La cumpăna dintre ani, când sărbătorile Crăciunului și Anul Nou ne aduc lumină și pace în suflete, trimitem urări de sănătate, multă prosperitate și tradiționalul „Crăciun fericit!” și „Un An Nou fericit!”. Dar ce este fericirea? – Liniște, calm, bucurie și speranță. Cât de fericiți sunt cetățenii Republicii Moldova? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Aproape jumătate din populația Republicii Moldova, mai exact, puțin peste 47 la sută se consideră foarte fericită sau oarecum fericită. Cele mai fericite sunt persoanele din municipiul Chișinău, în timp ce în regiunea de centru se atestă cea mai scăzută cotă a persoanelor foarte fericite sau oarecum fericite. Starea pozitivă de fericire este percepută mult mai frecvent de către persoanele cu studii superioare în comparație cu persoanele cu niveluri de studii mai joase. Fericirea depinde de ocupație, starea familială sau venituri. Datele se conțin în studiul „Generații și Gen”, realizat de UNFPA Moldova pe un eșantion de mai bine de 10 mii de participanți din 153 de localități și dat publicității recent. Europa Liberă a făcut un popas în comuna Cărpineni, Hâncești, și i-am întrebat pe localnici cum definesc ei fericirea.
– „Fericirea-i în casa noastră. Mă bucur că acum, la vârsta asta, abia acum am simțit că trăim bine în familia noastră. Noroc de soțul meu, că primește oleacă pensia mai bună, dar a mea-i la pământ. Dna Valentina, am avut 1.998 de lei, cu 50 de lei mi-au mărit pensia. Vă închipuiți? Eu am lucrat toată viața bibliotecară, bibliotecara primea puțin doar, și m-am bucurat și eu, zic: „Stați oleacă, că trebuie să mi-o fi mărit”, când mă duc, cu 50 de lei mi-au mărit-o.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, există și un cântec – „Banii nu aduc fericirea”.
– „Nu aduc fericirea, îi drept.”
– „Fericirea nu-i în bani, dar în cantitatea lor.”
Europa Liberă: Și câți bani i-ar trebui unui om să zică că e fericit?
– „Banul îi ochiul dracului care nu-i satură pe nimeni, doar avem persoane în Moldova care au bogății imense și tot nu le ajunge.”
Europa Liberă: Și ei sunt fericiți?
– „Nu cred că-s fericiți, pentru că s-a schimbat puterea și ei simt că la bogățiile acestea au să înceapă să-i controleze de unde le-au luat, pe ce bani, cum le-au făcut.”
– „Niciodată n-am pus preț pe bani. Eu am spus că banul acum este, cumpăr ceva și nu mai este în buzunar, dar omul trebuie să rămână om.”
Europa Liberă: Sărbători fericite și un An Nou fericit!
– „Mulțumim și Dvs. la fel! Dă, Doamne, țara să o aducem la viață, cum se spune în popor, și să avem sărbători frumoase, să ne bucurăm de ceea ce avem, să fim fericiți și să umblăm fără măști. Uitați-vă, majoritatea oamenilor nici nu-i cunoaștem, mergem pe drum, ne salutăm, numai ochii îi vedem, dar restul – nimic.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem prezenți aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre fericirea națiunii. Când se consideră populația fericită?
– „Când se consideră populația fericită? Țara-i mare și-i tare atunci când poporul trăiește bine, când țăranul de la sat îi dezvoltat și trăiește bine, aceea-i țară bogată, dar până ce noi nu vedem, îi departe încă, îi departe. Am rămas în urmă de țările europene noi.”
Europa Liberă: Când v-ați considerat om fericit?
– „Ca atare, la vârsta mea, că mâine-poimâine împlinesc 70 de ani...”
Europa Liberă: Sănătate!
– „Eu îs fericit până ce, îs fericit, îs mulțumit de viață.”
Europa Liberă: În ce constă fericirea?
– „Bogdaproste, îs sănătos, îs voinic, am familie, băieți, fete, am nevastă, mă descurc, am casa mea, pământul meu, am de toate.”
Europa Liberă: Dar, în general, cum descrieți starea asta a națiunii, că-i mai mult plângăcioasă, cu oftatul?
– „E o întrebare delicată, dar depinde din care parte te uiți, lumea-i diferită, doamnă, lumea-i diferită, dar care a fost muncitor și muncește, acela are, trăiește, dar nu vreau să judec pe nimeni, că așa se spune: nu judeca, și nu vei fi judecat într-acele 10 porunci.”
Europa Liberă: Dar iată chiar aici, la piața din Cărpineni, multă lume zice că e nefericită, pentru că nu are bani.
– „Foarte corect, foarte corect. Da, cu banii stăm rău, da, căci banul este ban, măi vere, și cu banul faci ce vrei. Ei, cum să spun? E de dorit salariu mai mare, mai ales la pensionar, eu tot îs pensionar, 2 mii de lei pe care ni le-a dat dna Maia Sandu, mulțumim și pentru asta, dar după cum s-a scumpit la noi totul în țară amu, asta-i o pensie mizerabilă. Noi încă la țară ne mai descurcăm, că avem cocoșii noștri care ne mai cântă, avem purcelul cela din gogineață, ne descurcăm oleacă, avem pâinica noastră, că avem pământ, dar acei de la oraș, săracii, cum acum s-a scumpit gazul, vai de capul lor. Dar îndeobște, știți cum? Viața-i viață, că au fost greutăți, tot am zis că-i rău, că-i rău, dar, știți cum, viața merge încet-încet.”
Europa Liberă: Dar fericirea ți-o aduce cineva pe tavă, cu lopata sau fericirea și-o face omul?
– „Fericirea singurel omul și-o face cu mâna lui. Dacă ai mâini muncitoare și picioare alergătoare, te descurci. Eu, doamnă, am fost în viață peste hotare atât cât m-am dus la băiat și la fată, în țări străine.”
Europa Liberă: Unde?
– „În Italia. Am fost șapte ani de zile acolo, am fost ca un părinte, i-am ajutat, mai în scurt, i-am lăsat gospodari acolo, se descurcă, îs gospodari.”
Europa Liberă: Și acolo, în Italia, ați văzut mai mulți oameni fericiți decât aici, în Republica Moldova?
– „Dna Valentina, acolo știți cum e? Omul muncește, dar știe pentru ce muncește, acolo ai capika (banul), dar aici la noi muncești, dar nimeni nu-ți dă nimic. Iaca muncești, cauți un om să-i dai 200 de lei pe zi, de-amu cer 300 amu la noi. Ziua de muncă-i 300 de lei, hrănit și cinstit, anul trecut era 150-200, dar amu-i 300. Se ridică prețurile, dar de unde le ridică așa...”
Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să spună cetățeanul de aici că e un om fericit?
– „Doamnă, după cum îi porneala amu a lui Maia Sandu și cu noul guvern amu, cu noul parlament, văd cum deodată au pornit ei amu treaba, că de-amu ceva-ceva se mișcă, eu socot că, dacă-o fi să trăiesc încă ani, ar trebui să ajungem la nivelul celorlalte țări, să zicem, al Italiei, Germaniei, al statelor europene. Dar degrabă nu văd viitorul, nu, noi n-o să apucăm și nici copiii noștri, doar nepoții noștri dacă-or apuca acele vremuri.”
Europa Liberă: Încep acum sărbătorile de iarnă. „Crăciun fericit! Un An Nou fericit!” – asta își urează unul altuia.
– „Da, numaidecât, numaidecât! La noi, pe data de 25 îi Crăciunul pe nou, cum și românii toți, dar majoritatea țărilor sărbătoresc pe nou.”
Europa Liberă: Când zici „Crăciun fericit! Un An Nou fericit!”, mesajul acesta ce transmite?
– „Transmite stima față de noi, unul față de altul. O viață mai îmbelșugată, da, un Crăciun fericit!”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre fericire. Când v-ați considerat om fericit?
– „Când am trăit cu rușii, iaca atunci am fost fericiți. Pâinea era 16 copeici, un kil de zahăr era 70 de copeici, o conservă cât era? Eu îmi aduc aminte, ne duceam pe deal și luam o pâine, o conservă, o bucățică de cârnați și ne mai rămâneau acolo vreo câteva copeici și luam o butîlkă (sticlă) de apă și 100 de grame de bomboane și ne dădea și o pașkă (cutiuță) de sărnici (chibrituri). Și eu cu o rublă mă duceam pe deal, când nu dovedeam să fac mâncare. Dar amu ce, iaca ce am luat și eu am cheltuit o grămada bani?”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că acum națiunea îi nefericită?
– „Îi nefericită! Îi nefericită, pentru că își bat joc de norod, se îmbogățesc ei, dar norodul plânge în sărăcie, iaca ce-i. Toți au să se ducă din Moldova!”
Europa Liberă: Dar câți bani i-ar trebui unui om ca să considere că-i fericit sau că are o viață decentă?
– „Noi înainte primeam 100, 200 de ruble, dar eu mă duceam la Chișinău cu 100 de ruble, eu veneam cu torbele încărcate și încă îmi mai rămânea. Dar amu du-te cu 100 de ruble... Iaca, eu ce am făcut, și am cheltuit banii?”
Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean?
– „La un om ca să-i ajungă să trăiască bine măcar 7 mii de lei pe lună îi trebuie – să ia și un cărbune, să ia și un lemn și să aibă și de cheltuială, dar noi toată pensia o dăm pe leacuri.”
Europa Liberă: Dar banul îl face fericit pe om sau poate să-i aducă și necazuri?
– „Nu, banul nu-l face fericit! Ce vedeți vreunul care-i fericit să stea de vorbă cu tine? Și ce-i amu în magazine? Totu-i scump, tot-tot îi scump, tot îi scump și mergi și te uiți și ce să iei, dacă-i scump?”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– „Să fie cum a fost odată, înainte vreme.”
Europa Liberă: Dar credeți că se poate reveni la ceea ce a fost?
– „Se poate, se poate, dacă n-ar fi hoți la putere s-ar putea.”
Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă un stat cu oameni fericiți?
– „Măcar vreo 6 ani. Eu am, iaca amuș am 50 de ani de căsătorie și eu nu am ce au ei, și totu-i din spinarea noastră. Și el are 40 de ani, 32, 28 de ani și el îi milionar. De unde a luat el banii iștia? Și ai mei copii îs duși peste hotare, dar nu-s milionari.”
Europa Liberă: Credeți că ei îs fericiți?
– „Nu-s fericiți, că banii iștia nu te aduc la bine. Dumnezeu odată și odată o să-i pedepsească și atunci o să fie târziu de-amu, că ei nu se uită cu ochii la norod deloc.”
Europa Liberă: Dar acum, în toiul sărbătorilor de iarnă, așa se zice: „Crăciun fericit!”, „Un An Nou fericit, multă fericire în casă!”...
– „Care o să aibă bani, o să fie fericit, dacă n-o să aibă să cumpere, n-o să fie fericit, o să mănânce ce-o să dea Dumnezeu.”
Europa Liberă: Dar pe om îl poți face fericit cu de-a sila, împotriva voinței lui?
– „Nu, nu-l faci fericit, dar așa că tu să-i vâri, iaca, m-am dus și i-am dat niște bani ca să-l fac fericit. Atunci i-ai dat, dar pe urmă ce face omul cela? Ce face omul cela pe urmă? Tot în sărăcie rămâne, tot în sărăcie. Cât de puțin înainte era, și strângea lumea și lucra, și-și făcea și o casă, și erau fericiți înainte, ședeau până la jumătate în lut și erau fericiți. Dar amu ce face? Vai de capul lui!”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit în ospeție aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre fericirea națiunii. Ce ne puteți spune, sunt fericiți moldovenii?
– „Nu prea, nu prea, că de lucru - nimic, salariu - nimic, posturi de lucru - nici atâta, îi sărăcie mare în țară și-i foarte greu, și-i foarte multă tristețe și nefericire. Copiii vor una, vor alta, dacă n-ai posibilitate, nu le iei; când ai, le iei, când nu - nu. Iaca, vin la piață și iau ce-i strictul necesar, iaca, încălțămintea de iarnă să le cumpăr și de-ale mâncării, mă rog.”
Europa Liberă: Deseori se spune că sărăcia îl duce la disperare pe om și că trăiește momente nefericite. Câți bani i-ar trebui unei persoane ca să zică că are o viață decentă, că trăiește fericit?
– „La sat, cel puțin, măcar 5 mii de lei. Ca să poată să trăiască, măcar un 5 mii de lei, la sat, dar așa, cu vreo doi lei pe care-i facem noi zi de zi, îi foarte greu.”
Europa Liberă: Totuși, în toiul sărbătorilor se zice: „Crăciun fericit! Un An Nou fericit!”
– „Ei, sărbătorile le întâlnim așa, știți, cu cine este, dar te gândești ce trebuie să pui pe masă de-ale mâncării. Când nu-s apropiații lângă tine și familia, îi tristețe, dar dacă-s sărbătorile vin de departe oaspeți, e o fericire în suflet, e clar că atunci când vin și te întâlnești îi frumos.”
Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat peste hotare?
– „Da, da, da, eu am trei frați și toți îs plecați.”
Europa Liberă: Când v-ați întâlnit ultima dată toți în jurul mesei?
– „Cu vreo 3-4 ani în urmă, tot la Crăciun era, ne-am întâlnit toți 4, cu nepoții, cu nepoții, cu cumnatele, că de atunci nu ne-am mai întâlnit, că-s plecați în Anglia și-s departe. De-amu ei și-au făcut un viitor acolo, copiii lor au acolo un viitor, nu ca la noi în Moldova. Și învățătura-i învățătură acolo, și posturi de lucru au, ei se duc la lucru, vin de la lucru, au toate condițiile acolo și ei îs mulțumiți. Dacă ei îs mulțumiți, înseamnă că și eu îs mulțumită de dânșii.”
Europa Liberă: Și ei și-au găsit acolo fericirea?
– „Da, desigur! Dacă-s toți cu familiile acolo, îi clar că ei îs fericiți, eu cred.”
Europa Liberă: V-ați gândit să plecați?
– „Cumnata mi-a propus astă-vară să mă duc la dânsa, dar nu pot, acasă nu pot să las, că mai am o pasăre împrejurul casei, am un animal și nu pot să le las. Și dacă-i ai gospodărie, păsări, animale nu faci nimic, trebuie să șezi aici.”
Europa Liberă: Sunteți tânără. Când ați trăit adevărata fericire?
– „Când primul copil a apărut, băiatul, și-apoi fata, al doilea copil. Și asta-i o fericire a părinților, că sunt părinți care într-adevăr n-au copii și-i o tristețe în suflet, dar noi, da, suntem fericiți că avem băiat și fată și-i mulțumim Domnului, că avem copii.”
Europa Liberă: Sănătate multă și sărbători fericite!
– „Mulțumim! De asemenea și Dvs., sănătate și sărbători fericite!”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre fericirea la moldoveni. Când sunt fericiți moldovenii?
– „Când au de toate celea, atunci îi fericit omul. Da, dar vreau să spun un lucru tare drept – care muncește are, dar care-i lodîri (lenos) n-are și umblă cu cerutul – dă-mi.”
Europa Liberă: Dvs. din ce categorie faceți parte, a cetățenilor fericiți sau nefericiți?
– „Ei, așa, de mijloc, 100%.”
Europa Liberă: Dar munciți?
– „Muncesc! D-apoi eu am 77 de ani, numai la Salvare, iaca, am lucrat aici, la Cărpineni, 30 de ani.”
Europa Liberă: În acești ani, ați fost mai mult fericit?
– „Am fost fericit. Știți de ce? Pentru că eu n-am umblat cu furatul și eu am mâncat bucățica mea de pâine pe care am avut-o. Dacă muncești, ai de toate, dar dacă nu muncești, umbli lăturile, apoi n-ai nimic. Am fără o lună 50 de ani staj de lucru și iaca amu mi s-a ridicat vreo 50-60 de lei, nu știu cât mi s-a ridicat la pensie.”
Europa Liberă: Cât aveți pensie?
– „Două mii. Apoi asta-i pensie pentru un om care a muncit la stat 50 de ani?!”
Europa Liberă: Banul sau lipsa banului îl face pe om nefericit?
– „Lipsa banului nu poate să-l facă nefericit, dacă el muncește și are, el nu-l poate face nefericit, dar dacă n-are, apoi konecino (desigur) el îi nefericit.”
Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul satului, statului?
– „Îl văd că să fie mai bine, mai ușor de trăit, de conducerea țării în primul rând depinde și hoții să se mântuie, hoții, că aici îs mulți hoți tare. Lumea socoate că Maia Sandu nu, dar ce poate ea să facă într-un an? Și-apoi ce, într-un an, gata? Când te-ai început a stroi, ce într-un an gata? Tot încetișor toate celea se face.”
Europa Liberă: Despre fericire la moldoveni. Cum înțeleg moldovenii să aibă o viață fericită?
– „Oleacă de răbdare și femeia asta o să facă toate celea.”
Europa Liberă: Cine?
– „Maia, dna Maia o să facă! Dar oleacă de răbdare, cum într-un an o să stroiască toată Moldova? Trebuie oleacă de răbdare.”
– „Amu acei care-au furat până amu îs mai buni ca aiști care-au intrat.”
– „Dar eu nu înțeleg, de ce nu-l închid pe Dodon, că el a făcut multe prostii, s-a ghicit cu ouă. Ce el îi om, să spui la o țară așa prostii, că eu m-am ghicit cu ouă? Tu ești om, măi, om de conducere? Pe Dodon.”
Europa Liberă: Dar de ce?
– „Să-l pună la perete și să-l pedepsească. Dar el cum a făcut? Cum a umblat el, că el a fost la babe cu ouă și s-a ghicit, să spui tu la o țară așa ceva.”
Europa Liberă: Dar în acești 30 de ani de independență, cine din conducătorii țării i-a dorit națiunii fericire?
– „Până amu nu s-a văzut nimic. Eu cred că femeia asta o să facă ceva, Maia Sandu, pentru că văd că ea caută dreptatea, caută pe toți hoții să-i închidă. Nu vedeți că dintr-înșii au case, casteluri și miliția asta nu-i ca lumea?”
Europa Liberă: Oamenii care au multă bogăție au și fericire?
– „Nu mai au fericire, că ei mor de frică să nu-i grămădească cineva la perete. Mă gândesc că poate în timp de 4 ani de zile cât o să fie Maia Sandu poate o să facă ceva și o să fie mai bine.”
Europa Liberă: Și anul 2022 poate să aducă mai multă fericire?
– „Așteptăm și ne gândim c-o să fie și bine. Tot de conducători depinde, nu numai de noi.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– „Sănătate acum dorim, sănătate.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit în ospeție aici, la Cărpineni, Hâncești.
– „Permanent sâmbătă seara ascult Europa Liberă.”
Europa Liberă: Azi vorbim despre fericirea la moldoveni. Când sunt fericiți moldovenii?
– „Îi păcat să zicem că nu suntem fericiți, să-i zicem „Mulțumesc!” lui Dumnezeu că chiar trăim binișor, n-aș zice că trăim greu. De când îi lumea și pământul n-am fost egali în societate, unul mai slab decât altul trăiește și tot depinde de cum dau din coate. Dacă dai din coate, ai înaintat, dar dacă ai stat de dimineață până seara în bar, îi mai trist.”
Europa Liberă: Multă lume aici spune că e nefericită, pentru că nu-i ajung bani. Câți bani i-ar trebui omului să zică că-i fericit?
– „Eu nu înțeleg câți bani i-ar trebui, dar fiecare trebuie să conteze după buzunar. Am puțin - cheltui mai puțin, am mult - îmi permit mai multe, dar așa, lumea pretinde. Astăzi este de toate, de toate și ochii văd și vor de toate.”
Europa Liberă: Dar este o goană după avuție...
– „Da, este o goană după avuție, dar îi foarte bine să ne limităm, că cu cât mai puțin vrem, cu atât mai bine trăim. Eu mă iau după propria mea experiență, că nu ies poate uneori chiar și câte două săptămâni și parcă am de toate, dar când ies vreau mai multe. Și chiar intru în piață și mă uit, nimeni nu iese fără cumpărături. De aici fiecare strigă că nu ne ajunge, nu ne ajunge, dar de aici iese cu desaga plină. Pur și simplu, oamenii trebuie să se limiteze la ceva și trebuie să ne împăcăm cu aceea că-i pace. Eu îmi aduc aminte cum vorbeau părinții, buneii de foame, de războaie, cât de greu o duceau, dar noi, mulțumesc lui Dumnezeu. Chiar stau la masă cu soțul și zice: „Uite, chiar trăim bine”. Au fost vremuri grele, construiam casă, copiii trebuia de învățat, nu ne ajungea, nu găseam în magazine costume sportive, chiar și hăinuțele erau deficit, dar acum îi mulțumesc lui Dumnezeu. Sincer vă spun că chiar îi bine.”
Europa Liberă: Iată acum îi atmosfera sărbătorilor de iarnă, se zice: „Crăciun fericit! Un Nou An fericit vă doresc!”, ajunge fericirea asta?
– „Măcar spirituală și le doresc la toți și pentru acei mai triști ca noi fericire să aibă. Și le doresc mese nu chiar din abundență cu de toate, trebuie să avem o limită, noi nu avem limită. Iaca unde-i greutatea la moldoveni.”
Europa Liberă: Irosire...
– „Irosire fără socoteală, fără efect, noi trebuie să le uităm, să nu mai facem acele 12 farfurii de răcituri, ian fă 6 și ai să vezi că tot au să-ți ajungă. Pur și simplu la noi așa-i învățat, așa-i firea moldoveanului, să aibă mult-mult. Eu am fost peste hotare și am văzut cum se mănâncă 8 colțunași în ziua de Crăciun și aceia cu bostan, nu cighiri, chiftele fel de fel. Iaca să intrați la o masă de sărbătoare în ziua de Crăciun, masa plină și ei tot au să vorbească, că, știți, e greu și nu suntem fericiți. Îi păcat să zicem la moment că nu suntem fericiți, îi foarte păcat, eu vă spun: eu îs mulțumită că nu-i ca în Afganistan și știu că m-am culcat liniștită și m-am trezit liniștită. Dar când te uiți în sus și vezi că bombardează și te-ai culca, și nu știi unde să adăpostești un copil, asta-i grav. Deci, să-i mulțumim lui Dumnezeu, chiar trăim bine și în viitor vom trăi și mai bine.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre fericirea la moldoveni. Se consideră fericiți moldovenii?
– „Păi depinde fiecare cum trăiește, depinde și de pensia ce-o primește. Dacă primim 2 mii de lei pensie pe lună, noi suntem de-acum în vârstă, eu am 70 de ani, nu că în fericire, noi trăim așa cu cât o să avem, cu cât o să ne binecuvânteze Domnul. Da, și noi ținem pensia, ne ajunge/nu ne ajunge, mai avem câte ceva primprejurul casei, dar nu putem să zicem că nu suntem fericiți. Noi suntem fericiți că trăim și avem un Dumnezeu deasupra capului nostru și mulțumim de asta. Trebuie noi singuri să ne luăm în mâini, să ne gândim că așa este timpul, așa este timpul.”
Europa Liberă: Dar, în general, când ați trăit momente de fericire?
– „Poate în tinerețe când am avut copii, primul copil când l-am avut, am avut bucurie că am copil, și al doilea am avut un băiat și o fetiță și eram bucuroasă și a doua oară, fiindcă așa-i, dar acum mă bucur că sunt mari, au și ei fericirea lor.”
Europa Liberă: Iată, aici, la piața din Cărpineni, multă lume zice că e nefericită, pentru că nu ajung bani. Câți bani ar trebui totuși ca un om să zică că el e fericit?
– „Dar de ce noi să spunem că fericirea vine de la bani? Fericirea nu vine de la bani, noi bani putem să avem și un sac, și doi, și o căruță și tot să spunem că nu avem de-ajuns. Eu, de-o vorbă, nu pot să zic așa că nu-mi ajunge, eu sunt mulțumită de cât am și nu pot să zic că nu-s fericită, fiindcă nu trebuie să spunem cuvântul acesta, noi suntem fericiți că trăim. Să nu dea Domnul să stai la pat, că atunci nu-ți trebuie nimic, vrei să fii fericit, să vezi lumea, să vezi vecinii, să stai de vorbă, să discuți ceva interesant.”
Europa Liberă: Se urează fericire la sărbători. Iată, în timpul sărbătorilor de iarnă: „Crăciun fericit! Un An Nou fericit!”
– „Da, da, toți sunt fericiți, fiindcă la o sărbătoare de asta nu trebuie să spui că nu ești fericit. Fericirea o facem noi singuri cu mâna noastră, cu viața noastră. Știți cum e? Se bucură fiecare când cineva îi spune un cuvânt bun, un cuvânt de bucurie, fiecare se bucură. Chiar, iaca, merg prin piață și mă întâlnesc cu prieteni care pe vremuri eram tineri și ne salutăm și mă bucur tare, iaca, că poate nu l-am văzut de-o lună, de două și mă bucur tare că l-am văzut.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– „Să fiu sănătoasă, să umblu, să nu stau la pat, să nu bolesc, mai mult nimic nu-mi doresc. Am o casă unde trăiesc, poate și nu mai am acea casă mare cum au alții, dar sunt bucuroasă că trăiesc.”
Europa Liberă: Sărbători fericite!
– „Mulțumesc, de asemenea, și Dvs.! Mulțumesc că mai circulați prin piață și mai aflați despre lume, mai aflați despre noi. Mulțumim tare mult, mulțumim! Vă doresc viață fericită, sărbători fericite!”
* * *
Voci adunate la Cărpineni, Hâncești, localitate situată la 100 de kilometri distanță de capitală. Sătenii au găsit calea către fericire, și anume o societate fără corupție, bazată pe un mediu social stabil și cu o comunitate bine închegată. Despre fericirea națiunii am discutat și cu președintele parlamentului, Igor Grosu.
Europa Liberă: Ce credeți despre fericirea la moldoveni? Cum e cetățeanul Republicii Moldova?
Igor Grosu: „Fericirea la moldoveni... Eu pot să vă spun care-i fericirea la mine.”
Europa Liberă: Spuneți-o și la Dvs., și pentru întreaga societate.
Igor Grosu: „Eu cred că ea-i cumva comună pentru moldoveni. Cel puțin, eu cred că noi suntem fericiți atunci când îi avem pe cei dragi alături, când îi vedem sănătoși, împliniți. Și acum de sărbători îi momentul nostru să savurăm, să vină copiii, să vină părinții, noi să mergem la părinți, să socializăm, să ne lăudăm, să ne mai plângem, că și la bocit suntem buni.”
Europa Liberă: Totuși, despărțirile cele mai lungi dintre cei plecați și cei rămași sunt destul de dureroase, asta spun și o bună parte din cetățeni.
Igor Grosu: „Da, sunt de acord, ne afectează, dar atunci când avem ocazia, momentul să fim toți grămadă la masă și să împărtășim bucuria sărbătorilor, eu cred că asta-i fericirea la moldoveni – în jurul mesei, cu cei dragi, cu cei scumpi. Și eu la fel savurez din slăbiciunea asta a moldovenilor, din fericirea moldovenilor.”
Europa Liberă: Dar cum anticipați Dvs. exodul acesta să nu mai crească numeric, ca cetățenii totuși să fie cu valizele făcute și fenomenul migrației să ia proporții și mai mari?
Igor Grosu: „Oamenii singuri au să decidă când să se mai oprească sau când să se pornească. Și ei au să decidă prin analiza lucrurilor. Dacă omul o să vadă o oportunitate de muncă aici acasă și o să facă un calcul elementar, suma aceea pe care o câștigă acolo, minus cazarea, minus masa ș.a.m.d. vs cât ar putea câștiga aici, el repede o să-și facă concluzia. Sarcina noastră este ca în cel mai scurt timp, noi avem acum patru luni de guvernare, deci în primii doi ani noi trebuie să livrăm, noi trebuie să facem lucrurile să devină mai mult sau mai puțin deja ireversibile.”
Europa Liberă: Aveți o estimare, totuși în cât timp poate fi adusă această bunăstare, prosperitate?
Igor Grosu: „Nu, nu ar fi corect acum, că au mai încercat unii politicieni să spună începând cu ce dată și ce oră o să trăim fericiți...”
Europa Liberă: Măcar aproximativ, iată, majorări de pensii, majorări de salarii, lichidarea corupției, a nedreptății...
Igor Grosu: „Am înțeles. Eu ce observ? Dacă vorbim de corupție, eu observ că instituțiile încep să se pună pe treabă, chiar dacă asta pe unii îi supără și cred că o să mai urmeze.”
Europa Liberă: Ce va mai urma?
Igor Grosu: „Lupta cu corupția, ce poate să mai urmeze? Ar fi păcat să se oprească. Și în cazul unei instituții, iată, noi am scos conducerea, dar încă n-am reușit să punem alta, dar instituția a început să funcționeze. Stai și te întrebi: poate a fost nevoie numai de scos managementul care cumva dădea semnale în sistem, în instituție, la CNA mă refer.”
Europa Liberă: Am înțeles. Când va fi numit noul șef?
Igor Grosu: „Cum îl avem, cum îl numim – acesta-i răspunsul. M-ați întrebat, cât de repede?”
Europa Liberă: Da. Și cum se aduce această prosperitate?
Igor Grosu: „Noi avem șansa aceasta acum. Toți prietenii, și noi avem mulți prieteni occidentali, vor să ne ajute. Noi acum ceea ce trebuie să facem e să ne mobilizăm, să trecem cu cât mai puține pierderi peste pandemie, să nu pierdem timpul și resursa, acolo folosind-o și vaccinându-ne ș.a.m.d. și să implementăm cât mai multe proiecte pe care le putem finanța din bani externi. Asta trebuie să facem, noi trebuie să transformăm...”
Europa Liberă: Dvs. tot insistați pe această deschidere pe care o are Republica Moldova din partea Occidentului, dar din partea Estului?
Igor Grosu: „Estul, la cine vă referiți?”
Europa Liberă: La Federația Rusă.
Igor Grosu: „Cu Federația Rusă vrem relații pragmatice, nimic mai mult, vrem respect, cum am spus.”
Europa Liberă: Le puteți obține aceste relații pragmatice?
Igor Grosu: „Acum, evenimentele din stânga Nistrului au lăsat un gust neplăcut, nu că ar fi primul gust, noi am mai avut asemenea senzații, dar vrem relații corecte. Dacă discutăm despre relații economice, OK, condițiile de export pe piață a produselor noastre de bună calitate să fie incontestabil, nu reexportate, dar să fie condiții pentru toți doritorii, nu preferențial pentru Ionică, Petrică, Igoraș, nu, acestea-s condițiile - cine se califică sub rigorile de acolo să poată livra acolo într-un mediu predictibil ș.a.m.d.”
Europa Liberă: La cumpăna dintre ani, ce le doriți cetățenilor?
Igor Grosu: „Sănătate! Sănătate și mai multă încredere în noi, în forțele proprii, că noi cumva suntem, așa, mai mioritici. Un pic de încredere, că noi suntem capabili, noi am fost capabili în 2020, am fost capabili în 2021, trebuie să fim capabili în continuare, patru ani înainte, și nu numai, trebuie să folosim momentul acesta.”
Europa Liberă: Dar credeți că o să vă lase opoziția în pace să guvernați patru ani, pentru că acum se cheamă să se unifice forțele pe stânga, văd că și pe dreapta se cere să se consolideze?
Igor Grosu: „La moldoveni, cu unirea știți cum e? De la vorbă până la faptă e mult (glumesc). Eu le doresc foarte multă sănătate celor din opoziție, le doresc să fie vocali, să vină cu proiecte bune, la subiect, mai puțin populism.”
Europa Liberă: Dar ei vă critică că nu acceptați proiectele cu care vin ei.
Igor Grosu: „Credeți-mă, acolo atâta populism este, dacă el vine și spune: să compensăm toată factura la gaz, tot, tot compensăm. Eu îl întreb: de unde? Hai nu să compensăm toată factura, hai să dăm pe deasupra încă să mai dăm...”
Europa Liberă: Dl Grosu, cândva tot aici, în studioul Europei Libere, ați spus că ar fi bine opoziția să aibă în parlament ziua lor, să vină cu proiectele lor.
Igor Grosu: „Da, sunt deschis, poftim! Le-am spus: veniți cu proiecte, trimiteți-le la guvern, vine avizul de la guvern, bun-rău, stabilim ora, ziua opoziției. Avem ședințele Biroului permanent în fiecare săptămână și de fiecare dată sunt deschis - când, cum, poftim.”
Europa Liberă: Ce vă mai propuneți pentru anul 2022?
Igor Grosu: „Of! Pentru 2022 sigur că va trebui să găsim resurse, să mai revenim pentru a ajuta oamenii la capitolul pensii și la capitolul salarii, deci lucrul acesta trebuie să-l facem. O să urmărim cum o să evolueze lucrurile acum iarna, în ianuarie-februarie.”
Europa Liberă: Cunoașteți bine nemulțumirile cetățenilor când au aflat că parlamentul vrea să ridice salariile celor de la Curtea Constituțională până la 80 de mii și că a fost gândit că pensia să rămână la două mii?
Igor Grosu: „Cunoaștem. Aici sunt două lucruri, toate discuțiile s-au pornit de la faptul că, pe de o parte, judecătorii, dar și angajații Curții Constituționale, mă refer la oamenii care pregătesc, asigură funcționalitatea, trebuie să-i motivăm mai mult, pentru că această instituție, credeți-mă, a jucat și joacă un rol esențial în toată arhitectura statului Republica Moldova. Tare de multe ori și experiența anului 2021 ne-a arătat că de rezistența acestei instituții a depins pe ce cale a mers Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și credeți că salariile mari i-ar face mai independenți și ar putea să ia decizii corecte?
Igor Grosu: „Acum, eu sunt de acord că discrepanțele acestea dintre salariile mari și salariile mici supără și e firesc să supere. Intenția noastră a fost bună, a fost sinceră, să-i motivăm și să-i ținem, să-i păzim de toți bandiții aceștia care stau fugari peste hotare și tot mai încearcă, au încercat și atunci și, credeți-mă, eu știu ce spun. Oamenii aceștia au rezistat unor presiuni enorme din afară pentru a determina cursul pe care ei îl preferau, să nu se ajungă la alegeri anticipate, să se conserve situația și schemele ș.a.m.d. Dna președintă a remis înapoi acest proiect de lege, noi o să-l reexaminăm în următoarea ședință, o să scoatem acel amendament și o să mergem mai departe cu politica fiscală fără acest amendament.”
Europa Liberă: Dar vor crește salariile?
Igor Grosu: „În mărimea în care noi le-am inițiat, nu.”
Europa Liberă: Oricum va fi o creștere?
Igor Grosu: „Va crește proporțional cum o să crească la toată lumea, dar acel amendament va fi omis.”
Europa Liberă: De ce ziceam că cresc nemulțumirile cetățenilor? Acest lucru îl arată și cercetările sociologice. Iată, ultimul sondaj IRI a arătat că Partidul Acțiune și Solidaritate nu se mai bucură de popularitatea care se bucura înainte, că a scăzut în topul încrederii și președinta Maia Sandu de la 41 la 27 la sută. Igor Grosu: „Când intri în acțiune și începi a implementa niște lucruri care sunt necesare, dar mai puțin populare, acesta-i prețul pe care trebuie să-l plătești. Și noi înțelegem lucrul acesta și, cu toate că există unele supărări, o să continuăm agenda noastră de reforme, pentru că altfel o să pierdem timpul și dezamăgirile, și regretele au să fie mult mai mari, dacă o să încercăm pur și simplu să plăcem, să venim cu fumigene ș.a.m.d. Deci, noi acum avem o fereastră de oportunitate pe care trebuie s-o folosim.”
Europa Liberă: În spațiul public mulți vă critică, că îi angajați doar pe acei care sunt loiali puterii.
Igor Grosu: „Dar ce înseamnă „loiali puterii”? Sunt oameni care împărtășesc viziunile noastre și aspirațiile noastre, sunt oameni care sunt de acord că trebuie să luptăm cu corupția, că nu putem să tolerăm schemele, oameni care sunt de acord că trebuie să-i zdruncinăm oleacă pe cei care au adormit prin structurile de stat. Deci, alții care vor să perpetueze sau să conserve ceea ce fost, da, ei nu rezonează cu noi, n-avem cum să-i acceptăm sau să lucrăm cu ei, de aceea tot timpul o să fie cei care sunt supărați, o să fie cei care au să pună umărul și au să muncească ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție. Sărbători frumoase! Un An Nou fericit!
Igor Grosu: „Crăciun fericit și la Mulți ani!”
Europa Liberă: Vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Igor Grosu: „Mersi!”
