Europa Liberă: Tot mai mulți moldoveni aleg să plece la muncă peste hotare, în căutarea unei vieți mai bune. După mai bine de 20 de ani, acest exod nu se oprește. Voi, cei care ați plecat, aveți o explicație – pentru ce ați plecat voi și de ce lumea continuă să-și facă valiza în Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Pot să vorbesc doar în numele meu. Când am plecat, pentru mine cel mai important lucru era să am un loc de trai, fiindcă în anul 2012 asta era foarte complicat, prețurile erau mari și pentru mine acesta a fost unul din motivele de a pleca. Plus la toate, fratele meu era aici și voiam să vin să-l văd, dar peste ani se observă că exodul ia amploare foarte mare. Eu sunt persoana care vreau să vin totuși acasă, dar exodul acesta al populației de acum mai merge și pe baza la o inerție. Dar avem ceea ce avem acasă la momentul de față, situația nu-i prea bună sau nu-i cea mai bună, ca să spun așa.”
Europa Liberă: Și această Republică Moldova depopulată în seama cui rămâne? Cine îi va decide soarta?
Sergiu Dărănuță: „Până la urmă, tot se rezumă la politic adică, dacă căpitanul nu este bun, până și șoarecii fug de pe corabie. Eu totuși cred că vom avea un cârmaci bun, care va pune barca asta, că corabie cam nu știu dacă pot s-o numesc, barca asta, Republica Moldova, în albie și populația se va atrage. Eu sunt în Statele Unite, dna Valentina, credeți-mă, multă lumea vrea să vină acasă, foarte multă, dar nu este timpul potrivit.”
Europa Liberă: Când o să fie acest timp potrivit pentru revenirea diasporei în Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Oamenii aici fac și bani mulți. Mulți vor să vină să investească chiar în ceva. Da, nu cei mai mari bani au să-i facă în Moldova. Când au să fie siguri că investițiile lor merg acolo unde trebuie, când au să fie siguri că statul, justiția le asigură un protectorat, ca să spun așa, adică când, practic, legea o să fie în capul mesei. Și până când respectiv și dorul de casă o să-i macine într-atât că au să spună: „Băi, nu mai pot să stau în Statele Unite”. Și-s foarte multe persoane de acestea.
Cu toate că de partea cealaltă a balanței sunt foarte multe persoane care spun: „Măi, am un job, am un business, nu mai vreau nimic absolut”. Adică iată așa o situație este.”
Europa Liberă: Dacă Sergiu Dărănuță ar avea așa o posibilitate, care ar fi câteva lucruri pe care le-ar aduce de acolo, de peste Ocean, în Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Aoleu, dacă ar fi... Nu știu dacă ar fi de peste Ocean, fiindcă aici democrația asta e plămădită de zeci de ani, cum spun ei, de părinții întemeietori, dar niște lucruri totuși s-ar schimba acasă. Dacă eu aș veni, aș încerca să schimbăm disciplina oamenilor în ceea ce ține de muncă, aș încerca să schimb viziunea lor în ceea ce ține de viitor. Problema noastră e că noi suntem niște oameni supărăcioși de la niște lucruri mărunte. Asta este o problemă foarte mare pentru Republica Moldova, cu toate că eu înțeleg că sărăcia-i baza acestei probleme. Plus la toate acestea, iarăși mă întorc la nivelul politicului, fiindcă acolo se ascund toate ițele acestea care ar putea să schimbe lucrurile în țară.”
Europa Liberă: Dictatura legii ar putea să fie stăpână și în Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Asta este principalul, fiindcă legea nu presupune doar legea că haideți s-o respectăm și o să ne fie bine la toți. Legea permite ca noi să construim ceva sănătos în societate, anume legea, anume dictatura legii. Totul se începe de acolo, de la organele acestea centrale sau de la organele judiciare; totul de acolo se începe, fiindcă dacă eu văd o nedreptate în privința cuiva, automat la mine în cap este nesupunerea aceasta civică: păi, de ce la acela i s-a făcut parte, dar mie nu?
Adică avem precedente periculoase foarte multe. Și asta nu-i de acum. Eu vreau să spun că asta-i în toți acești 27 de ani de independență.”
Europa Liberă: Deseori atunci când vorbesc cu oamenii de la firul ierbii, aud păreri precum că mai bine ar fi să trăiești într-o dictatură decât într-o democrație. În 27 de ani nu au reușit să se dezmeticească moldovenii ce înseamnă o adevărată democrație?
Sergiu Dărănuță: „Eu cunosc despre ce exemple se invocă. Se invocă exemplul lui Lukașenko și al Belarusului. Eu deseori folosesc așa un lucru. Curățenia și „poreadka” (ordinea) din Belarus se datorează unui singur om – Lukașenko. Dacă mâine îl luăm pe Lukașenko, acolo va fi dezastru. Noi democrația trebuie s-o legăm nu de un om sau de un grup de oameni, democrația trebuie s-o legăm de lege și de respectarea legii. Asta face diferența dintre țările europene sau Statele Unite, sau Canada – oamenii sunt educați. Totul se începe din școală și după asta noi putem să legăm de anumite conjuncturi, dar la momentul actual eu nu sunt de acord absolut deloc cu situația că un om ar schimba absolut tot. Și asta a fost dovedit. Oare n-a avut, de exemplu, dl Voronin autoritate? După asta, dl Plahotniuc? Păi se vede că acesta este un eșec de a lega succesele țării de o persoană.”
Europa Liberă: Dar moldovenii, mulți dintre ei vor anume un tătucă din ăștia care să bată cu pumnul în masă, să spună el ce trebuie să facă o structură sau alta, un sat sau un oraș.
Sergiu Dărănuță: „Problema-i că multe persoane despre care Dvs. spuneți că-s de la firul ierbii n-au fost peste hotare, dar tot timpul totul se face în comparație.
Nu poți să spui că este „a”, dacă nu știi că este „b” ș.a.m.d. Asta-i una la mână. Doi la mână: câteodată nu înțeleg de ce copiii, fiindcă toți cu cine discutați Dvs. au rude, au copii și, respectiv, fiecare al cincilea om este peste hotare. Înseamnă că persoanele plecate peste hotare nu le explică adevăratul sens al democrației și asta este o pistă greșită. Plus la toate, democrația e un lucru măreț. Eu vreau să pornesc de la ceva mai simplu, dna Valentina. Noi limba nu cunoaștem, ce limbă avem în țara noastră, noi nu știm ce limbă cunoaștem. Asta, în general, e foarte grav!”
Europa Liberă: Și această problemă identitară e prezentă și ea în speech-ul politicianului care de 27 de ani încearcă să-i spună cetățeanului că este un adevăr științific și este o națiune civică, și este o limbă consfințită în Constituție, și e o altă denumire a limbii adoptată la 31 august 1989. Și iată din această rătăcire cam greu iese societatea.
Sergiu Dărănuță: „Și motivul rătăcirii noastre sunt iarăși politicienii, fiindcă mai sunt nostalgici după Uniunea Sovietică, mai sunt persoane cărora li s-a băgat în cap că suntem moldoveni și punctum. Eu vreau să vă spun doar un mic exemplu. Eu am trăit cu cineva de 23 de ani din Transnistria, într-o casă am locuit, mă rog, aici, în Statele Unite, ca să facem o paralelă. Domnișoara respectivă, că era o domnișoară, adică era soția unui prieten de-al meu, când o întrebai cine ești, americanii o întrebau cine e, și ea spunea la toată lumea: „Eu sunt transnistreancă, eu sunt din Transnistria”. Și le lămurea unde este Transnistria. Pe când moldovenii noștri spun: „Măi, eu îs din România, eu îs din Ucraina, eu îs din Rusia...”. Ce vreau să spun cu asta? Acolo s-a dorit ca să se formeze o identitate aparte, care să se numească transnistreni, cu limba oficială rusa. Și s-a reușit. La noi nu se reușește. Înseamnă că nu se dorește. Eu asta am vrut să spun că, dacă s-ar dori, ar fi absolut fără probleme. Până la urmă, eu iarăși spun: ițele sunt în mâinile cuiva. Când spun „ițe”, spun lege, spun televizor, spun content-uri pe internet ș.a.m.d., ș.a.m.d. Doar asta este o putere fenomenală!”
Europa Liberă: Și atunci, tot mai des se acreditează ideea că ar lipsi voința politică și că această clasă politică pune prioritar interesul personal, de partid, și nu cel național. A crescut dezamăgirea, dar politicienii se identifică totuși cu cetățenii acestui stat, țara își merită guvernarea pe care o are.
Sergiu Dărănuță: „Winston Churchill spunea că un guvern sau un guvernant bun după alegeri se gândește la popor, unul rău după alegeri se gândește la următoarele alegeri. Cu părere de rău, dar se observă că prostimea populației sau neștiința ei duce la rezultate bune pentru politicieni în cazul de față și le permite politicienilor să se afle la cârma țării într-o formulă sau alta. Eu n-aș vrea acum să depănăm ciclurile acestea electorale care au fost de la Independență încoace, sunt aceleași persoane, care au făcut ca un cameleon, adică anumite metamorfoze, dar s-au păstrat în jilțul de deputat, de ministru ș.a.m.d., adică mereu au fost pe arena politică, fiindcă au înțeles secretul. Au înțeles secretul cum pot să amăgească populația, într-un fel, adică „amăgească” îi prea tare spus, dar cum ar putea să ia voturile populației așa ca ea să nu observe chestia asta.”
Europa Liberă: Remitențele se zice că au salvat Republica Moldova, cel puțin au menținut-o pe linie de plutire, iar lumea nevoiașă continuă să spună că duce un trai sărac și că și spiritual e mare sărăcia. Cu asemenea cetățeni se poate făuri ziua de mâine altfel decât cea de azi sau cea de ieri?
Sergiu Dărănuță: „Noi alții nu avem, aceștia sunt ai noștri. Și o familie dacă-i numeroasă și unul, mă scuzați, a stat într-o pușcărie și altul este un deputat, și altul este un învățător, familia se străduiește să trăiască unită și să se ajute unul pe altul. Exact același lucru. Noi trebuie să făurim noțiunea de națiune, noi trebuie să ne străduim să mergem pe linia aceasta. Dacă vedem că omul merge mai greu sau dacă omul, cum spuneți Dvs., o să putem să făurim cu cel care e sărac spiritual, haideți să-l îmbogățim. Asta este ideea – de a cultiva o națiune de care să nu ne fie rușine, cu care ai putea să făurești ceva, lucruri mărețe, eu nu spun de lucruri mărețe materiale, nu, vorbesc de lucruri spirituale. Ca un exemplu, fiindcă văd că la noi foarte multă lume se axează acum pe ortodoxie. Uitați-vă, când a fost momentul dărâmării în perioada comunistă a bisericilor, a lăcașelor sfinte ș.a.m.d., dacă noi, într-adevăr, moldovenii suntem un popor creștin, s-au apărat. Eu sunt din raionul Căușeni, din satul Tocuz. Vreau să vă spun că la noi biserica a fost sub presiune foarte mare, dar oamenii s-au unit în jurul acestui lăcaș și au format un front comun. Eu cred că noi putem să găsim lucruri pe care putem să ne axăm și cu persoanele acestea care sunt chiar sărace material, sărace spiritual să facem un front comun la toate problemele, doar că avem nevoie de lideri. Toată problema este în lideri.”
Europa Liberă: Remitențele ziceam că au menținut pe linie de plutire Republica Moldova. Dacă nu ar fi fost acești bani pe care i-ați trimis voi, diaspora, în Republica Moldova, ce era azi?
Sergiu Dărănuță: „Nu sunt economist, dar eu sunt o persoană care, într-adevăr, a transmis foarte mulți bani acasă, munciți legal, cu plătire de impozite. Da, am ținut-o și o ținem, dar, cu părere de rău, iarăși eu cred că ținem pe linia de plutire nu atât Republica Moldova, cât un grup de oameni din Republica Moldova, ar fi mai corect, fiindcă banii aici sunt câștigați cinstit, cu taxe plătite, cu impozite ș.a.m.d., pe când acasă, cu părere de rău, sunt cheltuiți în condiții, așa, mai obscure, ca să nu spun altfel. Adică eu nu cred că din banii mei care s-au investit, de exemplu, într-un apartament sau într-o bucată de pământ, persoana care i-a câștigat a plătit taxele în întregime. Asta, cu părere de rău, iarăși este o problemă, dar, totodată, remitențele... păi, bineînțeles, dacă fiecare a cincea persoană din Republica Moldova este plecată și acasă a lăsat fecior, fiică, părinți ș.a.m.d., ș.a.m.d., bineînțeles că remitențele lui și-au lăsat amprenta foarte adânc asupra economiei. Eu iarăși repet: nu sunt economist, adică eu n-aș putea să operez cu cifre, dar spun din senzația mea pură a persoanei care este plecată și care transmite bani regulat acasă.”
Europa Liberă: Ziceam că și acești politicieni de la putere din Republica Moldova au câștigat mandatul de la cetățenii acestui stat. Cine poartă vina mai mare dacă se vorbește despre Moldova ca un stat care a ajuns pe muchie de prăpastie – doar politicianul sau și cetățeanul care e alegător și o dată la patru ani merge și pune ștampila pe buletinul de vot?
Sergiu Dărănuță: „Aoleu! Asta nici nu știu cum să vă spun. Bineînțeles că și cetățeanul are o vină, dar avem noi are Cetățean, așa, cu un C mare în țara noastră? Nu știu, dna Valentina. Întrebarea este foarte complexă. Cetățeanul, pe de o parte... Au fost exemple din data de 26 august și am văzut cu toții ce s-a întâmplat în Piață. Eu mă uitam și mă gândeam: Doamne, sunt așa cetățeni?! Cred că sunt așa oameni care sunt aduși la așa o stare, la o sapă de lemn, dar în cazul dat...”
Europa Liberă: La cine vă referiți?
Sergiu Dărănuță: „Mă refer la gâlceava ceea pentru niște pâine sau ce era acolo, niște hrișcă. Eu înțeleg că oamenii aceștia îs ai noștri, eu nu pot să spun că „băi, nu-i știu, că nu mă interesează. Ei îs din altă lume”. Nu! Ei îs de la noi, poate de la noi din sat, poate de la noi din mahala, poate din raionul vecin ș.a.m.d. Adică aici este vădit vina politicului, fiindcă a adus țara acolo, dar, totodată, cetățenii aceștia niciodată n-au să se oprească să spună: „Măi, stați puțin, noi acum ne batem între noi de la o bucățică de pâine, că alegerile vor fi peste o perioadă, haideți să ne oprim, haideți să discutăm sau haideți să hotărâm pe cine alegem la alegerile viitoare”.”
Europa Liberă: Dar ei sunt oamenii lui Ilan Șor, ei îl vor alege pe primarul de Orhei.
Sergiu Dărănuță: „Asta și este ideea, doar că ideea mea ar fi că concertele și pâinea, și hrișca s-ar termina într-un moment, adică după data de 24 sau 25 februarie. Și asta trebuie să conștientizăm, fiindcă, bineînțeles, noi putem să-i cumpărăm, noi putem să-i hrănim, să-i ducem la mare sau, mă rog, câte trucuri electorale mai fac, dar astea se termină. Și cel mai important este ca cetățeanul să înțeleagă asta. Eu dacă aș fi, de exemplu, eu m-aș duce, mi-aș lua hrișca ceea sau pâinea, dar în ziua alegerilor eu aș face așa cum mă gândesc eu. Dna Valentina, doar să vă spun un lucru legat de asta: se uita o persoană împreună cu mine, o persoană care-i absolut apolitică, este moldovean, este din Republica Moldova, nu-l interesează politica absolut deloc, ca să înțelegeți. Și el se uita la ceea ce se întâmpla. Unul spunea că îi e rușine, altul spunea că nu i-i rușine, dar el se uita și la urmă doar a spus un singur lucru: „Măi, dar oamenii ăștia au copii, oamenii ăștia au nepoți, oamenii ăștia au frați? Bine, noi spunem că acolo un grup de 100 de oameni au fost manipulați, au fost înjosiți, dar ei au pe cineva care îi mai răsărit într-un fel sau îi mai cu cultură politică”? Eu iarăși spun: fiecare a cincea persoană este dusă peste hotare. Înseamnă că eu am datoria mea, de exemplu, dacă eu sunt peste hotare și am niște viziuni clare, să educ patru persoane. În cazul de față este mama, tată-meu, fratele meu și soția. Eu patru persoane le pot lua sub aripa mea și să le educ așa cum ar trebui democratic. Și dacă fiecare membru al diasporei ar face același lucru, noi nu am avea dezastru pur și simplu.”
Europa Liberă: Dar pe moment ar exista o apropiere sau o distanțare între cei din diasporă, cei din străinătate și cei rămași în Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Iarăși mă întorc la 26 august, când a fost în Piață Marșul diasporei, mă întorc la offline-ul diasporei: foarte puțină diasporă este implicată, se distanțează diaspora. Foarte multă lume fuge și eu nu găsesc explicație de ce. Eu aici cât de cât sunt activ și încerc pe persoane să le aduc în albia asta a spiritului civic. Credeți-mă, este foarte greu. Oamenii spun că „stau aici, aici îi bine și mai puțin mă interesează ce se întâmplă”. V-am spus că este foarte multă lume care spune că va veni acasă, vor să facă ceva acasă și, totodată, este foarte multă lume care spune: „Băi, să-mi aduc părinții și nu mă mai interesează nimic”. Asta-i cu părere de rău pentru mine, fiindcă eu sunt persoana care vin acasă cu totul, foarte degrabă. Am fost în multe țări, niciodată nu m-am simțit mai bine ca acasă. Și nu că-i acasă, că este acasă unde, dacă tu vei face ceva, vei fi recunoscut acasă la tine. Acestea-s lucruri foarte importante, adică eu sunt un patriot, așa, dacă mai romantic vorbind, sunt un patriot și așa și este. Sunt patriot al Republicii Moldova și bineînțeles că revin în Republica Moldova.”
