„Ural”, un nou spărgător nuclear de gheață a fost lansat săptămâna trecută de șantierul naval Baltic din Sankt-Petersburg. Acestea este al treilea la număr spărgător nuclear, după „Siberia” și „Arctica”, puse pe gheață în ultimii patru ani de Rusia, care nu a mai construit atâtea nave nucleare din vremea URSS.
Kremlinul nu-și ascunde intențiile de a deschide navigația de-a lungul coastei arctice a Rusiei, prin Calea Maritimă de Nord. În același timp, însă, de-a lungul acestui traseu se construiesc și se actualizează noi baze militare rusești.
Washingtonul susține că, în ciuda moratoriului, Rusia ar putea efectua, în arhipelagul Novaia Zemlea, noi teste cu focoase nucleare cu putere redusă și testa cele mai recente rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune. Un articol pe această temă a fost publicat recent de The Wall Street Journal. În acest material se afirmă că problema posibilei reluări a testelor nucleare de către Rusia este discutată activ de toate agențiile americane de informații. Rusia respinge categoric toate acuzațiile, în timp ce posturile rusești de televiziune prezintă cu regularitate informații despre lansarea unor noi baze militare rusești în Arctica, iar Ministerul rus al Apărării raportează despre exercițiile sale militare la Polul Nord. Un material video realizat de Current Time:
„Jurnaliștii, inclusiv cei străini, au fost invitați să cunoască noua bază militară rusească «Trifoiul de Nord» de pe insula Kotelnîi, care se află la o distanță de 500 km de continent....”
Așa începe un reportaj difuzat de postul de stat Rossia despre noua bază militară rusă de pe insula Kotelnîi - primul orășel militar în care toate sistemele de susținere a vieții sunt interconectate.
O altă bază militară rusă cu o denumire asemănătoare, „Trifoiul Arctic”, a fost inaugurată în 2017, cu ocazia vizitei lui Vladimir Putin, pe insula Pământul Alexandrei.
Conform planurilor oficiale, până în 2020, Rusia intenționează să încheie construcția altor șase baze militare în Arctica. În decembrie 2017, ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, afirma că:
„În total, în ultimii cinci ani, la Polul Nord - pe insulele: Kotelnîi, Pământul Alexandrei, Vranghel și Capul Schmidt - au fost construite 425 de baze militare, cu o suprafață totală de 700.000 de metri pătrați. Acestea adăpostesc mai bine de o mie de militari, muniții și echipament militar special.”
Posturile rusești de televiziune prezintă adesea aceste baze militare ca fiind baze secrete. Cu toate acestea, Ministerul rus Apărării raportează cu regularitate despre exercițiile sale militare în Arctica, publicând imagini video cu teste ale rachetelor de coastă „Bastion”, trageri de pe anti-submarinul „Severomorsk” sau cu antrenamente ale trupelor speciale aeropurtate, care au venit la Polul Nord tocmai din regiunile Ivanovsk și Pskov, și ale trupelor de interne Rosgvardia.
Expertul militar Vlamir Golț spune că autoritățile ruse „sunt convinse că, în urma încălzirii oceanului Arctic, va deveni posibilă exploatarea subacvatică și, respectiv, accesarea unor resurse grandioase de energie. Totodată, acest lucru le va permite să folosească noi căi marine la Polul Nord și, respectiv, să câștige bani grei.”
Consolidarea prezenței militare ruse în Arctica are loc în paralel cu explorarea resurselor naturale în această zonă. Conform unui studiu al Serviciului geologic american (US States Geological Survey), în Arctica se află 30% din rezervele naturale mondiale de gaz și 13% de petrol.
În 2015, Rusia a depus o cerere de extindere cu 1,2 milioane km2 a hotarelor sale continentale în Arctica. La începutul lui aprilie 2019, ONU a acceptat spre examinare această cerere.
În martie, Rusia a anunțat despre instituirea unor noi reguli de circulație pe Coridorul Maritim de Nord, deschis anterior pentru transportul maritim internațional. Rusia vrea ca navele străine să își anunțe intenția de a traversa zona cu 45 de zile înainte. Ministerul rus al Apărării a declarat că Moscova își rezervă dreptul să aresteze sau chiar sau chiar să distrugă nava despre care crede că a încălcat această regulă.
Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu pretențiile Rusiei față Coridorul Maritim de Nord.
Pe lângă Rusia și Statele Unite, interesate de Arctica s-au declarat a fi China și Japonia, - care numesc Oceanul Arctic „drumul de mătase peste gheață” -, precum și Danemarca, Norvegia și Canada, care au și desfășurat deja în apele lor exerciții comune cu NATO.
