La aproape 30 de luni de la invazia pe scară largă a Rusiei, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, încearcă să reașeze lucrurile, atât pe câmpul de luptă, cât și pe holurile puterii de la Kiev. La începutul lunii august, Ucraina a lansat o incursiune surpriză pe teritoriul rus, trimițând trupe peste graniță și deschizând un nou front în regiunea Kursk.
Săptămâna aceasta, Zelenski a lansat cea mai mare remaniere guvernamentală de la începutul războiului. L-a înlocuit pe ministrul de Externe al Kievului - un reprezentant important al Ucrainei în străinătate din 2020 - și a proiectat alte câteva schimbări în cabinetul de miniștri și în administrația prezidențială.
Iată o privire asupra motivelor, momentului și efectelor potențiale ale unei mișcări despre care liderul din timpul războiului spune că va oferi Ucrainei „energie nouă” într-un moment crucial, dar despre care criticii spun că de fapt va schimba puțin.
De ce acum?
Zelenski l-a înlocuit pe ministrul Apărării în urmă cu un an și pe comandantul suprem al forțelor armate în februarie.
Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, Rada Supremă, a anunțat în iunie că vor fi schimbări în cabinet. El a menționat că mai multe ministere, inclusiv cele responsabile de cultură, politică agricolă și infrastructură, au rămas fără miniștri confirmați de ceva timp.
Totuși, nu s-a întâmplat nimic în acel moment, iar zvonurile ulterioare că prim-ministrul Denis Șmîhal ar putea fi pe cale să plece s-au dovedit inexacte. El este încă pe post.
Politologul Volodimir Fesenko a declarat pentru RFE/RL că el crede că Zelenski și șeful său de cabinet, Andri Iermak, și-au dorit de mult timp să facă schimbări, dar abia recent „au avut timp” să ajungă la detalii și să ia decizii referitoare la cine ar trebui să meargă unde.
„De îndată ce au luat deciziile politice corespunzătoare, s-a întâmplat”, spune Fesenko.
Schimbarea vine într-un moment intens al războiului. Ucraina a ocupat teritorii în regiunea rusă Kursk, iar forțele Moscovei avansează în Donbas, în provinciile estice Donețk și Lugansk, pe care președintele rus Vladimir Putin pare hotărât să le cucerească în întregime.
De asemenea, remanierea are loc înaintea unei ierni grele, în condițiile în care Ucraina se luptă să mențină furnizarea de energie electrică în timp ce forțele ruse lovesc atât infrastructura energetică a țării, cât și locuințele civililor.
În plus, vine în timp ce Zelenski, care imploră Occidentul să lase Ucraina să lovească ținte militare mai adânc în Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune, se pregătește să-i ofere președintelui american Joe Biden un „plan de victorie” la sfârșitul acestei luni.
Care este scopul remanierii?
Pe 4 septembrie, Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „energie nouă” și a descris schimbarea guvernului ca având ca scop „consolidarea statului nostru în diferite domenii”. Președintele, care a fost ales în aprilie 2019, a spus că unii oficiali sunt în funcțiile lor de patru ani și jumătate până la cinci ani.
El a cerut rezultate rapide într-un discurs în seara următoare: a îndemnat noua echipă să lucreze „mai activ decât înainte” și să obțină progrese în investițiile în industria armamentului, stabilitatea financiară, „sprijinul pentru prima linie” și candidatura Ucrainei la aderarea la UE.
Unii oponenți suspectează că remanierea are ca scop consolidarea puterii în mâinile lui Zelenski și a administrației sale și arată că schimbările implică trecerea unor membri ai cabinetului la biroul prezidențial și viceversa.
Andri Sibiha, fostul prim-adjunct al ministrului de Externe care îl înlocuiește pe Dmitro Kuleba ca șef al diplomației, a lucrat anterior în biroul prezidențial. Noul ministru al Dezvoltării, Oleksi Kuleba, este un fost adjunct al lui Iermak. Iar Irina Vereșciuk, fostul ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, se mută la biroul prezidențial pentru a lucra la politica socială.
Oleg Ribaciuk, viceprim-ministru al fostului președinte Viktor Iușcenko și acum șef al ONG-ului Center UA din Kiev, a declarat că „este imposibil să vorbim despre fețe noi [în cabinet] pentru că sunt alese pe baza multor criterii și de diferite grupuri de influență. Trebuie să treacă prin acest „casting” realizat de figuri influente din biroul [lui Zelenski], în principal Iermak”.
Iermak nu a comentat rolul său în schimbare. Anterior, într-un interviu acordat unei instituții media ucrainene, el a răspuns afirmațiilor că interferează în activitatea Ministerului de Externe.
„Autoritatea mea se termină acolo unde se termină mandatul președintelui”, a spus el și a adăugat că se vede ca un consilier pentru securitate națională.
Fesenko a avut o părere diferită față de Ribaciuk cu privire la mișcarea de du-te-vino dintre cabinet și biroul prezidențial.
„Rezerva de personal... este limitată”, a spus el, așa că noile numiri au fost făcute „dintre cei care și-au dovedit valoarea în echipa lui Volodimir Zelenski”.
„Vor să păstreze oamenii în echipa președintelui, astfel încât să nu meargă nicăieri, așa că Vereșciuk va lucra o vreme în biroul prezidențial și apoi poate vor apărea alte poziții”, a spus Fesenko.
Va reuși schimbarea?
Figurile opoziției se îndoiesc că reorganizarea guvernului va aduce schimbări pozitive.
„Nu va apărea sânge proaspăt, să spunem direct”, a declarat Iulia Klimenko, parlamentar din partidul de opoziție Holos, la Serviciul Ucrainean RFE/RL, pe 5 septembrie.
„Sunt aceiași oameni. Doar schimbă locurile, trec de la un minister la altul. Nu vedem și nu auzim idei noi, oameni proaspeți sau noi.”
O barieră în calea unei schimbări eficiente, afirmă Ribaciuk, este că miniștrii au puțină putere, în timp ce „deciziile reale” sunt luate de oameni apropiați lui Zelenski în biroul său, despre care a spus că „nu poartă nivelul necesar de responsabilitate pentru deciziile lor”.
„Președintele spune că vrea să vadă oameni cu energie nouă, profesioniști activi, dar în același timp anturajul său spune că pune condiția ca acești oameni noi să înțeleagă mai repede și să îndeplinească imediat, în esență, toate capriciile președintelui și ale biroului său”, susține Ribaciuk.
„Acesta nu este, cu siguranță, un model care ne va aduce rezultate semnificative”.
Susținătorii lui Zelenski spun că acesta este deschis să aducă noi oameni la guvernare, indicând, printre altele, numirea lui Rustam Umerov, din partidul Holos, în funcția de ministru al Apărării anul trecut.
Fesenko a spus că crede că prin „energie nouă” Zelenski a înțeles schimbări în cadrul echipelor existente și nu exclusiv „fețe noi”.
„La un moment dat, președintele s-a îmbolnăvit de această «boală a noii fețe», când a crezut că dacă va numi suficienți tineri noi, va exista o actualizare sau o schimbare”, spune el. „S-a dovedit că, din păcate, nu funcționează”.
Ucrainenii vor judeca probabil schimbarea după cum vor decurge lucrurile în următoarele săptămâni și luni.
O femeie din Sumî, o regiune de graniță din nord-estul Rusiei, a sugerat că salută o schimbare „pentru că nu există nicio satisfacție cu oamenii care stau în funcții de prea mult timp".
„Nu există schimbări”, a declarat ea pentru serviciul ucrainean al RFE/RL.
Un bărbat din orașul Cernihiv, care a evitat capturarea rusă la începutul invaziei pe scară largă și este atacat pe măsură ce războiul se prelungește, a spus că el crede că schimbarea „este despre toți acei miniștri care au compilat anumite imagini negative. Ca răspuns, guvernul încearcă să scape de acele imagini negative, împreună cu oamenii.”
Dar el a sugerat că nu are prea mari așteptări și a spus că ceea ce este important „nu sunt oamenii, ci sistemul pe care îl avem”.
O femeie din același oraș a spus că cea mai mare speranță a ei este „ca războiul să se termine curând”.
„Cei doi fii ai mei luptă, iar nepotul meu este în armată”, a spus ea.
Articol de Steve Gutterman (RFE/RL, Central News) preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
