Ecourile summit-ului european de la Castel Mimi și cum a devenit stânga daneză campioana politicii anti-migrație
Un grup masiv de migranți, în principal din Siria, mergând pe o autostradă în Danemarca, 7 septembrie 2015
Europa s-a reunit, joi 1 iunie, acolo unde Putin se credea acasă la el: 45 de țări s-au strâns în jurul Moldovei, cum a rezumat-o televiziunea franceză LCI (TF1), în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE), ținut pe un „domeniu viticol”, „la doar 20 de kilometri” de o „zonă de luptă” dintre Kiev și Moscova, cum o notează, la München, Süddeutsche Zeitung, care subliniază detaliile mai baroce ale reuniunii.
Președinta Maia Sandu și liderii europeni, la summit-ul de la Castel Mimi
1/35Președintele francez Emanuel Macron și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
2/35Premierul britanic Rishi Sunak și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
3/35Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
4/35Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
5/35Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
6/35Cancelarul german Olaf Scholz și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
7/35Șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
8/35Președintele Consiliului European, Charles Michel, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
9/35Prim-ministra Italiei Giorgia Meloni și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
10/35Președintele României, Klaus Iohannis, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
11/35Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
12/35Președintele sârb Aleksandar Vučić și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
13/35Prim-ministra Finlandei, Sanna Marin, și președinta R. Moldova, Maia Sandu.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
14/35Prim-ministra Islandei, Katrin Jakobsdottir, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
15/35Prim-ministrul sloven Robert Golob, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
16/35Prim-ministrul Portugaliei, Antonio Costa, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
17/35Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președinta R. Moldova, Maia Sandu
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
18/35Prim-ministrul Andorei, Xavier Espot Zamora, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
19/35Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
20/35Prim-ministrul Liechtensteinului, Daniel Risch, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
21/35Ministrul de stat al Monaco, Pierre Dartout, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
22/35Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
23/35Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
24/35Prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
25/35Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
26/35Președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
27/35Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
28/35Premierul macedonian, Dimitar Kovachevski, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
29/35Prim-ministrul irlandez Leo Varadkar și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
30/35Cancelarul austriac Karl Nehammer și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
31/35Prim-ministrul belgian Alexander De Croo și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
32/35Prim-ministrul danez Mette Frederiksen și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
33/35Președintele cipriot Nikos Christodoulides și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
34/35Premierul olandez Mark Rutte alături de Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
35/35Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și Maia Sandu, președinta R. Moldova.
Aproape 50 de lideri europeni au sosit pe 1 iunie la Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, descris drept o manifestare de solidaritate diplomatică cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Kievul pregătește o contra-ofensivă împotriva invaziei rusești.
Secvența anterioară
Secvența următoare
In ciuda absenței președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan , evenimentul a fost o reușită a diplomației franceze, aflată la originea conceptului, un “Davos al Uniunii Europene”, cum o spune Le Figaro.
„Deși CPE rămâne, la un an de la creare, un obiect diplomatic neidentificat și unic, fără o agendă sau un obiectiv politic anume”, Volodimir Zelenski „nu a făcut călătoria doar pentru plăcerea de a dezbate într-un cadru informal”, subliniază La Tribune de Genève. Joi, liderul ucrainean le-a cerut din nou liderilor europeni să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina.
Simultan, cum o dezvăluie Washington Post, Pentagonul a semnat joi un contract prin care oferă servicii de. internet de tip SpaceX Starlink prin satelit in Ucraine, la opt luni după ce Elon Musk, patronul companiei, a amenințat că va întrerupe accesul dacă guvernul S.U.A. nu plătește pentru asta. Departamentul Apărării a ascuns însă toate detaliile despre acord, inclusiv cât îi va costa pe contribuabilii americani și când a fost semnat contractul.
Presiuni inedite ale occidentalilor asupra Kosovo
În egală măsură cu summitul european (CPE) de la Chișinău, presa se ocupă și de importantele reuniuni bilaterale care s-au ținut în culise sau pe marginea summitului. Așa a fost, de pildă, reuniunea liderilor sârb și kosovar, la care Emmanuel Macron și Olaf Scholz au cerut noi alegeri în municipalitățile disputate din Kosovo.
Zeci de răniți în confruntările dintr-un oraș cu majoritate sârbă din Kosovo
1/8Înfruntare între sârbii din Kosovo și poliția antirevoltă în fața sediului municipalității din Zvecan, la 29 mai. Protestatarii s-au adunat pentru a cere înlăturarea primarilor de etnie albaneză aleși recent.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
2/8Cel puțin 30 de soldați ai trupelor KFOR conduse de NATO au fost răniți în confruntările violente care au început atunci când forțele de menținere a păcii au încercat să disperseze mulțimea de demonstranți de etnie sârbă. Manifestanții au ignorat avertismentele de a se îndepărta de sediul municipalității.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
3/8Militari KFOR răniți după o ciocnire cu etnici sârbi.
Zvecan, un oraș cu aproximativ 16 500 de locuitori, este una dintre cele patru localități din nordul Kosovo unde primarii de etnie albaneză au preluat mandatul în urma unor alegeri pe care sârbii locali refuză să le recunoască.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
4/8O mașină a fost incendiată în timpul confruntărilor.
Toți primarii de etnie albaneză au depus jurământul în ciuda unei prezențe la vot de sub 3,5% la alegerile din 23 aprilie, care au fost boicotate de partidul dominant sârb din Kosovo.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
5/8Un protestatar sârb din Kosovo este reținut în apropierea sediului municipal din Zvecan.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
6/8Poliția antirevoltă din Kosovo și trupele KFOR securizează zona din jurul sediului municipalității din Zvecan.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
7/8Militarii KFOR stau răniți la pământ după un atac, în timp ce soldații americani (dreapta) îi îndrumă pe ceilalți membri ai forței de menținere a păcii.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
8/8Un soldat KFOR rănit este evacuat din zona de conflict.
Trimișii SUA și UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea violențelor.
Treizeci de membri ai forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR, au fost răniți în timpul ciocnirilor cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, pe 29 mai. Aceștia au încercat să ocupe sediul primăriei din Zvecan, unde un primar de etnie albaneză și-a preluat funcția săptămâna trecută.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Presiuni inedite ale occidentalilor asupra Kosovo, rezumă astăzi Le Monde, care constată că după ciocnirile din ultimele zile dintre minoritatea sârbă din Kosovo și soldații NATO din nordul țării, responsabilitatea prim-ministrului kosovar în această nouă fază de tensiune este pusă sub semnul întrebării de către partenerii occidentali:
«Scurta istorie a Kosovo, independent de facto din 2008, n-a cunoscut niciodată asemenea tensiuni între Priștina și sponsorii săi occidentali. Miercuri, 31 mai, liderii americani, francezi și britanici l-au acuzat cu toții pe premierul kosovar Albin Kurti pentru rolul său în creșterea bruscă a tensiunilor și violențelor din ultimele zile în nordul acestei mici țări balcanice puse sub protecția NATO de la războiul care a opus-o Serbiei în 1999.»
Stânga daneză, campioană a politicii anti-migrație
Același Le Monde scrie în numărul din această dimineață, într-o detaliată analiză editorial, despre o surprinzătoare, chiar dacă lesne de explicat, metamorfoză a stângii daneze (aflate la putere).
În 1952, Danemarca a fost prima țară din lume care a ratificat Convenția de la Geneva asupra Refugiaților. Șaptezeci și unu de ani mai târziu, regatul scandinav de 5,9 milioane de locuitori este luat drept exemplu de către partidele conservatoare din Europa, cum ar fi Les Républicains din Franța, care doresc să se inspire din politica daneză ultra restrictivă a imigrației, implementată de dreapta daneză mai întâi, vreme de aproape douăzeci de ani, și continuată de social-democrați din 2019 încoace.
Socialiștii danezi s-au opus multă vreme erodării politicii țării de primire a migranților. Dar, după un alt eșec electoral în 2015, partidul condus de Mette Frederiksen (șefa guvernului, despre care se vorbește tot mai mult că ar fi favorizată pentru a deveni secretar general al NATO) și-a schimbat strategia. Obiectiv: recâștigarea încrederii alegătorilor săi tradiționali, care au votat în principal pentru Partidul Popular Danez, formațiune naționalistă anti-imigrație, care a servit ca forță auxiliară în dreapta spectrului politic din 2001 încoace.
Pentru a-și justifica reorientarea anti-imigrație controversată, fiind vorba de un partid de stânga, socialiștii danezi cu trandafirul în stemă au susținut că, sprijinind o politică generoasă de primire a străinilor, ei erau pe cale de a trăda clasele muncitoare daneze, care au fost nevoite să suporte greul imigrației și eșecul integrării, și că aceștia pun în pericol întregul sistem social danez.
În 2019, parlamentarii au adoptat o „schimbare de paradigmă” în politica daneză a azilului, punctul culminant a douăzeci de ani de eforturi de a descuraja solicitanții de azil să aleagă Danemarca. Potrivit acestui „paradigmeskift”, refugiaților nu li se mai recunoaște vocația de a se integra, ci aceea de a se întoarce cât mai curând în țara lor de origine. Efectele acestei politici par însă discutabile: în 2022 au fost eliberate 94.000 de permise de ședere (fără a lua în calcul cele pentru aproape 33.000 de ucraineni), față de 38.000 în 2001. Însă cifra celor care au primit statutul de refugiat a scăzut cu 6.200 în 2001, după 1.202, în 1.202. un vârf de 20.000 atins în 2015 și mai multe fluctuații.
Scrie Le Monde: «Din 2015, este obligatoriu să fi locuit nouă ani în țară și să fi lucrat acolo minim doi ani și jumătate pentru a primi ajutoare sociale. Refugiații (sunt cu totul puțin peste 60.000) au dreptul la o indemnizație lunară de 6.228 de coroane (835 de euro) pentru un singur adult (dublu pentru adultul cu un copil), cu condiția să învețe daneza și să urmeze o pregătire sau să își caute un loc de muncă. Polițiștii au dreptul să le sechestreze banii sau bunurile de valoare, atunci când intră pe teritoriu, pentru a le finanța șederea (ceea ce de altfel se întâmplă rar).»
Azilul se acordă doar temporar, pentru unul sau doi ani, reînnoibil. Pe lângă statutul de refugiat și protecția subsidiară, Copenhaga a creat, în 2015, o categorie rezervată persoanelor care fug de violență, precum un război civil. Aceștia pot obține azilul, dar au dreptul la reîntregirea familiei numai după trei ani, iar permisul de ședere le poate fi revocat oricând, așa cum a fost cazul pentru câteva sute de sirieni din 2019 încoace.
