are, de fapt, încă resurse, încă are capabilități... și că Ucraina este departe de a fi înfrântă”.
Dick Berlijn, general olandez în retragere din forțele aeriene, care a fost cel mai înalt ofițer militar al Țărilor de Jos, a spus că Putin nu a dat „niciun semn că își dorește cu adevărat o încetare a focului.”
„Cred că motivul pentru care a propus să nu mai fie vizată infrastructura energetică este acela că îl afectează pe el”, a spus Berlijn pentru Europa Liberă. „Majoritatea infrastructurii energetice a Ucrainei a fost deja distrusă, dar atacarea infrastructurii ruse, mai ales cea petrolieră, îl afectează pe Putin.”
„Foarte departe de realitate”
Încă de la finele anului 2022, Rusia lovește intens infrastructura energetică a Ucrainei, folosind rachete balistice și de croazieră, precum și drone cu rază lungă de acțiune pentru a ataca centrale electrice, stații de transformare și rețele de distribuție.
Menite să epuizeze populația civilă ucraineană, această strategie este adesea atribuită fostului comandant-șef al invaziei ruse, generalul Serghei Surovikin, pe care presa rusă l-a supranumit odinioară „generalul Armaghedon”.
În fața acestor atacuri, Ucraina s-a străduit să mențină funcționale iluminatul și încălzirea, dar a reușit să treacă peste iarnă cu un amestec de ingeniozitate locală și sprijin masiv din partea Occidentului.
În paralel, Ucraina și-a extins rapid propria industrie de drone, pe care a început să le folosească tot mai des pentru a ataca infrastructura energetică a Rusiei – rafinării, conducte – precum și instalații militare.
Rusia este îngrijorată și de racheta de croazieră ucraineană cu rază lungă de acțiune, Neptun. Cu doar câteva zile înainte de apelurile telefonice, Zelenski a susținut că această rachetă a fost folosită pentru a lovi o rafinărie de petrol aflată pe coasta rusă a Mării Negre.
Acest lucru oferă Kremlinului un motiv în plus să ceară scoaterea propriilor instalații energetice de pe lista țintelor ucrainene, a declarat generalul Berlijn.
Vorbind cu jurnaliștii la o zi după apelul telefonic dintre Putin și Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ordinul lui Putin a fost pus în aplicare imediat. El a susținut chiar că forțele ruse au doborât șapte dintre propriile drone, ca dovadă de bunăvoință.
Experții militari, însă, au pus la îndoială afirmația lui Peskov și au subliniat că armata rusă ar fi putut opri atacurile mai devreme – și cu siguranță ar fi putut evita să lovească spitale la șase ore după aceea.
Acuzațiile reciproce au apărut la doar câteva ore după atacurile din noaptea de 20 martie.
Promisiunea lui Putin era „foarte departe de realitate”, a spus Zelenski.
„Credeam că această încetare a focului, propusă de președintele Statelor Unite ale Americii, a fost deja încălcată de regimul de la Kiev”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la televiziunea de stat.
Cu toate acestea, oficialii americani și-au exprimat optimismul.
„Cred că suntem mai aproape de pace, de o încetare a focului, decât am fost vreodată în ultimii trei ani”, a spus Keith Kellog, principalul trimis al Casei Albe pentru Ucraina, pentru ABC News.
„Teoria unei încetări”
Dincolo de rezervorul de neîncredere acumulat în cei trei ani de război total purtat de Rusia împotriva Ucrainei, rămâne întrebarea dacă cele două părți au căzut de acord asupra faptului că încetarea focului ar trebui să intre în vigoare imediat - sau dacă au căzut de acord asupra a ceva, în general.
„Aș fi reticentă în a numi ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână chiar și un preludiu al unui preludiu al unei discuții reale despre o încetare a focului”, a spus Maria Engqvist pentru RFE/RL. „Traiectoria către un „acord” de orice fel este extrem de instabilă în acest moment. Se pot produce multe răsturnări de situație.”
Declarația Kremlinului a menționat că acordul se referea la „infrastructura energetică”. Casa Albă, însă, a spus că acordul acoperea „infrastructura energetică și civilă”. Iar Zelenski a avut o viziune și mai largă asupra a ceea ce ar trebui cruțat.
„Unul dintre primii pași către încheierea completă a războiului ar putea fi oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a altor infrastructuri civile”, a scris el într-o postare pe Telegram, după convorbirea cu Trump.
„Ambele părți sunt interesate de teoria unei încetări”, a spus Nikolas Gvosdev.
„Ucraina ar putea folosi timpul pentru a se reconstrui și a se consolida. Rusia ar căuta relaxarea sancțiunilor; dar niciuna dintre părți nu are o propunere de încetare a focului care să satisfacă aceste cerințe și ambele nu sunt sigure cât de departe ar merge Trump pentru a forța acceptarea”, a mai spus el.
„Dacă Putin chiar ar fi sincer în dorința de a opri războiul, l-ar putea opri chiar astăzi. L-ar fi putut opri acum trei ani”, a declarat generalul Berlijn.
„Putin vrea ca Ucraina să revină în imperiul rus. Nu acceptă faptul că Ucraina este o națiune suverană, așa că toate acestea fac extrem de dificilă găsirea unei soluții de apce care să fie acceptabilă atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia”, a adăugat el.
