Pandemia nu cruță pe nimeni, dar cel mai nemilos a lovit în categoriile vulnerabile ale populației. Această stare de lucruri lesne de presupus o confirmă apărătorii drepturilor omului. Familiile cu venituri modeste au trebuit să-și limiteze cheltuielile, vârstnicii s-au pomenit izolați între patru păreți, iar persoanele care au nevoie de îngrijiri medicale s-au văzut nevoite să se descurce pe cont propriu.
Acest tablou este descris și de Veronica Volcov, care știe din propria experiență ce înseamnă să rămâi fără medicamente de care, la propriu, depinde viața. De mai mulți ani este președinta Asociației tinerilor cu diabet „Dia”. Spune că mai ales la începutul pandemiei bolnavii cronici au devenit practic invizibili pentru sistemul medical din R. Moldova.
Diabetul nu are vacanță
În ce privește situația din prezent, e prea devreme să se afirme că lucrurile au revenit în albia normalului, spune Veronica Volcov: „Diabetul nu are vacanță, este o nosologie întreținerea căreia costă și rata cheltuielilor din buzunar întotdeauna a fost prezentă, indiferent dacă e pandemie sau nu, doar că în pandemie s-a accentuat din perspectiva faptului că era nevoie de suplimente, de tratamente care au fost anulate. Acestea erau luate în condiții de casă cu alte cheltuieli, din buzunarul pacientului.”
Categoriile vulnerabile de cetățeni au fost afectate disproporționat de către această pandemie
Un recent studiu al Fundației Soros Moldova arată că persoanele cu dizabilități, cele care au nevoie de îngrijiri paliative și bolnavii cronici s-au simțit de trei ori mai rău în comparație cu populația generală. Din cauza fricii de infectare, a dificultăților de deplasare, dar și a programărilor restricționate, mulți au fost nevoiți să-și amâne vizitele la specialiști, constată directorul executiv al fundației, Petru Culeac: „Categoriile vulnerabile de cetățeni au fost afectate disproporționat de către această pandemie și efectele au fost și sunt chiar destul de îngrijorătoare. Vorbim despre noi bariere care au apărut în calea accesului la servicii medicale, servicii de îngrijire, servicii de îngrijire paliativă. Am observat de asemenea și alte efecte: e vorba de efecte financiare. Sărăcirea tot mai mare a populației din aceste categorii sociale. Au apărut mai multe probleme de sănătate mintală.”
S-au schimbat lucrurile după trecerea așa-numitelor „valuri de infectări”? Dimpotrivă, constată directoarea Keystone, Ludmila Malcoci, pandemia a scos la suprafață părțile vulnerabile ale sistemului de sănătate din R. Moldova. Or, datele aceluiași studiu arată că șapte din zece persoane cu dizabilități și opt din zece persoane ce suferă de boli cronice nu au acces în propria localitate la servicii de diagnostic. Mulți trebuie să facă sute de kilometri pentru controale medicale de rutină și trebuie să se descurce cu pensii și salarii, în cele mai dese cazuri, la limita sărăciei.
„Persoanele aflate în îngrijire paliativă și persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu dificultăți destul de mari în accesarea serviciilor medicale specializate în perioada pandemică, fiind nevoite să contramandeze sau să amâne programările la intervențiile chirurgicale, la serviciile de diagnostic, la medicii specialiști. De fapt, în rezultatul acestor amânări, fiecare a doua persoană din aceste două grupuri a menționat că starea sănătății lor a fost afectată în foarte mare măsură.”
Ludmila Malcoci mai atrage atenția că vaccinarea populației și diminuarea numărului de cazuri de infectare cu Covid-19 a dus la impresia greșită că pandemia a bătut în retragere, prin urmare familiile cu venituri modeste și persoanele vulnerabile nu ar mai avea nevoie de ajutor. În realitate, aceste categorii au în continuare nevoie de sprijin, ba poate chiar mai mult decât în primele luni ale pandemiei.
