Linkuri accesibilitate

„Noi dăm vina pe politicieni, dar poate e și vina noastră. Ca alegători ne merităm guvernările pe care le avem...”


Elena Crismari
Elena Crismari

Jurnalul săptămînal al Elenei Crismari.

Elena Crismari s-a născut la 22 iunie 1984 în comuna Dolna, raionul Strășeni. A absolvit Gimnaziul din Dolna, Școala Profesională nr.8, la specialitatea croitor-cusător și a urmat cursurile Colegiului Informatic. Este membră a Rețelei Naționale a Femeilor cu necesități speciale „Avem Abilități, dorim Posibilități”.

Luni

Primul care se trezește și scoală toată casa este pisoiul Barsic. Nu are somn și este deșteptătorul nostru de la ora 6 fix.

La 7 îmi servesc cafeaua la măsuța de afară. Ca de obicei, fără zahăr, cu o ciocolată. Afară este un aer plăcut, învăluit de o mireasmă plăcută de tei, care vine chiar din pădurea de lângă casă.

La ora 8 merg la medicul de familie. În fața oficiului medical mă întâlnesc cu doamna Maria. A activat cândva profesoară, iar acum este la pensie. Urca cu greu scările, sprijinindu-se de bară: „Ce bine că s-a instalat această bară, este mult mai ușor!”

Am zâmbit ușor. M-am simțit mulțumită, fiindcă e și contribuția mea. Trebuie să facem mai multe lucruri bune pentru a accesibiliza comunitățile noastre și a crea condiții egale pentru toți.

Marți

Mă trezesc cu emoții pozitive. Îmi servesc ceaiul din flori de tei și salcâm. Este atât de aromat, sănătos și ecologic. Acumulez energie, apoi merg în grădină să ud florile. Crini și trandafirii sunt însetați.

La 9 primesc un sunet de la UNICEF. Am aplicat anterior la un concurs. UN Internship Programme for Persons from Underrepresented Groups / A IV-a Ediție a Programului de Stagii ONU pentru persoane din Grupuri Subreprezentate. Sunt invitata la interviu, imediat am si plecat.

Aici emoții mari, dar pozitive. Am intrat privind cei cinci oameni minunați, care inspira curaj sustinere si cite o intrebare la care raspunde fiecare din cei prezenți. Plecind de aici ma gindeam iaca si primul meu interviu s-a terminat cu bine. Iesind in strada din Casa ONU incerc sa prind un microbuz, s-a oprit, am urcat singura fara ajutor, era accesibil ca cele din statele europene cu scara mai joasa si usor de urcat. Ma bucur ca lucrurile incet se schimba si in tara mea, ce-i drept cu greu, dar e bine că încercam să ne apropiem de standarde occidentale.

Miercuri

Ora 6:00, trebuie repede sa ies din casa ca sa ajung la Policlinica raionala pentru analize. Urc in microbuzul nostru din localitate; aici intilnesc colegi de scoala. Incep discutiile despre politica. Unul dintre ei critica fosta guvernare, iar eu zic mai in gluma mai in serios ca e rau cu

Noi dăm vina pe politicieni, dar poate e și vina noastră. Ca alegători ne meritam guvernările pe care le avem...

rau, dar mai rau fara de rau. Dar poate e bine sa-i dam o sansa noii puteri. Speram sa fie oameni cinstiti, responsabili si patrioti. Deseori noi dam vina pe politicieni, dar poate e si vina noastra. Ca alegatori ne meritam guvernarile pe care le avem. Oare cati din deputatii alesi la 24 februarie stiu ca nu exista accesibilitate in oficile postale, in scoli in policlinici, in farmacii.

De asta trebuie sa le amintim noi cu ce probleme ne confruntam, sa cerem de la ei exact asa cum ne cer ei votul nostru. Unul din ei ma ia peste picior si ma intreaba daca nu cumva vreau sa ma fac politiciana. Am reactionat imediat si i-am anuntat ca ma voi lupta la alegerile din toamna pentru un mandat de consilier local.

Ajung in raion, la policlinică dau de un om minumat cu suflet mare care isi doreste si el schimbarea. Doctorul Victor Bahnaru e un specialist caruia ii pasa de cetateni. Dupa ce mi-a indicat tratamentul m-a incurajat sa candidez la scrutinul local.

Urmeaza o alta intalnire cu Petru Pocenoc care, la fel, mă sustine in tot ce fac pentru societate si imi ureaza succese. M-a uns pe suflet vorba

Nu conteaza fizicul, e mult mai important ce are omul, ce suflet are acesta...

lui ca unor persoane cu abilitati depline nu le pasa si nu se vor implica asa cum incerc eu de aceea nu conteaza fizicul, e mult mai important ce are omul, ce suflet are acesta. Am zimbit si am uitat de problemele persoane. Revin in localitatea mea. Ma intilnesc cu fetele care am hotarit sa pregatim dosarul pentru crearea unui ONG. Iar proiectele pe care le vom propune sa fie in beneficiul intregii comunitati. Cine dacă nu noi? Și de ce nu noi?

Joi

Dimineața servesc un pahar cu lapte. Pisoiului îi arde de joacă. Îi dau de mâncare și-mi fac planuri pentru aceasta zi. La ora 9, însă, primesc un sunet de la o doamnă, la recomandarea Asociației MOTIVAȚIE. Am convenit asupra unei comenzi de confecționare a unei pălării și a unor papucei pentru copii. Croșetatul este un hobby mai vechi de-al meu. Este și o relaxare sufletească. În plus, este suplinirea bugetului familial. Dar cel mai mult mă bucură să văd fețe zâmbitoare, cum oamenii se bucură de lucrările mele și cum lumea devine un pic mai fericită în jurul meu.

Suntem un popor cu tradiții. Portul popular este unul foarte frumos. Mai ales în zona „Plaiul Codrilor”, unde este amplasat satul nostru pitoresc. Și aici imi vine o idee: Ce ar fi să adunăm femeile, mamele cu copii mici care ar dori să dezvoltăm copiilor dragostea față de artă, desen, brodat, crosetat? Noi trebuie să transmitem traditia portului popular. Să dăm viata unui cerc pentru copii din localitate.

Vineri

Ma scol devreme, am emotii mari, astept o veste importanta. Suna telefonul pe la ora 10 si aici aud glasul blind si bun al Xeniei Siminciuc: „Elena, ai fost acceptată pentru un stagiu de jumatate de an la Casa ONU”! Si in data 19 iulie te invitam sa fii prezenta.

M-am bucurat foarte mult,emotiile m-au copleșit. Îmi voi putea imbogați cunoștințele și abilitățile pentru a fi de folos și a ajuta oamenii.

Pe parcursul zilei încerc să finalizez niște lucrări hand made, pe care trebuie să le expediez săptămâna viitoare la Bruxelles.

O astept pe matusa din Italia. Seara verific posta electronica sa vad daca nu mi-a scris Rodica Jordan caruia trebuie sa-i multumesc mult ca depune suflet in tot ce face pentru a ne face egale intre egali. De ceva timp particip si la Atelierul din cadrul Academiei de Liderism Feminin „Women 4 Leadership” care este organizat pentru femeile participante la sesiunea anului 2019 a Academiei de Liderism Feminin, după sesiunile similare desfășurate pentru promoția de femei-lidere ale Academiei din 2018.

Proiectul „Women 4 Leadership” este realizat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis” (IVC) și IP CRAION CONTACT-Cahul, în parteneriat cu UN Women în Moldova și finanțat de Suedia, și contribuie la abilitarea femeilor pentru participare în procesele decizionale la nivel local și național. Avem mentori minunati printre care Liliana Palihovici, Olga Nicolenco si inca muti altii oameni minunati.

Previous Next

XS
SM
MD
LG