Un elicopter care îi transporta pe Raisi, pe ministrul său de externe și alți oficiali s-a prăbușit în nord-vestul muntos al Iranului pe 19 mai, la întoarcerea dintr-o vizită la granița cu Azerbaidjanul. Toți cei aflați la bord au murit.
Raisi, un protejat de multă vreme al liderului suprem iranian ayatollahul Ali Khamenei, a fost și șeful sistemului judiciar, jucând un rol important într-unul dintre cele mai întunecate capitole al istoriei Republicii Islamice.
Lumea își va aminti de clericul conservator ca fiind unul dintre cei care au avut grijă ca protestele antiguvernamentale din 2022, care au durat luni întregi, să fie înăbușite, și ca „legile de moralitate” ale țării să fie înăsprite
Sute de oameni au fost uciși atunci, și mii au fost arestați, în timp ce forțele guvernamentale au înăbușit demonstrațiile, considerate una dintre cele mai mari provocări cu care s-au confruntat în ultimele decenii conducătorii clericali ai țării. Raisi a susținut represiunea sângeroasă și a acuzat puterile străine și grupurile de opoziție de instigare la tulburări.
Ali Vaez, directorul Iran Project la International Crisis Group, a declarat că președinția lui Raisi a fost marcată de diviziuni sociale și politice interne tot mai mari și de deteriorarea relațiilor cu Occidentul.
„Măcelarul din Teheran”
Raisi s-a născut în 1960 și a urmat cursurile seminarelor din orașele sfinte șiite Qom și Mashhad. Apoi a studiat Teologia și Jurisprudența Islamică sub îndrumarea lui Khamenei și a altor lideri clerici iranieni.
Raisi este numit de criticii Republicii Islamice „măcelarul din Teheran” pentru presupusul său rol în execuția în masă, în 1988, a prizonierilor politici. În acea vreme, era procuror adjunct al Teheranului.
În 1989, anul în care Khamenei a devenit lider suprem, Raisi a fost numit procuror principal în capitala Iranului. A rămas în această funcție până în 1994, când a fost însărcinat cu conducerea Organizației Inspectoratului de Stat, organ judiciar, funcție pe care a deținut-o timp de zece ani.
Puternicul șef al sistemului judiciar Mahmud Hashemi Shahrudi l-a numit pe Raisi adjunctul său în 2004. După un deceniu în acest rol, Raisi a devenit, în 2014, procuror general al Iranului.
Doi ani mai târziu, Khamenei l-a numit pe Raisi custode al unui altar din Mashhad și al uneia dintre cele mai bogate fundații din Iran.
La alegerile prezidențiale din 2017, Raisi și-a depus candidatura împotriva președintelui moderat Hassan Rohani. A primit doar 38% din voturi.
Doi ani mai târziu, Khamenei l-a numit pe Raisi șeful sistemului judiciar al Iranului. În același an, Statele Unite i-au sancționat pe Raisi și alte opt persoane despre care se consideră că se află în cercul apropiat al lui Khamenei.
„Domnia impunității”
Raisi a reușit să câștige președinția la a doua sa candidatură, în 2021, într-un scrutin văzut de mulți ca o cursă solitară, întrucât zeci de candidați moderați și pro-reformiști au avut interdicție de a concura.
A fost ales în urma unui scrutin la care s-a înregistrat cea mai scăzută prezență la vot de la Revoluția Islamică din 1979.
„Că Ebrahim Raisi a devenit președinte în loc să fie investigat pentru crime împotriva umanității, răpiri și tortură, este un memento sumbru că impunitatea domnește în Iran”, a comentat la vremea aceea Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty International.
Alegerea lui Raisi a consolidat autoritatea ultraconservatorilor, care domină toate cele trei ramuri ale puterii din Iran.
Sub administrația lui Raisi, Iranul și-a întărit relațiile cu China și Rusia și și-a intensificat confruntarea cu Occidentul și Israelul, considerat inamicul numărul unu al Iranului.
La alegerile din martie, Raisi și-a consolidat locul în Adunarea Experților, un organism care-l alege pe liderul suprem al țării.
Moartea lui Raisi, considerat a fi următorul lider suprem, va complica, cel mai probabil, planurile de succesiune ale lui Khamenei.
În urma lui Raisi rămân soția sa, Jamileh Alamolhoda, și cele două fiice ale lor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
