Linkuri accesibilitate

Este victoria în alegeri a lui Borisov o revenire a Bulgariei în tabăra pro-Kremlin?


După 18 luni și patru alegeri generale, partidul GERB de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov se întoarce la putere în Bulgaria, dar următoarea criză politică pare să fie după colț, pentru că formarea unei coaliții guvernamentale stabile va fi complicată.

Potrivit lui Ivan Bedrov, directorul redacției bulgare a Europei Libere, în acest moment, partidele parlamentare sunt împărțite de-a lungul a două axe paralele: Est (mai precis Rusia)/Vest (în primul rând Uniunea Europeană, din care Bulgaria face parte) și corupție/anti-corupție.

Este victoria în alegeri a lui Borisov o revenire a Bulgariei în tabăra pro-Kremlin?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:02 0:00

Borisov și partidul său GERB, acuzați de corupție sistemică, au fost cauza protestelor masive de stradă din 2020, care au dus la căderea guvernului și la seria de patru alegeri generale anticipate, ultimele duminică 2 octombrie.

Revenit acum la putere, GERB – care potrivit ultimelor rezultate partiale a cîștigat 25,4% din voturi - are puține șanse de a face o coaliție cu partidele mai noi, anti-corupție, începând cu partidul reformist Continuăm Schimbarea (PP) al fostului premier Kiril Petkov, situat acum pe locul doi, cu 20,2%.

Pe lângă GERB și Continuăm Schimbarea, se așteaptă ca în Parlamentul cu 240 de locuri să mai intre cinci partide.

Rezultatele finale oficiale sunt aștepate joi, dar cifrele care se vehiculează acum se bazează pe numărarea a mai bine de 99% din voturile exprimate.

În aceste condiții, Borisov a declarat marți că ar fi dispus să se retragă pentru a permite formarea unui guvern de coaliție cu partidele de dreapta, mai puțin partidul naționalist pro-Kremlin Renașterea (Vazrazhdane), care la peste 10% din voturi și-a dublat rezultatul față de ultimul scrutin. „Este puțin probabil ca Borisov să renunțe cu adevărat la putere”, crede jurnalistul Ivan Bedrov, dar „indiferent de soarta fostului premier, lupta anti-corupție este cea care va fi sacrificată”.

Într-o țară tradițional pro-rusă cum este Bulgaria, și pe fundalul războiului din Ucraina augmentat de invazia Rusiei din februarie, axa Est-Vest este la fel de importantă.

Ultimul premier, reformistul Kiril Petkov, și partidul său Continuăm Schimbarea au sprijinit ferm Ucraina în cele șase luni cât au fost la putere la Sofia.

Ulterior, Petkov a acuzat Kremlinul că ar fi ajutat la prăbușirea guvernului său, care a refuzat să plătească gazul în ruble, așa cum a cerut Moscova.

Boiko Borisov pare decis să continue linia anti-Putin și linia pro-europeană în cazul Ucrainei. Chiar în ziua alegerilor, Borisov a declarat reporterilor că Bulgaria trebuie să se poziționeze în mod clar cu privire la războiul actual al Rusiei în Ucraina.

„Cu această agresiune, cu acest război, cu un agresor clar în fața lui Putin – [nu am] nimic împotriva poporului rus - cu această farsă cu referendumurile, Bulgaria trebuie să fie foarte clară, categorică și precisă cu privire la locul său în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus el, adăugând că intrarea Bulgariei în zona euro ar trebui să fie primul și cel mai important obiectiv al noului guvern.

Analistul politic Dimitar Becev, lector la Universitatea Oxford, crede că Boiko Borisov va continua politica pro-Ucraina și pro-europeană, așa cum o declară, dar va fi mai „atent” și „mai puțin categoric” decât guvernul lui Kirill Petkov.

„Așa cum vă amintiți, Kirill Petkov a fost în spatele expulzării a 70 de diplomați ruși și a personalului ambasadei Rusiei. A fost ceva fără precedent. Prin comparație, domnul Borisov a refuzat să ia vreo măsură după atacul asupra lui Skripal, din martie 2018 [când Rusia a fost acuzată de otrăvirea unui fost spion și a fiicei sale în Anglia, declanșând sancțiuni din partea Occidentului]. Nu cred că următorul guvern s-ar putea opune prin veto, sau ar intenționa să bruscheze Bruxelles-ul, dar va încerca să evite riscurile și lumina reflectoarelor”, când vine vorba de politica față de Rusia.

Cât privește succesul partidului de extremă-dreapta Renașterea care și-a dublat practic rezultatul cu un discurs pro-rus și anti UE, anti-NATO și Statele Unite, Becev crede că acesta s-a adresat unui segment al electoratului bulgar „care a fost mereu acolo”.

„Amintiți-vă că la alegerile prezidențiale din 2006 a avut loc un tur cu un candidat de extremă-dreapta prorus, Volen Siderov”, spune analistul bulgar în interviul pentru Europa Liberă. „Deci Kostadin Kostadinov [liderul partidului Renașterea] este cea mai recentă reîncarnare a acestui tip de fenomen care există în Bulgaria de ceva timp.”

Studiile sociologice arată că taberele celor cu convingeri „puternic pro-Kremlin” și „puternic pro-occidentale” reprezintă fiecare cam un sfert din electorat. „Majoritatea bulgarilor, totuși, sunt prietenoși cu Rusia”, continuă Dimitar Becev de la Universitatea Oxford, „dar susțin și aderarea la NATO și UE. (…) Numărul celor care cred că poți conviețui cu Rusia este încă relativ mare, deși a scăzut din 24 februarie [data lansării invaziei ruse în Ucraina]. Nu este deci nimic bătut în cuie”. „Nu uitați că aceste alegeri nu au fost în mod explicit despre Rusia versus Occident, ci au fost despre probleme interne și economice”, încheie Becev.

(Articol cu participarea redacției Europei Libere de la București)

Previous Next

XS
SM
MD
LG