Linkuri accesibilitate

Eternul opozant. Un dizident de stânga, urmărit de Securitatea ceauşistă: Tamás Gáspár Miklós (1948 – 2023)


Tamás Gáspár Miklós

Duminică a încetat din viață la Budapesta una dintre cele mai importante personalităţi ale opoziţiei est-europene: Tamás Gáspár Miklós (GMT) În evocările apărute imediat după ce s-a aflat vestea tristă a dispariţiei sale, s-a subliniat că filozoful, publicistul şi criticul guvernului naţionalist-autoritar şi iliberal al lui Viktor Orbán, s-a născut în România, de unde a plecat în 1978.

Eternul opozant. Un dizident de stânga, urmărit de Securitatea ceauşistă: Tamás Gáspár Miklós (1948 – 2023)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:04 0:00

Emigrarea mai mult sau mai puţin forţată a fost determinată de creşterea presiunilor şi ameninţărilor din partea aparatului represiv al regimului naţionalist ceauşist (pe care îl caracteriza, în 2010, drept un „regim fascizant”). Tamás Gáspár Miklós a fost adept al ideilor de stânga şi un contestatar al comunismului real existent din răsărit.

Această poziţionare consecventă, anti-autoritară şi lucid critică, l-a făcut suspect în ochii celor care aveau sarcina să sancţioneze orice deviere de la linia sacrosanctă impusă de partidele care se aflau la putere în estul Europei. Aceste partide constituiau instrumente de conservare a puterii regimurilor autoritare din aşa-zisele ţări socialiste.

Din numeroase documente întocmite de-a lungul anilor de către poliţia politică română rezultă că Tamás devenise deja în anii 1960 subiectul unor suspiciuni securistice, alimentate de numeroşi agenţi. Unul dintre aceştia a fost colaboratorul extrem de prolific, Ivan Deneş, care, deja în 1968, atrăgea atenţia asupra pericolului pe care le-ar putea avea anumite simpatii „maoiste” despre care i-a vorbit GMT, la Cluj, în cursul unei întâlniri particulare. (Cf. ACNSAS, SIE 10829, vol. 3, f. 303).

În calitate de agent extern, domiciliat în Berlinul Occidental, Deneş l-a vizitat pe Tamás în 1987 la Budapesta, oferind Securităţii un raport despre acţiunile, ideile şi proiectele dizidentului maghiar. (Cf. ACNSAS, SIE 10829, vol. 2, f. 53). Între anii 1948 şi 1989, Deneş îşi semna informaţiile operative şi analizele politice - inclusiv cele furnizate despre Radio Europa liberă - cu diverse nume conspirative - „Eremia“, „Aurel Bantaş”, „Alecu Sîrbu”, „GX-36”, „Petru Pintilie”, „Kraus”, „Konrad” etc. Cf. şi „Autobiografia lui Ivan Deneş. Un document istoric relevant pentru perioada intermezzo-ului pseudo-democratic din 1944-1947”)

Supravegherea lui Tamás Gáspár Miklós de către Securitate a continuat cu aceeaşi intensitate şi după ce dizidentul clujean a plecat din ţară. Asta şi din cauza faptului că el scria în presa de samizdat despre situaţia din România ceauşistă şi critica politica anti-minoritară şi anti-semită a regimului de la Bucureşti.

Revista samizdat Ellenpontok

Editarea revistei clandestine Ellenpontok de către un grup de intelectuali dizidenţi maghiari din Transilvania a fost sprijinită direct şi indirect şi de către Tamás. Între cei care au semnat texte în cele 9 numere ale revistei, răspândită între decembrie 1981 şi ianuarie 1983, apare şi el (alături de Szőcs Géza, Ara-Kovács Attila, Tóth Károly Antal, Molnár János, Keszthelyi András, Szilágyi Sándor, Tőkés László, Takács Ferenc, Mészáros István ş.a. (Cf. Molnár János, Az egyetlen. Az Ellenpontok és az ellenpontosok története, Szeged, 1993, pp. 268-271.)

În contextul acţiunilor represive iniţiate de către Securitate pentru suprimarea revistei de samizdat şi anihilarea inţiatorilor, poliţia secretă şi-a pus în mişcare colaboratorii neoficiali care aveau sarcini concrete în ceea ce-l priveşte pe dizidentul stabilit la Budapesta.

În conformitate cu aşteptările Securităţii, implicată în aşa-zisa luptă contra „iredentismului”, promovat de către „evrei unguri”, agentul „Rusz Peter” (alias Szőcs István) îl descria pe Tamás Gáspár Miklós în 1980 ca pe un „semi-talent” care „face pe opoziţionistul”. Tamás Gáspár Miklós, mai spune agentul „Rusz Peter”, „este sub influenţa cercurilor sioniste care sînt duşmanii cei mai învederaţi ai socialismului” (cf. ACNSAS, I 160234, vol. 9., ff. 80-80v)

(„Rusz Peter” a fost tatăl lui Szőcs Géza, de care acesta s-a distanţat public, în 2013, cf. „Szőcs Géza jóvátenné édesapja bűneit”, în Magyar Hírlap, 2.1.2013)

Spionat în exilul budapestan

În 1984, Securitatea din Cluj întocmeşte o analiză a activităţii agentului „Rudy” (alias Ivan Chelu) care din însărcinarea organelor de Securitate a făcut la începutul anului 1983 o călătorie în Ungaria, unde l-a contactat şi „exploatat informativ” şi pe Tamás Gáspár Miklós, calificat drept „element duşmănos”. „Informaţiile obţinute au fost de natură să completeze şi să verifice datele existente referitoare la activitatea antiromânească desfăşurată de elementele disidenţei budapestane”, notează un ofiţer (cf. ACNSAS, R 313561, vol. 2, ff. 46-47v).

În 1985 călătoreşte în Ungaria agentul „Hegel” (alias Heltai Péter) culegând o sumedenie de informaţii sensibile. Între altele, viitorul coautor al controversatei legi a presei din Ungaria condusă de Viktor Orbán, scrie în legătură cu Tamás că acesta avea proiectul de a crea un „front comun” al persoanelor din răsărit, stabilite în Occident (cf. ACNSAS, I 258760, vol. 2, ff. 17-26).

Tamás Gáspár Miklós urmărit de Securitate, 1980 (fragment dintr-un document aflat în Arhivele CNSAS)
Tamás Gáspár Miklós urmărit de Securitate, 1980 (fragment dintr-un document aflat în Arhivele CNSAS)

Cât de atent era supravegheat Tamás Gáspár Miklós se desprinde dintr-un plan de măsuri amănunţit (din 23. 1. 1980), care cuprinde pe lângă datele biografice ale „obiectivului” şi sarcinile punctuale care urmau să fie îndeplinite de ofiţeri şi de către agenţi în vederea „contracarării” activităţii dizidentului neînfricat (cf. ACNSAS, I 234615 vol 2, ff. 4-8).

PS. De recitit două eseuri semnate de Tamás Gáspár Miklós:

„Un delict de opinie – Polemici”, în: Revista 22, 20.7. 2010

„Scrisoare către prietenii mei români”, în: CriticAtac, 25. 5. 2011

Previous Next

XS
SM
MD
LG