Igor Dodon ar mai fi discutat și despre posibilitatea oferirii unui sprijin financiar bisericii, cu multe parohii paralizate acum din cauza coronavirusului. La scurt timp, premierul Ion Chicu a părut să-l contrazică pe șeful statului, spunând, cu invocarea caracterului laic al bisericii, că oferirea unui atare ajutor nici nu s-ar discuta și nici nu ar fi legal. De ce a avut nevoie șeful statului de aceste discuții, dacă oricum subiectul nu fusese încă decis?
De când președintele Igor Dodon a anunțat, parcă printre altele, că discută cu Mitropolia Moldovei despre un ajutor de stat pentru cultul religios paralizat de pandemie, în discuție publică au fost ridicate mai ales două subiecte: cum se împacă asta cu caracterul laic al bisericii, care în R. Moldova nici măcar nu plătește impozite și de ce biserica ar pretinde sprijin de la stat atunci când în alte țări, bunăoară în România vecină, dimpotrivă, a mobilizat ea importante fonduri și resurse pentru sprijinirea luptei statului cu pandemia
Numeroșii critici ai ideii președintelui, enunțată odată cu știrea despre amânarea până în iunie a Paștelui Blajinilor, nu au răsuflat ușurați nici după intervenția liniștitoare a premierului. Acesta nu ar fi atât de independent cum vrea să pară, au explicat ei, și nu-l va împiedica pe Igor Dodon, dacă acesta își va dori cu adevărat să ajute financiar biserica.
Ceea la ce atrage atenția în primul rând observatorul politic Victor Ciobanu, care a vorbit Europei Libere despre această aparentă dispută între președinte și premier, este însă întrebarea: da oare biserica, cu toate dificultățile prin care trece acum, poate fi inclusă în rândul celor mai nevoiașe segmente spre care să se îndrepte ajutorul atât de deficitar pe timp de epidemie? „Eu cred că preoții până la urmă au anumite economii și atunci e o idee total deplasată să vii acum cu acest ajutor pentru că trebuie să mergem cu ajutor la cei mai neajutorați, care nu au venituri deloc. Deci, dăm ajutor bisericii în timp ce nu vedem măsuri clare pentru business, pentru că ceea ce a propus guvernul sunt doar niște scutiri virtuale.”
Discuția despre o eventuală sprijinire financiară a bisericii a fost lansată de șeful statului și odată cu anunțul că ar fi identificat soluții financiare pentru aducerea totuși a Focului Haric de Paște la Chișinău. Statul israelian a stabilit măsuri sporite de securitate sanitară în acest an, iar la început de aprilie, Mitropolia Moldovei își anunțase deja printr-un purtător de cuvânt credincioșii că, în premieră în ultimii 17 ani, vor sărbători Paștele fără Foc Haric. Ulterior, a venit anunțul președintelui că a găsit sponsori pentru păstrarea tradiției.
Unii politicieni, printre ei primarul de Bălți și un cunoscut adversar al președintelui, Renato Usatîi, l-au acuzat că pune sub risc sute de mii de vieți de dragul viitorului mandat de președinte, iar alți critici, mai moderați, printre ei Victor Ciobanu, a explicat Europei Libere de ce găsește nepotrivită această irosire a banilor pentru călătoria la Ierusalim:
“Ar trebui pur și simplu de explicat credincioșilor că în acest an, din păcate, această procedură nu va fi respectată. Vai de mine, de sute de ani suntem creștini și doar de vreo zece ani sau câți acolo, de când politicienii au început să călărească această temă, se aduce Focul Haric la Chișinău. În condițiile actuale, nu-mi pare deloc inspirată această idee.”
În prezidențialele din 2016, mulți au spus că biserica l-a ajutat pe Igor Dodon să devină președinte. Epidemia curentă l-a împins însă spre dacă nu adoptarea, cel puțin tolerarea unor măsuri restrictive aplicate bisericii, iar asta, spun analiștii, i-ar pus în pericol șansele de a fi reales. Poate de aceea, mai spun acești analiști, merge pe calea unor gesturi de complezență arătate Mitropoliei. Problema e că în câteva zile e Paștele, iar întrebarea dacă biserica se va ambiționa sau nu să-și țină slujbele în prezența enoriașilor, lucru contraindicat pe vreme de epidemie, rămâne deocamdată deschisă. Oficial, credincioșilor li s-a cerut să rămână în fața televizoarelor în Noaptea Învierii, unii preoți anunțând totodată că-și vor vizita enoriașii pe la casele lor să le sfințească bucatele, neoficial, însă, se spune că mulți dintre reprezentanții cultului nu au renunțat să organizeze slujbe în biserici cu enoriași.
