Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Procuratura Generală au elaborat un proiect de lege pentru „fortificarea securității judecătorilor și procurorilor”. În mare parte, acesta coincide cu cel votat de deputați în prima lectură pe 19 februarie, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În nota informativă, procurorii au explicat că sunt expuși discreditărilor, intimidărilor și amenințărilor „într-o măsură cel puțin comparabilă cu judecătorii”. Potrivit lor, astfel de atacuri au loc, cel mai des, împotriva care gestionează cazurile legate de crima organizată, corupție și altele cu impact social major.
„Presiunea asupra procurorilor poate afecta nu doar siguranța personală, ci și integritatea funcției, imparțialitatea decizională și încrederea publică”, menționează CSP.
La fel ca și judecătorii, procurorii cred că în Codul Penal trebuie să fie introdus un nou articol care să încrimineze amenințarea și violență asupra lor. CSP propune amenzi între 35.000 și 70.000 de lei sau cu până la 3 ani de închisoare pentru amenințări asupra sănătății sau a vieții procurorilor, judecătorilor ori rudelor lor.
Aplicarea violenței nepericuloase pentru viață ar putea fi pedepsită cu amenzi de până la 75.000 de lei sau cu până la 5 ani de închisoare, iar a celei periculoase pentru viață – cu detenție, de la 5 până la 8 ani.
Procurorii propun și un alineat nou – pentru cazurile comise de un grup criminal organizat ori în favoarea acestuia, cu pedepse între 7 și 10 ani de închisoare.
Arest pentru insultă și amendă pentru filmarea neautorizată a ședințelor de judecată
CSP propune ca jignirea intenționată a procurorului, judecătorului și a altor angajați ai organelor de drept să fie sancționată cu amenzi de la 4.000 de lei până la 5.000 de lei sau între 50 și 70 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.
Spre deosebire de judecători, procurorii deja sunt menționați în articolul Codului Contravențional care prevede sancțiuni pentru ultragierea angajaților organelor de drept, dar amenzile acum variază între 500 și 1.250 de lei.
Amenințările, demonstrarea gesturilor agresive și aruncarea obiectelor în direcția judecătorilor sau a procurorilor poate fi pedepsită cu amenzi de până la 6.000 de lei sau cu până la 15 zile de arest contravențional.
Procurorii au susținut ideea judecătorilor de a introduce în Codul Contravențional un articol care va permite sancționarea încălcării ordine publice în instanță cu amenzi de până la 5.000 de lei.
La același capitol, ei propun majorarea amenzilor pentru înregistrarea video a ședințelor de judecată fără permisiunea judecătorului, de la 5.000 de lei (în varianta CSM) până 7.500 de lei.
Consultări parlamentare
Pe 2 martie, în Comisia juridică, numiri și imunități din Parlament au avut loc consultări publice pe marginea celor două proiecte de lege. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a amintit că în ultimul an au avut loc mai multe cazuri de agresare și amenințare a judecătorilor și familiilor lor, inclusiv online.
„Nu discutăm aici despre critici incomode, dar despre violență și încercări de a influența actul de justiție prin forță fizică”, a spus el.
Caraman susține că angajații Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) nu sunt pregătiți să facă față tuturor provocărilor din instanțe. „Mă refer la constarea faptelor, intervenția urgentă și, după caz, reținerea [agresorilor]”, a explicat președintele CSM.
Reprezentantul SPPS a răspuns că toate judecătoriile au posturi de pază, gardienii au sarcina de a asigura ordinea publică, iar, în cazul în care situația degenerează, pot chema un grup operativ înarmat, apăsând butonul de alarmă. „Gardienii nu participă la ședințe, ei stau la intrare”, a menționat el.
Fosta președintă interimară a Judecătoriei Chișinău, actualmente membră a CSM, Livia Mitrofan, i-a reproșat că instanța pe care a condus-o achită anual 3,5 milioane de lei pentru pază, dar gardienii au salarii de 5-6 mii de lei, de aceea nu îi este clar unde se duc 80% din acești bani.
Livia Mitrofan a mai povestit că în sediul de la Buiucani zilnic pot intra zilnic persoane care atacă atât justițiabilii, cât și judecătorii, transmit aceste acțiuni live și nu sunt înlăturați de SPPS.
Procurorul Eduard Panea, membru al CSP, a spus că nu există o statistică a atacurilor asupra procurorilor, dar a găsit o decizie a Curții Supreme de Justiție despre o procuroare amenințată în timpul perchezițiilor.
Potrivit lui, cel mai grav caz a avut loc în 2019, când un figurant al procesului penal a urmărit o procuroare, a lovit-o în cap, cauzându-i fractură craniană deschisă. Împotriva făptuitorului a fost deschisă o cauză penală pentru tentativă de omor, iar ancheta a demonstrat că el acționa din motive de răzbunare.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca, a spus că Parlamentul susține de principiu ideea că ambele bresle au nevoie de protecție sporită. Deputații, împreună cu reprezentații CSM și CSM, urmează să găsească o formă optimă a proiectului de lege pentru lectura finală.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
