Marea Britanie, împreună cu anumite state din SUA, se află printre cele mai avansate în privința asigurării tuturor condițiilor pentru ca oricine să poată să voteze, inclusiv persoanele cu dizabilități.
Nu doar rampe, sau eventual ascensoare speciale pentru persoanele în scaun rulant, dar chiar și dispozitive de vot tactile, pentru nevăzători, de pildă. Centrele de votare care nu pot instala asemenea dispozitive sunt obligate atunci să instaleze cel puțin o versiune de tip panou mural, cu litere foarte mari, a buletinului de vot, pentru persoanele cu vederea scăzută.
În cazul în care niciuna din aceste variante nu e posibilă în secțiunea respectivă, persoana cu dizabilității poate solicita să voteze prin poștă sau prin procură, prin intermediul altcuiva.
În SUA, măsurile și dispozițiile legale diferă de la un stat la altul. Pentru a da un singur exemplu, în Iowa persoanele cu dizabilități care conduc dar nu pot părăsi mașina au drept să voteze în automobil în fața centrului de votare. Instrucțiunile legale sunt precise și simple. doi oficiali electorali, câte unul din fiecare partid, un democrat și un republican, ies din centrul de votare și aduc o urnă la mașină și privesc în altă parte cât persoana completează și introduce buletinul în urnă.
În Belgia, legea nu stabilește condiții precise, însă cere fără echivoc ca fiecare centru de votare să poate asigura toate condițiile persoanelor handicapate, iar asta presupune o informare anterioară și buna cunoaștere a circumscripției.
În Franța, de asemenea, accesibilitatea la urne și cabine este o obligație pentru organizatori și pentru președinții birourilor de vot. Toate birourile de vot franceze, fără excepție, trebuie să dispună de cel puțin o cabină accesibilă în scaun rulant.
Tot în Franța, legea prevede în mod specific că și persoanele care suferă de un handicap mintal au dreptul să voteze, prin intermediul persoanei de tutelă, care trebuie să introducă în prealabil o cerere scrisă. Și, desigur, votul prin procură este întotdeauna posibil.
Pe continentul nostru, Consiliul Europei a adoptat încă din 2006 o convenție privind dreptul la vot al persoanelor handicapate. Ceea ce a făcut jurisprudență în Europa a fost verdictul Curții Europene a Drepturilor Europene (CEDO) în 2010, în cazul "Kiss vs. Ungaria". Kiss era o persoană suferind de tulburări maniaco-depresive și fusese plasat sub tutelă, iar autoritățile i-au nu i-au permis să participe la vot.
CEDO i-a dat dreptate lui Kiss. Persoanele handicapate, fizic sau mental, au dreptul să fie ajutate, sau să fie reprezentate, înlocuite, însă nu li se poate lua dreptul de a vota. De altfel, acest drept este enunțat și în Articolul 29 al Cartei ONU, deși nu toate statele europene îl respectă încă.
***
Chiar dacă autoritățile moldovene promit de ani de zile să asigure condiții adecvate, mai ales pentru alegătorii cu nevoi speciale, la modul practic starea de lucruri nu s-a schimbat, iar participarea la scrutinul parlamentar de duminică va fi la fel de anevoioasă pentru această categorie de votanți. O constată mai multe organizaţii neguvernamentale care regretă că persoanele cu nevoi speciale care vor să voteze sunt lăsate şi de această dată pe cont propriu și vor fi puse în situația să-și bată capul cum să facă uz de acest drept.
Pentru persoanele cu nevoi speciale ziua alegerilor este una specifică
Întâi de toate cum să ajungă la cabinele de vot, dat fiind că doar un procent din secţiile de votare din ţară pot fi considerate accesibile pentru persoanele cu dizabilități, precizează preşedintele Alianţei Infonet, Victor Koroli:
„Acest lucru este foarte grav din simplul considerent că secţiile de votare se află în incinta şcolilor, grădiniţelor, caselor de cultură, bibliotecilor, primăriilor. Dacă pentru partidele politice ziua alegerilor este ziua X, le interesează în mare parte numărul de voturi care le va fi acordat, pentru persoane cu nevoi speciale ziua alegerilor este una specifică. Este ziua când ei vin în secţiile de votare ca să manifesteze paşnic, să-şi ceară dreptul la vot. Este adevărat că există posibilitatea ca ei să voteze cu urna mobilă la domiciliu, dar votul în incinta secţiei presupune de fapt necesitate de socializare, de informare, dorinţa de a-şi promova drepturile, accesul la educaţie, cultură, servicii administrative etc.”
Speranțele că viitorul legislativ va fi mai sensibil la problemele cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale nu sunt prea mari, zice Victor Koroli. El precizează că în platformele electorale ale concurenților se regăsesc doar sporadic angajamente legate de accesibilitatea informaţională şi fizică a persoanelor cu dizabilităţi, de incluziunea lor la servicii educaționale de calitate, la cele medicale şi la piaţa muncii:
„Aceste lucruri se regăsesc într-o formă sau alta la 7-8 concurenţi electorali, doar că în formate destul de generale, fără a se referi la aceast subiect în detaliu şi în profunzime.”
Atitudinea non empatică faţă de această categorie de alegători se desprinde şi din faptul că doar doi din cei 23 de competitori electorali au avut grijă să-şi facă accesibile platformele electorale pentru nevăzători traducându-le în limbaj Braille, mai afirmă Victor Koroli:
„Alte materiale şi alte formate accesibile de către concurenţii electorali nu au fost elaborate.”
Cât ţine de paginile web ale formaţiunilor, acestea sunt aproape în totalitate inaccesibile pentru nevăzători, constată doctorul în politologie, Ion Ciobanu:
„Având o deficiență de vedere de grad sever pentru mine a fost foarte important să văd dacă paginile web sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere. Concluzia generală ar fi că partidele politice, concurenţii electorali în momentul în care au elaborat aceste pagini web nu au luat în considerare că ele vor fi consultate şi de persoanele cu dizabilităţi de vedere. Este foarte important ca pe viitor persoanele cu dizabilităţi să poată să aibă acces la paginile web pentru că nu poţi vota dacă nu eşti informat.”
Persoanele cu nevoi speciale constituie în Moldova cam cinci la sută din numărul total de alegători şi participă, de regulă, foarte activ la vot. În ultimele câteva scrutine au fost întreprinse mai multe măsuri pentru a facilita dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități. De exemplu, toate secțiile de votare au fost dotate cu plicuri trafaret care reprezintă o fișă transparentă, perforată, concepută special să poată vota persoanele cu deficiențe de vedere, iar în unele secții câteva cabinele de vot sunt ajustate pentru utilizatorii de scaun rulant. Apărătorii drepturilor omului consideră că pentru a spori accesibilitatea la vot e nevoie de un audit general care ar stabili cu maximă exactitate câte persoane şi cu ce fel de dizabilităţi trăiesc în raza sectoarelor de votare.
