La finele lunii decembrie, la ultima reuniune a aleșilor locali din țările Parteneriatului Estic, președinta Maia Sandu a declarat: „Trebuie să-i facem pe moldoveni să rămână acasă. Prea mulți dintre ei și-au părăsit satele și orașele și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. Noi vrem ca oamenii să rămână în Moldova și am dori ca cei care au plecat să revină. Pentru a ajunge la asta, însă, trebuie să investim în localitățile rurale și în infrastructura lor. Europa trebuie să poată fi găsită la noi acasă”. Șefa statului s-a angajat să sprijine o reformă a funcționării autorităților locale, punând capăt relei practici a politizării administrației locale. „Autoritățile locale și cele centrale trebuie să coopereze, nu să se afle în competiție”, a mai spus Maia Sandu. De ce întârzie reforma administrației publice? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Despre reforma administrației publice locale se vorbește în Republica Moldova fără prea mult entuziasm. Deși ar fi o înțelegere generală asupra ineficienței structurii administrative existente, guvernanții în ultimii ani s-au ferit să promoveze această reformă. Motivele întârzierii ar putea să țină și de calculele electorale și resursa administrativă locală necesară în timpul alegerilor. Ce crede omul de la firul ierbii despre această reformă? Opinii adunate în satul Dumbrăvița, raionul Sângerei.
Europa Liberă: Vorbim despre nevoia schimbării. Cum înțelegeți Dvs. schimbarea?
– „Schimbarea... Să fim mai activi, mai energici, luptători și rezistenți la orice.”
Europa Liberă: O reformă o acceptați, dacă vine de sus în jos sau de jos în sus?
– „Da’ cum să nu? O acceptăm, o acceptăm, numai să ne convină nouă – să mărească pensiile, să mărească leafa la specialiști...”
Europa Liberă: De unde bani?
– „De unde? Dar pentru dânșii de unde au?”
Europa Liberă: Eu vă întreb, iată, satele mici au perspectivă?
– „Ei, au... Nu cred, nu cred.”
Europa Liberă: Și ce trebuie de făcut?
– „De unit cu alte sate.”
Europa Liberă: Cetățeanul îi pregătit să accepte o reformă?
– „El, în primul rând, reforma n-o știe. Cum să accepte el reforma aceea, dacă el nu știe ce intră în reforma asta?”
Europa Liberă: Cine trebuie să-i lămurească?
– „Tot mai de sus să vină, să facă conversații cu noi, să ne lămurească – iaca, așa ar fi bine, iaca, așa ar fi bine...”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre reforma administrativ-teritorială?
– „Trebuie lichidate raioanele, în primul rând, raioanele și să fie cum a fost județul Bălți și primării unde-i mai puțină populație tot așa trebuie – unite. Satele mici, mă rog, se unesc cu altele, să întinerească satul.”
Europa Liberă: Dar are perspectivă să întinerească, dacă tinerii tot pleacă?
– „Dacă o să aibă de lucru, tineretul o să vină și o să se oprească pe loc, măcar aiștia care sunt să se oprească pe loc.”
Europa Liberă: Ce le transmiteți celor de la guvernare?
– „Of, ce să le transmit la aceia? Să se întoarcă cu fața la noi și să ne mai dea câte oleacă de ajutor, și să mai vină prin sate cum au venit înainte de alegeri și făceau, intrau la fiecare poartă și propuneau fel de fel de bunătățuri. Să vină și amu, nu-mi trebuie bunătățuri, dar îmi trebuie un cuvânt bun, cald și înțelept.”
Europa Liberă: Ce înțelegeți Dvs. din noțiunea asta de reformă?
– „Mie mi-a plăcut că s-a ajuns ca să facem reformele, fiindcă tot tineretul se duce, pleacă, dar trebuie să ne motivăm și noi, să facem ceva schimbări, ca să ne trezim. Adică, dă, măi, să mai pornim, să mai urnim și noi carul din loc, fiindcă cu egoismul nostru și cu indiferența asta nu poți să faci nimic.”
Europa Liberă: Vorbim despre reforma aceasta administrativ-teritorială, o vrea cetățeanul?
– „Ca atare, oamenii cam nu o înțeleg, fiindcă noi nu le-am lămurit-o, încă nu știu, noi abia de-o înțelegem, cei care prin sfera socială mai lucrăm și înțeleg oamenii, dar de rând trebuie să intrăm între dânșii.”
Europa Liberă: Raioanele trebuie sau nu?
– „Cui îi trebuie atâția, unul după altul și degeaba stau și primesc salarii, că nu se poate atâta lumea să-l țină acolo pe dânsul, fiindcă el nu are nicio funcție? Să i se dea după munca pe care o face, fiecare să fie remunerat după munca depusă.”
Europa Liberă: Trebuie sau nu Consiliul raional?
– „Nu trebuie, nu trebuie! Nu avem nevoie de consilierii din raion, fiindcă noi aici o să ne isprăvim, o să trecem și noi la autogestiune, să putem noi singurei, să știm ce facem cu banul nostru și unde-l punem, și la ce ajungem. Dar așa, noi de aici, de jos, nu putem porni nimic, fiindcă n-avem de unde să le adunăm, dar mai lăsați atâta politica asta, faceți ceva pentru popor, faceți pentru tineret.”
Europa Liberă: O reformă trebuie să vină de sus în jos sau de jos în sus?
– „Trebuie de sus ca atare să vină reforma, ca să facă ceva pentru cetățean.”
Europa Liberă: Cum vedeți viitorul satului și al statului?
– „Numai că să fim uniți. Viitorul, dacă ești unit, ți-l faci, fiindcă nu mai putem trăi cu trecutul, iar prezentul îl vedem cum e, dar trebuie să ne facem viitorul.”
Europa Liberă: De schimbare e nevoie?
– „Da, avem nevoie de schimbare, trebuie să ne schimbăm, pentru tineret trebuie să facem condiții, ca să rămână ceva și din urma noastră pentru dânșii.”
Europa Liberă: Schimbarea începe de la mentalitate.
– „De la mentalitate, e clar lucru, că poate să te întoarcă și pe o parte, și pe alta să te „prăjească”, dacă tu nu vrei să te schimbi, mentalitatea trebuie întâi, adică să le aducem la cunoștință tuturor ce trebuie de făcut și cum să pornim carul.”
Europa Liberă: Dar sfatul guvernanților cu poporul cum ar trebui să fie dus?
– „Of, guvernanții îi clar lucru...”
Europa Liberă: Cum să stea guvernanții la sfat cu poporul, cum ați vrea?
– „Iată cum era odată, din legile vechi spuneau că apostolii umblau prin lume, i-a dat Dumnezeu și tu te duci cu traista și dă la om tot ce-i trebuie, așa și ei trebuie să meargă cu toiagul în mână și să vadă cine și unde lucrează și ce face. Fiecare trebuie să fie remunerat după munca lui, atunci reformele vor avea șanse, când fiecare vine să controleze ce lege i-a dat, pe aceea trebuie s-o respecte.”
Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. nevoia transformării, nevoia schimbării, există frică în societate pentru schimbare, nu există această frică; există curaj suficient ca cetățeanul să se implice?
– „Chestia-i că nu toți oamenii înțeleg întrebarea asta, fiindcă ei au trecut prin multe schimbări. Aici, pe loc, eu vă spun așa: iată, ce depărtare este de aici - Bocancea, Ciuciuieni, Iezăreni, Brejeni, de-amu ajungi la Sângerei și, iată, toate satele acestea au fost împreună, un colhoz era. În ‘69, Dumbrăvița și cu Bocancea s-au despărțit înapoi, au trecut printr-o schimbare; prin anii ‘70 era interzis ca în Bocancea să-și construiască cineva vreo casă, atunci mergea vorba că Bocancea n-are perspective și toți bocăncenii să fie aduși aici, la Vlad, Valea lui Vlad, în capătul acesta. Și cât au fost raioanele, lumea era deprinsă într-un mod, cu toate că au fost sectoarele și hotărau întrebările la Sângerei, dar județul se uita cu alți ochi la noi și la lume, și acolo când te duceai, cu toate că nu erau specialiștii ceia, că tot au fost strânși, nu i-au găsit deodată gata... Dar altfel se uitau, dar amu...”
Europa Liberă: „Altfel”, mai bine, mai rău?
– „Mai bine! Mai bine, pe timpul județelor.”
Europa Liberă: Dar acum raioanele sunt de folos?
– „La raion când și intri, ei îs cu cafeluțele în mână. Îs lipitori, lipitori ale poporului, cheltuie banii și pun piedici. Dacă îi vorba să hotărască într-un sat ceva, apoi ei încep sertarele să le deschidă, ca să-i pui în sertar plic, dar asta nu-i bun.”
Europa Liberă: Dar cetățenii îs pregătiți azi pentru o reformă?
– „Dar cetățeanului i-i totuna, el ceva numai să fie bun și să primească pensia. Dar cu două mii de lei ce hotărăști?”
Europa Liberă: Dar o reformă administrativ-teritorială trebuie să fie făcută?
– „Poate să fie, eu îs pentru.”
Europa Liberă: De ce?
– „Pentru că au să fie concentrate în orice caz sursele financiare și, într-o măsură oarecare, altfel au să se hotărască întrebările societății, dacă au să se unească, cred că mai ușor au să le hotărască.”
Europa Liberă: Reforma trebuie să vină de sus în jos sau de jos în sus?
– „Reciproc, susținuți unul cu altul, reciproc să fie.”
– „Trebuie să ne schimbăm, începem schimbarea fiecare de la noi, fiecare de la noi. Noi nu trebuie să mai dăm mită la medic, la învățător, la polițist, la nu știu cine acolo unde avem nevoie de niște servicii. Noi, în primul rând, să ne respectăm pe noi și atunci o să se schimbe. Dacă un agent economic duce contabilitate dublă, pe cine amăgește el? El amăgește și statul, și vrea pe urmă să aibă pensie mare. De unde să aibă oamenii pensii mari, dacă primesc salariile în plic? Sunt foarte multe lucruri care trebuie începute de la noi, de jos, de aici.”
Europa Liberă: Cum se aduc serviciile de calitate mai aproape de cetățean, serviciile publice?
– „Oamenii, de exemplu, au apă, în orice caz, în majoritatea localităților serviciile de apă potabilă au ajuns, este mai greu cu serviciile de canalizare. Dar știți cum e? Acum fiecare om oricât e de în vârstă, el totuna vrea o băiță s-o aibă în casă și, mai ales, dacă are copii peste hotare, atunci precis că vin în vacanță copiii ceia și vor să-i lase mamei ca să nu iasă iarna afară, să aibă condițiile necesare și este nevoie de sistem de canalizare. Eu nu cred că este nevoie de sisteme centralizate, trebuie gândite sisteme de acestea care îs mai econoame, care îs pentru câteva familii, pentru o mahala. În Moldova este nevoie de a veni proiecte ecologice, fiindcă de altfel noi ne îngropăm unii pe alții. Am fost o lună de zile în Germania, la fiica mea, și am văzut cum trăiesc oamenii, cum trăiesc nemții și am zis că noi trebuie să ne schimbăm, oamenii, în primul rând.”
Europa Liberă: Câți ani îi trebuie Republicii Moldova pentru a ajunge acele standarde?
– „Mulți ani îi trebuie, dar noi nu trebuie să fim pesimiști, eu am 60 de ani, eu vreau să prind timpurile acelea.”
Europa Liberă: Nevoia unei reforme administrativ-teritoriale cum o vedeți?
– „E necesară, e stringent necesară.”
Europa Liberă: De ce?
– „De atâta că nu poate să existe primărie la 700 de locuitori, pur și simplu nu poate, nu poate presta servicii calitative, nu poate să fie asta.”
Europa Liberă: Dar cum se face această reformă administrativ-teritorială, dacă e nevoie de ea?
– „Eu zic că este foarte bine...”
Europa Liberă: Există o frică pentru implementarea reformei?
– „Există o frică, există.”
Europa Liberă: Frica de ce?
– „Frica de schimbare! Frica de schimbare, oamenii nu sunt deprinși, oamenii au zona lor de confort, ei știu că au făcut trei pași și s-au dus până la primărie, au mai făcut încă câțiva pași și au ajuns la școală și asta este. Este și bine, dar nu suntem noi mai bogați ca alte state. În Polonia, de exemplu, s-a suit copilul în autobuz, a ieșit, s-a dus în alt sat, a venit autobuzul, a luat copiii și-i duce la o școală, o școală cu cabinete foarte bine dotate, cu instruire, adică trebuie să asigurăm servicii de calitate, doar copilul cela nu poți să-l lași la marginea drumului și el să meargă singur.”
Europa Liberă: Reforma trebuie pornită de sus în jos, de jos în sus?
– „Și de sus în jos, și de jos în sus; și așa, și așa. Și de sus în jos este nevoie de schimbări, într-adevăr, pentru o țară așa de mică îs prea mulți parlamentari. Am văzut undeva publicat un buget la un ANRE. Știți, chiar m-am mirat, atâția bani cheltuiți aiurea pe fel de fel de protocoale, de apă, de nu știu ce. Pur și simplu, noi suntem o țară prea săracă și trebuie să fie o limită de sus a salariilor, nu trebuie să aibă salarii de 80 de mii, asta la sigur, chiar nu merită. Și nici agențiile acestea să nu aibă salarii atât de mari, oamenii buni! Dacă salariul mediu pe republică îi 10 mii, hai să zicem patru salarii medii pe republică trebuie să aibă cel care are cea mai mare responsabilitate. Asta-i 40 de mii. Dacă președintele țării are 20 de mii, apoi cum cineva chiar să primească 80 de mii?”
Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui satului să se modernizeze?
– „Depinde, dacă vin investiții, sincer vă spun, dacă vin investiții și noi suntem gospodari, satele pot, chiar hai să zicem într-o perioadă de 10 ani de zile, ele s-ar schimba la față.”
Europa Liberă: Dar satele care mor, cum pot fi convinși locuitorii de acolo că trebuie să caute o soluție?
– „Ei trebuie să aibă condițiile lor. Sate foarte mici, am văzut în Polonia sate foarte mici, care au biserică, lângă biserică au comunitate, unde oamenii se întâlnesc, unde oamenii discută, au un ansamblu, au un teatru, adică nici un sat nu trebuie să moară. Nici un sat nu trebuie să moară! Că copiii se duc la grădiniță sau la școală în alt sat, asta-i altă chestie și asta trebuie asigurată, dar, în general, la bătrânețe oamenii au timp mai mult, atunci încă mai activi trebuie să fie. Ei pot să organizeze o clacă, ei pot să facă voluntariat, ei pot să facă lucruri de caritate, adică nu moare nici un sat.”
* * *
Europa Liberă a căutat să afle și părerile unor localnici din comuna Pleșeni, raionul Cantemir, despre o eventuală reformă administrativ-teritorială.
– „Cu părere de bine, la noi drumurile mai sunt, apă avem, gaz avem, mulțumim Domnului, dar oamenii trebuie să fie remunerați, să-i ajungă pentru toate plățile care sunt, să-și întrețină familia și el să mai aibă și ceva rezervă, dar când omul numără în mână niște bănuți acolo, atunci el zice: „Mă duc acolo, că acolo lumea face bani”. Eu m-am uitat, alții și acolo leagă tei de curmei, adică, sincer să vă spun, oul care l-a făcut aici și acolo tot acel ou îl face, fiindcă omul nu poate fi altfel.”
Europa Liberă: Trei localități într-o primărie, cum se împacă?
– „Păi suntem ca o familie. E bine, numai că, iată, cine să ne unească? – Primarul. Primarul, când face la noi ceva frumos, face la Tătărășeni, face la Pleșeni, de-acum mulțumirea este pe loc și oamenii nu uită.”
Europa Liberă: Dar oamenii nu cred că într-o localitate se face mai mult decât în alta?
– „Nu, că dl primar se străduie, a făcut și acolo o bucată, și o bucată aici, și dincolo și las’ că și pe viitor iar o să mai facem.”
Europa Liberă: Credeți că în Moldova ar fi bine dacă s-ar uni mai multe localități mici într-o primărie?
– „Sincer să vă spun, e cam sub semnul întrebării. Știți ca și cum un cârd de gâște și mai dai al doilea cârd de gâște sau al treilea, apoi așa și oamenii, nu pot găsi limbă comună așa de ușor, ca să comunice împreună.”
Europa Liberă: Dar dvs., trei sate, cum ați găsit limbaj comun?
– „Normal! Păi, iată, la noi și timp a trecut de atunci, oamenii deja ca și cum ar fi o familie, dar pe alții ca să-i unești, nu cred, să dea Domnul, dar nu cred.”
Europa Liberă: Raioanele, e nevoie de Consiliul raional?
– „Nu... Pe partide să nu le împartă, dar nu știu, eu parcă aș pune semnul întrebării: de schimbări cam cine au nevoie?”
Europa Liberă: Cetățenii, în primul rând.
– „Nu cred că cetățenii au nevoie, lor de-acum li-i frică de schimbări, sincer vă spun.”
Europa Liberă: Și Dvs. vă este frică de reformă, de schimbare?
– „Nu că mi-i frică, dar parcă n-aș crede în rezultat bun. Am fost odată județe, nu? De aici, de la Pleșeni, mă duceam tocmai la Cahul la un seminar, cu o întrebare... Și aici este diferență? Sincer să vă spun, cam sub semnul întrebării, nu știu ce ar fi bine, numai mi-aș dori ca să fie bine.”
Europa Liberă: Dar agentul schimbării e cetățeanul, în primul rând?
– „Nu cred...”
Europa Liberă: Dacă vine o reformă de sus în jos, atunci nu aveți încredere.
– „Păi, iaca, dacă ar veni de la noi și s-ar duce în sus... În Elveția ori unde, parlamentarii nu hotărăsc ei soarta oamenilor, oamenii pun foițe, este o lădiță în care fiecare pune și când parlamentul în ședință se adună, ei discută foițele, adică voința poporului.”
Europa Liberă: Dar tot Dvs. ziceți că vă este frică de schimbare?
– „Da, de frică mi-e frică, dar aș vrea ceva, o schimbare spre bine.”
Europa Liberă: Păi și ce scrieți pe foița ceea care trebuie să ajungă la deputați?
– „Ce aș scrie? Bugetul să rămână buget și să fie remunerați toți, nu la unul suta de mii și la altul o mie sau două mii, sau trei mii.”
Europa Liberă: Dar fără reforme nu faci pași înainte?
– „Reformele sunt bune, dar oamenii am putea să-i schimbăm? Problema principală este în materialul omului. Dacă omul se simte material, în mână are ceva bine, atunci el stă pe loc, el contribuie la sat, mai vede ce e nevoie de făcut și se mai duce la primar, îi mai propune, dar când omul nu are nimic în mână, mă iertați, atunci și interesul îi cade.”
Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. nevoia promovării reformelor în societate?
– „La noi îi greu în țară...”
Europa Liberă: Sunteți tineri, spuneți, vă rog, reforma este o modalitate de a face schimbare în țară?
– „Este o modalitate de a face reformarea asta, pur și simplu noi de acum cât am votat și cât am ieșit la vot, și am ascultat toate promisiunile care s-au făcut de sus, întotdeauna am fost dezamăgiți. Acum nu mai avem încredere chiar în nimeni.”
Noi acolo ne ducem și plângem
Europa Liberă: Și atunci, viitorul Moldovei cine îl face, cum se face?
– „Noi, noi... Iaca, diaspora ar trebui să-l facă, să se întoarcă toți înapoi acasă, dar să ne întoarcem cu un scop oarecare, că eu vin acasă, mă duc dimineața de la ora 8 până la 6 seara la lucru, vin acasă la copiii mei, am un salariu decent, am cu ce trăi, am cu ce plăti comunalele. Sau poate chiar și același business, să mă poată ajuta cineva, să-mi dea chiar și același credit de la bancă, ca să pot să fiu ajutată chiar și de bancă, dar să pot să-l întorc cu anii, nu deodată, c-apoi ei ne împotmolesc.”
Europa Liberă: Ați muncit peste hotare?
– „Da, peste hotare și muncim...”
Europa Liberă: O să reveniți pentru totdeauna acasă?
– „Eu și azi mă opresc, dacă îmi dau un post de muncă bine plătit, și azi mă opresc acasă și nu mă mai duc nicăieri. Nu ne ducem, că noi acolo ne ducem și plângem, ia uitați-vă, eu îs cu nerv facial, de la nervi, de la stres, de la copii lăsați acasă. Eu nu mi-am văzut copiii cinci ani de zile, nu i-am văzut crescând, au crescut singuri...”
Europa Liberă: Dar se insistă acum pe această reformă, ca să aducă mai aproape de cetățean serviciile publice de calitate: canalizare, apă, drumuri bune, iluminare stradală, salubritate, cum vedeți Dvs. aducerea acestor servicii de calitate mai aproape de cetățean?
– „Da, îi ceva bun toate serviciile acestea, dar să începem iarăși cu aceleași salarii bune, ca să poți să întreții toate acestea, că de la noi se cere de plătit toate acestea, că nu-i nimic pe degeaba pe fața pământului, totul trebuie plătit.”
Europa Liberă: Poate e prea mare povara aceasta financiară, pentru că sunt foarte mulți birocrați, cinovnici?
– „Îs foarte mulți, da-s înrădăcinați ca un nuc bătrân și noi nu putem să rupem așa ceva. Țăranii simpli, oamenii de rând care suntem, noi nu putem, nouă deodată ne dă...”
– „Cel care dorește să se zbată pentru dreptate, chiar și dl primar, el e încercuit de ceilalți consilieri, care pe dânsul îl astupă și nu-i dau voie la cuvânt și toate minciunile se spun prin sat la oameni ca să fie toți contra lui. Dar el, săracul, îi pentru dreptate, la raion pentru o hârtie, pentru o simplă hârtie, pentru o simplă...”
Europa Liberă: Dar dacă ar aduce aici hârtia pe loc?
– „Da, ar fi mai simplu, mult mai simplu ar fi, pentru că eu mă duc la Cantemir și el șade și se uită la mine: De unde ai apărut și tu și cine mai ești și tu? Nu trebuie raionul, ar fi bine ce se conduce de la raion să treacă la fiecare pe primăria lui, ca să fie un gospodar, fiecare în ograda lui să gospodărească, dar te duci la Cantemir și el șade și se uită la tine și-ți spune că tu n-ai hârtia ceea, nu ai aceea, du-te, că eu nu te știu.”
– „Dar omul nu înțelege când și cum se face programarea, te duci cu programare, îți trece ora, pentru că nu coincid. Hai, noi suntem tineri, da, ne ducem care mai avem cu o mașină, mai suntem prin sat, care nu-i prin sat, dar sunt bătrânii rămași singuri-singurei, ce fac ei?”
Europa Liberă: Dar Dvs. ziceți că munciți peste hotare, iată, de ce acolo se poate să fie prosperitate și de ce întârzie această bunăstare aici, acasă?
– „Acolo guvernarea se uită, în primul rând, la cetățeni și se ia de la cel mai nevoiaș și se ridică în sus, dar la noi, i-i bine lui, îi lasă pe ceilalți. Sunt familii mult mai mizere, noi, dopustim (de-o vorbă), ne ducem peste hotare, că noi nu ne permitem, cu lefile lor eu nu pot să lucrez. Eu aș vrea să lucrez în țară aici, lângă familia mea, copiii tot mi s-au dus peste hotare. De ce s-au dus? I-am spus la fată, a terminat liceul, zic: „De ce? Învață mai departe”. – „Tată, ce să fac, să pun documentele în șkaf (dulap) și să mă duc peste hotare tot la lucrul cela? Eu nu vreau să pierd anii aceștia, mă duc peste hotare, s-o iau deodată de la zero”. Și asta-i tot.”
– „Până n-au să facă ceva, o reformă oarecare, lumea o să plece și o să plece.”
– „Să dea voie să facă oamenii business, să se dezvolte, să ceară ca oamenii să plătească nalogurile (impozitele) la stat, statul să aibă de unde să dea și el, dar la noi care dau în plic...”
– „Până n-o să se deschidă mai mult business, mai mult de lucru să aibă și de aici lumea dacă o să aibă el de primit și de câștigat, o să aibă de unde plăti și la stat și încet-încet ca pe o scară o să ne ridicăm unul pe altul, dar așa, stând pe loc, noi n-o să facem nimic. Tineretu-i dus tot din Moldova, tot tineretu-i dus, dar tineretul muncește foarte mult și-i foarte apreciat în țările străine, îi foarte apreciat, pentru că el muncește într-adevăr.”
Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la standardele celea din Uniunea Europeană unde munciți?
– „Eu cred că dacă o să înceapă de la tineretul nostru, de ajutat tineretul să vină în țară, să aibă o leafă, în 5, 6, 7, 8, 10 ani eu cred că s-ar face o reformă foarte bună.”
* * *
Opinii adunate în două localități din nordul și sudul Moldovei. În anul în care tocmai am pășit, guvernarea PAS își propune să organizeze dezbateri cu privire la reforma administrativ-teritorială. Declarația a fost făcută de președintele parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.
Igor Grosu: „În 2022, noi vom avea discuții la firul ierbii despre, spre exemplu, consiliile raionale. Mai mult sau mai puțin, toată lumea s-a aliniat în privința prestației, relevanței, da, cât de relevante sunt aceste structuri.”
Europa Liberă: Deci, ar putea să fie lichidate consiliile raionale?
Igor Grosu: „Noi trebuie să analizăm foarte și foarte atent unde merg acele atribuții sau acele împuterniciri pe care le au la acest moment consiliile raionale, pentru că scopul în sine nu trebuie să fie a lichida sau a nu lichida ceva, scopul trebuie să fie cât mai accesibile și de calitate să fie serviciile către cetățeni. Acesta-i scopul. Vorbim, de exemplu, despre servicii care țin de documentarea populației - să fie lansat un centru de servicii, un fel de centru multifuncțional într-un sat și multe, multe alte lucruri. Iată, de exemplu, inițiativa colegului meu, dl Alaiba, de a nu mai fi nevoie să mergi să iei un document care certifică dreptul de proprietate asupra unor bunuri, servicii pentru care pe an în total cetățenii au scos 30 de milioane de lei din buzunare. Deci, pentru ce? Trebuie simplificate procedurile. Și iată în toate discuțiile acestea trebuie să pornim de la premisa cum să facem ca cetățeanul mai ușor să beneficieze de aceste servicii, să nu stea în rânduri, să nu fie nevoit să dea mită, să nu facă drumuri în plus ș.a.m.d. Deci, în 2022 discutăm.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că etapizat ar putea totuși să se ajungă și la această reformă?
Igor Grosu: „Da! Și aici, spre exemplu, vorbim de sănătate sau nemulțumirile legate de serviciile de sănătate. Este o problemă de management al spitalelor raionale, ei atât de mult sunt afectați de intrigile, instabilitatea aceasta politică la nivel de consilii raionale, că ajung să se dezbine colectivele.”
Europa Liberă: Pentru că a fost un exces de politizare, pentru că aceste consilii raionale direcționau banii mai mult pe criterii politice și foarte mulți primari sunt supărați, că era vădit clar că se îndreaptă banii către cel care e al meu, și nu către cel care merită.
Igor Grosu: „Vă spuneam, de sănătate, domeniul educației. Iată am fost și în Căușeni. Deci, Liceul „Mihai Eminescu, unul din cele mai mari licee, că mai este acolo un liceu „A. Mateevici”, eu trebuie să spun și profit de ocazie, liceul acesta nu are blocuri sanitare în incintă.”
Europa Liberă: Blocurile sanitare îs în curtea școlii.
Igor Grosu: „Exact. Un ditamai centru raional, cu un ditamai președinte de raion, care deliberat, din componenta ceea raională pe care o au ei, dar și din sursele celea pe care le au ei, deliberat nu acceptă să finanțeze, deși vin elevi din diferite localități.”
Europa Liberă: Și motivul că nu au fost transferați bani care e?
Igor Grosu: „Că dau în altă parte, aici mai târziu oleacă. Evident că motive poți să inventezi cu duiumul. Iată, politic, în domeniul sănătății v-am dat un exemplu, în domeniul educației v-am dat un exemplu, dar și în domeniul serviciilor sociale ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dl Grosu, acum este o viziune clară a președinției, parlamentului și guvernului pe această reformă?
Igor Grosu: „Noi avem opțiunile noastre, dar trebuie să le discutăm cu cei vizați, trebuie să le discutăm cu primarii, cu consilierii și de aceea și spuneam că acesta-i un lucru foarte serios, care necesită discuții și la începutul anului 2022 noi o să avem aceste discuții.”
Europa Liberă: Dar o descentralizare la modul cel mai real acum poate fi oferită autorităților locale de gradul întâi?
Igor Grosu: „Părerea mea e că sunt servicii care trebuie descentralizate și cumva ele prin definiție sunt descentralizabile, spre exemplu, ceea ce ține de asistența socială, primarul știe în comunitatea lui cine este mai indicat sau mai puțin indicat ș.a.m.d. Dacă mă întrebați pe mine în domeniul sănătății, eu cred că aici trebuie o altă abordare, în special în perioada pandemiei când tu trebuie să organizezi rețeaua și, spre exemplu, proiectele acestea două: la Bălți - spital nou și la Cahul, deci două centre. Aici deja trebuie să fie o politică mai centralizată, ca să zic așa, în domeniul sănătății.”
Europa Liberă: O autonomie financiară în sensul clar al cuvântului poate să existe?
Igor Grosu: „Dintr-odată n-o să fie, așa, să zicem: dați-ne toate impozitele care sunt ca noi să devenim...”
Europa Liberă: Foarte mulți primari pe asta și se plâng, că au agenți economici care varsă impozitele nu în satul unde au afacerea, dar unde e înregistrată întreprinderea.
Igor Grosu: „Corect, da. Iată aici e un subiect de discuție. Chiar la Căușeni a fost un astfel de exemplu că o moară se află fizic într-un sat, dar compania este înregistrată în alt raion sau în alt oraș.”
Europa Liberă: Sau la Chișinău.
Igor Grosu: „Da, sau la Chișinău.”
Europa Liberă: Așa e cu companiile de vinificație.
Igor Grosu: „Exact, din domeniul vinificației. Iată aici este loc de analiză și de văzut dacă compania are activul acesta care funcționează acolo, folosește drumul local, folosește infrastructura ș.a.m.d...”
Europa Liberă: Chiar și brațele de muncă sunt de acolo.
Igor Grosu: „Angajații sunt de pe loc, deci o parte din impozite trebuie să fie canalizate...”
Europa Liberă: Ei acum salută această intenție a autorităților centrale cu impozitul rutier, dar ar vrea ca să nu fie unicul exemplu, ci să se meargă mai departe.
Igor Grosu: „Anul acesta noi am zis că îl dăm tot la nivel local.”
Europa Liberă: Primăriei?
Igor Grosu: „Sigur că asta nu acoperă toate necesitățile...”
Europa Liberă: Dar, oricum, foarte mulți primari sunt mulțumiți că, în sfârșit, ar putea să adune anumiți bani ca să repare, să renoveze, să inițieze construcția unei porțiuni de drum.
Igor Grosu: „Sigur, sigur! Și iată, spre exemplu, dacă vorbim de drumuri, de reparația drumurilor și de Fondul de dezvoltare regională și locală, în regulamentul privind finanțarea lipsește noțiunea de „stradă”, noi cumva vorbim de drumuri locale, drumuri, drumuri, dar nu este stradă. Ei ne-au atenționat și atunci, da, va trebui să includem și această noțiune, ca să devină eligibili cu proiecte de reparație a străzilor pentru comunitate.”
Europa Liberă: Ce vă mai propuneți pentru anul 2022?
Igor Grosu: „Of! Pentru 2022 sigur că va trebui să găsim resurse, să mai revenim pentru a ajuta oamenii și la capitolul pensii, și la capitolul salarii.”
* * *
Reforma administrativ-teritorială nu trebuie să țină numai de voința politică, trebuie să fie voința tuturor actorilor, crede Adrian Ermurachi, coordonator de programe la Institutul pentru Reforme Europene. Expertul crede că este o reformă care nu aduce rezultate în scurt timp, dar poate mări eficiența modului în care se cheltuiește banul public.
Adrian Ermurachi: „Cu siguranță că, într-un final, va fi nevoie de voință politică. Vrei sau nu vrei, acest lucru duce încolo, deși subiectul trebuie maxim posibil de scos din aria politică, de fapt, și de dus într-o arie profesională, de discuții, unde toată lumea să se audă între ei și să fie o reformă a noastră, a tuturor, să nu fie o reformă a unui guvern sau a altui guvern, a unui partid sau a altui partid.”
Europa Liberă: Care ar fi beneficiile și care ar fi riscurile unei asemenea reforme, dacă se ajunge la concluzia că trebuie făcută?
Adrian Ermurachi: „Vă referiți pentru politicieni sau pentru cetățeni?”
Europa Liberă: În primul rând, pentru politicieni, ca să ajungem și la firul ierbii.
Adrian Ermurachi: „Dacă vorbim pentru politicieni, beneficiile ar fi mai greu să le estimezi la început, pentru că acestea sunt niște beneficii pe termen lung prin care de fapt să demonstrezi că într-un final ai luat niște decizii cu o reformă destul de sensibilă și ai reușit să o faci așa cum trebuie, așa ca la carte. Riscurile? Riscurile sunt vizibile și sunt cele care cel mai ușor se estimează astăzi, și anume că orice pas făcut greșit poate să te ducă pe o pistă greșită și într-un final, de fapt, să ai o reformă eșuată, așa cum am mai avut o experiență și să ne pomenim dintr-o reformă într-o contrareformă. Acesta este cel mai mare risc și pentru oricine este necesar să cântărească bine înainte de a o face.”
Europa Liberă: Și pentru cetățean, care ar fi avantajele și care ar fi riscurile?
Adrian Ermurachi: „Dacă vorbim de cetățeni, în primul rând, noi trebuie să înțelegem situația pe care o avem astăzi în zonele rurale și să vedem cum realizăm această reformă a administrației publice locale în așa fel încât să vorbim, n-o să putem să vorbim chiar mâine, dar să vorbim, cel puțin în 5, 10, 15 ani să vorbim odată și odată despre servicii de calitate la nivel rural, să vorbim despre faptul că cetățeanul este atras să rămână în zona rurală, să vorbim și despre dezvoltarea economică locală. Deocamdată, noi toți acești termeni îi vorbim foarte frumos teoretic, dar când vine timpul la nivel practic înțelegem că ei nu sunt chiar așa.”
Europa Liberă: 898 de primării e mult, e puțin pentru un stat ca Republica Moldova, ținând cont și de dimensiune, și de așezarea geografică? E o povară financiară, nu e o povară financiară, ținând cont că mai există și aceste structuri numite consilii raionale, despre care se spune că ar fi o structură în plus, o verigă care mai mult consumă bani decât produce efecte?
Adrian Ermurachi: „898 de primării, dacă vorbim în date și în realitatea cu care noi ne confruntăm, probabil este foarte mult, dar problema nu se pune neapărat câte primării ai, că poți să ai 898 și să fie totul OK, să funcționeze și poți să ai mult mai puține și să nu funcționeze, adică nu acesta este neapărat principiul de bază. Și dacă să vorbim din punctul de vedere al eficienței și al resursei utilizării banului public, iarăși aici nu putem să-l privim din perspectiva numărului de primării. De fapt, noi trebuie să fugim cumva de la acest număr maxim posibil și să încercăm să ne axăm pentru ce sunt aceste primării. De fapt, ele sunt pentru cetățean, pentru servicii cetățeanului și, într-un final, să vorbim despre o dezvoltare la nivel local. Și aici este esența, de aceea nu pot să zic exact că este mult sau este puțin. E clar că este mult, în datele și în realitățile cu care noi ne confruntăm este foarte mult. Dar câte trebuie să fie la nivel mai puțin, acesta este un subiect care trebuie să fie discutat în așa fel, încât să fie și capacitate acolo de a furniza servicii către cetățeni.”
Europa Liberă: Și raioanele, 32 de raioane?
Adrian Ermurachi: „Raioanele, așa cum deja cred că s-a cristalizat și în acest platou și, de fapt, și în societate și deja cred că și la nivel de raioane se înțelege, o concluzie generală la care s-a ajuns este că raioanele în forma, numărul și structura lor actuală și dacă reieșim și din competențe sunt deja niște structuri clar redundante, sunt depășite de timp. Între timp, au avut loc mai multe descentralizări care și-au scos competența, mai ales la nivelul întâi și acum un subiect care este clar, numărul raioanelor trebuie să fie redus la maximum sau, în general, poate fi examinată posibilitatea de a avea un singur nivel și a vedea cum asigurăm această coordonare regională, modele pot fi diferite.”
Europa Liberă: Dar oricum s-ar ajunge la regionalizare, ținând cont că există trei regiuni – Sud, Nord, Centru și UTA Găgăuzia.
Adrian Ermurachi: „Da, avem, într-adevăr, aceste regiuni care astăzi sunt formate deja și funcționează. Trebuie să înțelegem că regiunile astăzi au un scop: să dezvolte regiunile respective - Nord, Centru, UTA Găgăuzia și se discută deja despre Chișinău și poate, cu Doamne-ajută, pe termen lung vorbim și de stânga Nistrului, dar aceste regiuni au un mandat totuși un pic diferit decât ceea ce au astăzi raioanele. În perspectiva unei reforme a administrației publice locale, atunci o să putem să vorbim eventual despre consolidarea capacităților acestor regiuni și să absoarbă poate și o parte din ceea ce astăzi fac raioanele sau putem să vorbim despre un model în care e vorba despre niște raioane, indiferent de denumirea pe care ar purta-o, pentru că sunt discuții în jurul denumirii, care să aibă competențe la fel sau mai puține decât astăzi sau mai mari, dar mult mai puține, adică sunt diferite modele care pot fi examinate în perspectivă.”
Europa Liberă: Dar odată cu lichidarea raioanelor ar putea să dispară și componenta politizării, pentru că chiar mulți din conducătorii administrației publice locale spuneau că aceste consilii raionale împărțeau banii inclusiv după culoarea politică a administrației publice locale?
Adrian Ermurachi: „Eu cred că politizarea sau nepolitizarea nu știu dacă e neapărat determinată de existența sau inexistența raioanelor, de fapt e determinată de mecanismele care se creează acolo, de oamenii care sunt acolo, de modul cum se iau deciziile în aceste raioane. Da, noi asistăm cu toții și noi vedem că are loc o gestionare de multe ori destul de politizată, dar acest lucru poate fi schimbat nu neapărat prin structură sau, mai bine zis, după numărul structurilor, pentru că poți să te pomenești cu trei raioane, dar la fel de politizate și la fel de problematice și cu aceleași structuri sau poți să ai 32 de raioane, dar să lucreze ca ceasul și să nu fie nevoie de schimbări.”