Linkuri accesibilitate

Va cere Republica Moldova aderarea imediată la NATO?


Președinta Maia Sandu la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marginea Adunării Generale a ONU, pe 21 septembrie, la New York
Președinta Maia Sandu la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marginea Adunării Generale a ONU, pe 21 septembrie, la New York

Când Ucraina a depus cerere de aderare la UE, pe 28 februarie, Republica Moldova i-a urmat imediat exemplul, iar președinta Maia Sandu a spus că asemenea momente istorice trebuie folosite. La 30 septembrie, Ucraina a cerut să fie primită imediat în NATO. Poate face R. Moldova la fel?

„Nu cred”, este răspunsul analistului Igor Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Într-un interviu săptămânal la Europa Liberă, Boțan spune că autoritățile moldovene trebuie să întărească securitatea R. Moldova cu ajutorul NATO. Dar guvernarea PAS s-ar „expune” dacă ar pleda pentru schimbarea statutului de neutralitate al R. Moldova și ar sprijini un demers de similar cu al Ucrainei.

Igor Boțan despre impactul la Chișinău al cererii Ucrainei de aderare imediată la NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:17 0:00

Pentru a se renunța la statutul de neutralitate al R. Moldova, explică Boțan, trebuie modificat articolul 11 din Constituție. Acest lucru se poate face doar prin referendum, iar decizia se ia numai dacă este sprijinită de 50% din alegători.

Actualmente, numai o pătrime din populația moldoveană sprijină apropierea de NATO, potrivit sondajelor de opinie, spune Boțan. Spre deosebire de cetățenii unor țări ca Suedia sau Finlanda, care au depus cerere de aderare la NATO în urma invaziei rusești din Ucraina de anul acesta, cetățenii moldoveni nu au fost convinși, crede Boțan.

Ucraina a cerut să fie primită în NATO în 2008, iar dreptul de a deveni țară membră i-a fost recunoscut la summit-ul NATO de la București din acel an. Ucraina nu a primit însă atunci o foaie de parcurs pentru aderare, iar o dată cu revenirea la putere a președintelui pro-rus, Victor Ianukovici, a renunțat la cerere.

În 2014 însă, când Rusia i-a anexat Crimeea și a sprijinit ocuparea parțială a Donbasului de trupe separatiste, Ucraina a reluat demersul aderării. Pe 30 septembrie, ziua în care liderul rus Vladimir Putin a semnat decrete de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat depunerea cererii de aderare imediată la NATO.

Cel puțin nouă țări estice membre al NATO au spus că sprijină demersul. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a spus că decizia ține de poziția unanimă a tuturor celor 30 de țări membre. În Statele Unite, consilierul pentru securitatea națională, Jake Sullivan, a spus că NATO sprijină Ucraina la modul practic, dar a sugerat că discuția despre aderare nu trebuie să aibă loc acum.

Analistul Igor Boțan crede că, odată încheiată faza fierbinte a războiului, Ucraina are șanse mari de aderare la NATO în regim accelerat, iar acest lucru va avea un „efect mare” asupra politicii și cetățenilor moldoveni.

Discuția despre cum își asigură R. Moldova securitatea trebuie începută, dar condusă de societatea civilă, care poate fi mai credibilă decât politicienii. O încercare a PAS și președintei Maia Sandu de a promova ideea aderării la NATO ar aduce puterii actuale prejudicii politice, într-un moment în care și așa trebuie să facă față multor crize, spune Boțan.

El crede că, în locul unui demers de apropiere de NATO, guvernarea pro-occidentală de la Chișinău va opta pentru o cale de mijloc și va continua eforturi de consolidare a forțele armate și de echipare a acestora, cu sprijin occidental.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

Previous Next

XS
SM
MD
LG