Nimeni, în afara unui cerc restrâns de la Kremlin, nu știe care sunt intențiile lui Vladimir Putin cu această modificare a Constituției – pe care, nota bene, promisese că nu o va face – scrie Teodor Tiță în Dilema Veche. Păstrarea misterului face parte din profilul liderului rus, numai că asta comportă riscuri și pentru ruși, și pentru restul lumii. De vreme ce nu își desemnează un posibil urmaș, o dispariție neașteptată din scenă a lui Putin – boală sau deces – ar lăsa loc unui haos incalculabil în Rusia. „Oricât de cinic sună, interesul occidental pentru stabilitatea strâmbă a Rusiei e mai mare decât acela de a vedea democrația instalată la Kremlin. (…) Când liderii mondiali vor să sune la Kremlin, știu cine ridică receptorul. O Rusie post-Putin poate însemna și că pe receptorul acela se bat oligarhi și securiști locali, iar în haosul-consecință se pot întâmpla accidente nefericite”.
Dan Tăpălagă semnează pe site-ul G4Media o analiză în care susține că actuala conjunctură oferă României o nesperată oportunitate de salt istoric. Pare paradoxal, câtă vreme România e la coada clasamentului european din toate punctele de vedere. Numai că schimbările uluitor de rapide pe care le înregistrează azi Europa, având în centru preocupanta problemă a schimbărilor climatice, modifică total ordinea priorităților. Green Deal, acordul ambițios propus Parlamentului European, ar putea deveni lege în curând și atunci, susține Dan Tăpălagă, pentru România va fi inutil să discute la infinit și exclusiv despre lipsa autostrăzilor, conductele Radet, pensii speciale – altminteri subiecte foarte importante – doar că nu mai trebuie să consume întreaga energie a dezbaterii publice. „Pe aceste autostrăzi care (…) lipsesc, dar și în marile orașe, va trebui să avem un nou tip de infrastructură destinat mașinilor electrice, scrie Tăpălagă. Sistemul energetic național va trebui adaptat pentru consumul de electricitate care în câțiva ani va exploda. Toate politicile publice vor trebui concentrate în această direcție”. Oportunitatea constă în potențialul enorm de creativitate la nivel IT din țară și care „trebuie exploatat prin politici guvernamentale inteligente. Cel mai rău lucru pe care l-am putea face ar fi să-l ignorăm sau să-l omorâm prin măsuri fiscale stupide”.
Cristian Pantazi, tot la G4Media, pledează vehement pentru renunțarea sau măcar diluarea promisiunii făcute de social-democrați de a majora pensiile cu 40% de la 1 septembrie. Evident, majorarea a căzut în sarcina liberalilor, care, dacă o fac, aruncă țara în criză economică severă, dacă nu o fac, vor plăti în toamnă la alegeri. De aici insistența cu care președintele Klaus Iohannis vorbește despre necesitatea alegerilor legislative anticipate. Dacă acestea ar avea loc până în vară, guvernul PNL ar avea timp să reformuleze legea, operând, de pildă, o majorare graduală a pensiilor, care să înceapă cu 15%, un procent sustenabil, spune Tăpălagă. „Dar, adaugă el, chiar dacă anticipatele nu vor avea loc, PNL trebuie să opereze modificarea. Și e timpul ca PSD să fie pus sub presiune publică și să admită că această creștere de 40% nu poate fi făcută de la 1 septembrie. Tocmai pentru a nu radicaliza societatea și a nu crea o falsă dezbatere în plină campanie. Dacă PSD continuă să-și susțină aberația economică, atunci PSD trebuie să plătească politic tot costul”.
